Articole

Rolul acceptarii in vindecarea de anxietate

Din ce in ce mai multe persoane cauta ajutorul psihoterapeutilor, psihiatrilor si medicilor pentru a reusi sa scape de stari de anxietate si de panica. Aceste tulburari de dispozitie sunt traite ca fiind foarte neplacute, mai ales ca sunt insotite de stari fizice cum ar fi: sufocare, tahicardie, ameteala, transpiratii, senzatia de lesin, confuzie, senzatia de ingrijorare si frica permanenta, senzatia ca s-ar putea intampla ceva rau iminent.

Din experienta mea, cele mai multe persoane care au trecut prin stari de panica si anxietate nu isi mai doresc sa simta vreodata ce au simtit in acele perioade din viata lor si isi doresc sa uite atat emotiile negative, cat si senzatiile fizice neplacute. Desi ii inteleg si empatizez, incerc mereu in sedintele mele sa normalizez cat mai mult aparitia acestor tipuri de stari si senzatii.

In interventia cognitiv comportamentala vindecarea de anxietate presupune doua faze: prima e cea in care se identifica si dezbat gandurile negative automate care produc starile de anxietate si panica. Aceasta include in principal intelegerea functionarii senzatiilor fizice in corp, explicarea si decatastrofarea lor – adica constientizarea faptului ca ele nu sunt periculoase, trec si ca multe dintre ele sunt firesti, la o intensitate mai mica, in anumite momente. A doua etapa este cea de acceptare a senzatiilor fizice, dar si a faptului ca in viata fiecarei persoane pot exista momente in care emotiile negative apar, ca nu e nimic in neregula cu asta si ca unele dintre ele pot fi insotite de anumite senzatii fizice.

Acceptarea faptului ca in viata fiecaruia dintre noi pot aparea momente de neliniste, ingrijorare sau teama perfect sanatoase si functionale si ca acestea pot fi uneori insotite de anumite senzatii fizice este o parte esentiala in vindecarea de anxietate si prevenirea recaderilor. Persoanele care au trecut prin astfel de stari au tendinta de a crede ca vindecarea de anxietate inseamna sa nu mai simta niciodata nicio senzatie fizica mediata de efort si nicio emotie negativa care sa dureze prea mult. Aceasta cerinta nu e rezonabila si din pacate chiar duce de multe ori la recaderi repetate in starea de anxietate.

De ce se intampla asa? Din doua motive principale: primul este faptul ca in corpul nostru mai toate emotiile, fie ca sunt pozitive sau negative, sunt insotite de senzatii fizice. Asa e construit creierul nostru, iar unul dintre rolurile importante ale emotiilor este sa ne ajute sa luam decizii corecte. Cei mai multi oameni pur si simplu nu dau atentie acestor stari fizice sau le simt foarte putin. Un al doilea motiv este faptul ca persoanele care au trecut prin anxietate isi monitorizeaza foarte atent, de multe ori involuntar / inconstient, senzatiile din corp. Acesta e ca un mecanism de “aparare” asa incat creierul sa “recunoasca” vechile simptome ale unei stari de anxietate.

Aceste doua motive fac acceptarea starilor destul de dificila si multe persoane imi spun ca practic nu se pot bucura de viata pana cand toate senzatiile nu le trec.

In aceste situatii obisnuiesc sa folosesc un exemplu, derivat din terapia acceptarii si angajamentului, care arata faptul ca ne putem bucura de viata chiar daca mai simtim uneori emotii negative sau senzatii fizice neplacute (pe care le putem identifica si controla corect folosind instrumentele terapiei cognitive).

Exemplul e urmatorul: “Imaginati-va ca va mutati intr-un cartier nou. Doriti sa va cunoasteti mai bine vecinii asa incat organizati un gratar in aer liber si invitati pe toata lumea. In ziua petrecerii va simtiti bine la petrecerea dvs, cand auziti soneria la usa. Mergeti sa deschideti si o vedeti pe vecina “Edna” – ea e cea pe care vecinii o evita, caci miroase urat si vorbeste foarte mult. Nu ati vrea sa o lasati sa intre, insa ati invitat deja pe toata lumea. Acum aveti doua optiuni: fie stati la usa asa incat sa o impiedicati pe Edna sa intre si astfel petrecerea nu va mai fi “perfecta”, fie o lasati sa intre, nu va veti bucura de o petrecere “perfecta”, insa situatia e mai buna decat sa pierdeti petrecerea cu dvs stand la usa si impiedicand-o pe vecina sa intre.”

Cred ca acest exemplu arata foarte bine ca in vindecarea de anxietate avem doua optiuni: fie ne straduim sa controlam fiecare senzatie si emotie din corpul nostru in demersul de a nu mai simti emotii negative niciodata, insa asta inseamna poate sa pierd multe momente frumoase cu auto-monitorizarea permanenta, fie sa ma bucur de viata, sa interpretez corect senzatiile fizice, sa fac activitati placute chiar daca uneori mai simt si emotii negative sau senzatii fizice neplacute.

Din fericire starile de anxietate si de panica sunt vindecabile sau cel putin tratabile, asa incat ii incurajez pe cei care au trecut prin astfel de situatii sau cunosc apropiati care trec prin asta sa apeleze la ajutorul unui psihoterapeut de orientare cognitiv comportamentala.

Asadar, nu ezitati sa apelati la ajutorul unui psihoterapeut atunci cand observati ca starile dvs de neliniste sunt intense si ca va afecteaza functionarea de zi cu zi. Terapia cognitiv comportamentala are rezultatele cele mai bune in tratarea acestora si e pacat sa traiti cu stari neplacute atunci cand exista rezolvare. In acelasi timp, nu uitati ca multe dintre starile emotionale negative sunt cat se poate de sanatoase, iar cateva sedinte de consiliere va pot ajuta sa invatati sa diferentiati intre cele normale si cele care incep sa va afecteze calitatea vietii.

Daca nu puteti ajunge la cabinetele noastre din Bucuresti sau Cluj, inscrieti-va pe www.gandestesanatos.ro! Aici inregistrarea si primele 3 sedinte-lectii sunt gratuite si veti descoperi mai multe despre cauzele anxietatii si cum puteti ajunge sa va bucurati din nou din plin de viata!

Mult succes!

Psihoterapeut Irina Paraschiv
www.psihosolutii.ro
www.gandestesanatos.ro