Anxietate in sedinte

[George22]

Ce este interesant ca si alte persoane le observ ca au emotii in sedinte chiar daca sunt sedinte mai putin importante si eu in acele sedinte nu am aproape deloc emotii. Pot vorbi cat doresc.
In sedintele mai importante diferenta emotiilor sa fie invers. Deci clar nu ne putem eticheta in vreun fel daca si altii au emotii si se descurca f bine chiar daca sunt si rosii la fata sau le tremura vocea un pic. Important este sa nu catastrofam senzatiile fizice f de emotii si sa ne solicitam absurd sa nu avem deloc emotii sau daca avem sa credem ca ni se modifica valoarea ca om si ca am fi judecati in f de asta si nu de multe alte caracteristici.
Asta simt si gandesc dupa o luna si jumatate de terapie.
Abc-ul ramane totusi de baza in situatiile mai delicate...

[George22]

Sau poate ca aici e diferenta intre o persoana timida si o persoana cu anxietate.
O persoana poate fi mai timida dar sa nu aiba anxietate.
Alta poate sa nu fie prea timida dar sa fie ceva mai anxioasa.

[Camelia camelia1803@yahoo ro]

Cum te simți după 1 luna de terapie? Simți o îmbunătățire? Mai ai senzații de frica când ramai singur acasa

[George22]

Eu aveam altceva. Nu aveam frica sa stau singur. Daca stau singur doar ma plictisesc si simt nevoia sa ies.
Eu aveam neliniste generala senzatia ca sunt urmarit afara si anxietate in sedinte la servici.
Dupa o luna nu ma mai simt urmarit afara.
La servici sedintele au mers ok cu ABC.
E o imbunatatire clara.
In general gandesc mai rational si simt o stare de bine.
Refuz cu incapatanare sa fiu anxios. Imi dezbat orice ganduri. Nu vreau sa las nimic.

[George22]

La tine cum e? Cum te mai simti?

[George22]

Cateodata si anxios despre sanatate. Dar nu suntem chiar asa fragili. Imi dezbat gandurile si merge.

[George22]

La fel de irational cum e la mine ca sunt urmarit afara la fel de irational e si la tine frica de a sta singura in casa.
Deci te inteleg perfect.
Gandurile noastre trebuie dezbatute.

[Camelia camelia1803@yahoo ro]

Ma bucur George ca ești mai bine , cu ajutorul lui Irina o sa trecem peste , acum trebuie sa merg la tatăl meu la cimitir și asta îmi creează o emotie, teama, nu cunosc de ce , dar ma voi duce , eu sunt racita și de multe ori confund starea de raceala cu anxietatea , ma bucur ca ești din ce în ce mai bine sper ca și familia ta se bucura alături de tine

[George22]

Ai pierdut pe cineva drag. Tatal tau. Imi pare rau Camelia.
Si eu ma gandesc cu tristete ca bunicii sunt trecuti de 80 de ani si nu mai au mult. Ei m-au crescut mai mult in copilarie.
Am pierdut si eu un unchi cand aveam 8 ani la care tineam foarte mult. Era idolul copilariei mele atunci.
Poate ca trauma asta care ai avut-o te-a facut sa iti fie frica sa ramai singura. Poate te invinovatesti gresit cu ceva. Ca nu ai apucat sa-i spui ceva sau sa faci ceva.
Asa eram si eu cu unchiul meu.
Apoi am realizat cate am vb cu el. Ce exemplu de la viata am de la el. Si astea conteaza cel mai mult.
Ii aprind o lumanare si merg cu liniste si recunostiinta acum spre locul unde este inmormantat.
Cand sunt singur cateodata ma mai gandesc la el dar il vad ca pe un dascal care imi calauzeste pasii.
Incearca sa realizezi de unde vine frica ta? Care sunt gandurile si vezi daca nu sunt gresite. Apoi schimba-le cu unele bune.

[George22]

Cu ajutorul Irinei scapam de orice probleme. Incearca sa vorbesti foarte deschis cu ea. Eu asa procedez. Elibereaza-te complet de ganduri si probleme.
Eu ma simt dupa ce vorbesc cu Irina de parca am strabatut un munte de care imi era frica inainte. Un munte de ganduri si emotii. Imi spune cuvinte care ajung direct unde trebuie si imi dau seama ca se face soare apoi. Totl pare mult mai simplu si de acceptat.