Articole

Singuratatea si izolarea sociala

Relatiile sociale implica petrecerea timpului cu alti oameni, dar presupun si un raport echilibrat intre cat de mult oferim si cat de mult primim. Esti persoana care are grija constant de cei din jur? Poti sa stabilesti legaturi emotionale cu ceilalti, sa impartasesti experientele prin care treci si sa primesti din cand in cand ajutor din partea celor apropiati tie? Persoanele din relatiile tale sunt disponibile? Acestea sunt intrebari pe care merita sa ni le adresam si la care sa incercam sa ne gasim raspunsuri.

Ce este singuratatea?

Singuratatea poate fi definita ca si distresul pe care il simtim atunci cand asteptarile noastre in legatura cu relatiile sociale nu sunt indeplinite in realitate. Ea nu este sinonim cu a fi singur (multi oameni au vieti singuratice dar nu se simt singuri), iar faptul ca exista oameni in jurul nostru nu ne garanteaza lipsa singuratatii.

Care sunt consecintele singuratatii?

La nivel psihologic singuratatea este asociata cu anxietatea sociala (care porneste de la ganduri irationale precum: „nu o sa reusesc sa comunic eficient si asta o sa fie groaznic”, „sigur cei din jur ma vor respinge si vor crede despre mine ca sunt o persoana inadaptata/proasta/inculta”, „mai bine evit sa merg decat sa ma fac de rusine”), cu depresia (si aici pot fi prezente ganduri sub forma: „nu sunt suficient de bun pentru persoana de langa mine”, „trebuie sa pot sa vorbesc cu cei din jur si sunt incapabil sa fac asta”, „nu merit ca persoanele din jurul meu sa ma asculte cand imi este greu”), dar si cu sentimente de superioritate fata de ceilalti (atunci cand avem comportamente prin care ii criticam sau ii judecam pe cei din jur si in acest mod nu reusim sa dezvoltam relatii de calitate).

In ultima perioada singuratatea si izolarea sociala au devenit o problema la nivel de sanatate publica. Au fost descoperite legaturi importante intre singuratate si boala. Persoanele care se confrunta cu singuratate cronica pot avea tensiunea ridicata, indicele de masa corporal crescut, dar sunt si mai predispuse la boli precum infarct, cancer, Alzheimer.

Aceste lucru poate fi explicat analizand raspunsul sistemului imunitar al acestor persoane, si mai specific, al monocitelor (celulele albe din sange care ne ajuta sa ne aparam dei nfectii). S-a descoperit ca atunci cand ne confruntam cu singuratate cronica, se declanseaza activitatea genelor responsabile de raspunsul inflamator al organismului, in timp ce activitatea genelor responsabile de producerea anticorpilor in organism care sa lupte cu infectiile este inhibata.

De unde vine singuratatea?

Aceste modificari la nivel celular sunt o consecinta a evolutiei. In trecut, pentru stramosii nostri supravietuirea depindea in mod crucial de cooperarea si comunicarea cu cei din jur, si izolarea reprezenta un mare risc. Astfel, evolutia ne-a setat mintea sa avem nevoie si sa ne dorim interactiuni sociale, la fel cum se intampla si cu nevoia noastra de a manca.

Suferinta care vine de pe urma singuratatii este similara cu cea care provine de la senzatia de foame, adica este un semnal biologic ca ceva nu este in regula. Astfel, organismul nostru este constant in alerta. Acest lucru se manifesta in comportamentele noastre: simtindu-ne in pericol, deci simtind anxietate, le trimitem celor din jur semnale ca ne dorim sa fim singuri si ajungem astfel la sentimentul de excludere sociala.

Atunci cand exista imbunatatiri in aria sociala, apar imbunatari si la nivel de sanatate, in special la nivelul masuratorilor fiziologice cum sunt tensiunea si indicele de masa corporala. Aceste schimbari in bine sunt mai semnificative atunci cand modificarile in domeniul social se intampla pe mai multe planuri (prieteni, colegi de munca, cuplu).

Numarul relatiilor sociale este mai important in perioada adolescentei si a varstei a treia, pe cand in perioada adulta este mai relevanta profunzimea relatiilor noastre decat numarul lor. Aceste lucru se intampla pentru ca in etapa de adult avem mai multe responsabilitati si mai multe cerinte din partea mediului, iar relatiile de calitate pot sa ne ajute sa facem fata mai usor stresului si sa ne adaptam mai bine in fata dificultatilor. Intrebarea importanta ramane: „Ce inseamna aceste legaturi pentru noi? Ne aduc suport sau presiune?”

Ce putem face daca ne confruntam cu singuratatea?

Cu toate ca exista multe campanii impotriva fumatului, consumului de alcool sau a obezitatii, nu la fel se poate spune si despre singuratate, iar consecintele ei sunt mai putin cunoscute.

Fie ca ne este greu sa interactionam cu oamenii din jurul nostru pentru ca simtim anxietate sau ca nu reusim sa aprofundam legaturile deja create, singuratatea poate aveam costuri pentru noi la nivelul sanatatii fizice si mentale.

Terapia te poate ajuta sa interactionezi mai usor cu cei din jur, sa vezi ce fel de emotii sau comportamente te impiedica sa cunosti oameni noi si sa inveti cum sa le schimbi, sa iti imbunatatesti abilitatile de comunicare si sa iti dezvolti modalitati prin care sa aprofundezi relatiile deja existente in viata ta.

Te asteptam cu drag la noi. Daca nu poti ajunge la cabinetele noastre din Bucuresti sau Cluj, intra pe www.gandestesanatos.ro, unde inregistrarea si primele 3 sedinte-lectii sunt gratuite. Pentru mai multe detalii acceseaza pagina de Contact a site-ului si realizeaza o programare. Totodata, iti poti impartasi dificultatile pe forumul site-ului, unde poti afla despre cum vad alte persoane problema si despre cum i-a ajutat psihoterapia.

Psiholog Roxana Petrus

www.psihosolutii.ro

www.gandestesanatos.ro