@raluluc, multumesc pentru aprecieri! Fac tot ce pot si stiu ca sa ajut...atat doar
@Irmina problema anxietatii e destul de complexa si nu e ca nasul infundat, gripa sau cosurile de pe nas! Pe de alta parte o slaba informare si educatie cu privire la anxietate (ca mecanism natural) este de fapt cheia problemelor legate de astfel de tulburari, fara sa mai punem la socoteala modul de gandire eronat care determina pe cineva sa ajunga "depresiv" sau "anxios".
Cand am luat si eu medicatie, mi-am pus toata speranta in ea, ca ma va scoate din probleme desi aveam o vaga banuiala ca nu asta e solutia. In perioadele de timp cand eram aproape 100% convins ca o sa fiu bine datorita medicatiei, eram linistit...eram OK! Cand imi veneau dinnou indoielile in minte, eram
back to square one, adica naspa! Si vreau sa spun ca am fost la unul din cei mai buni din Romania, un medic la care au venit oameni si din SUA, Norvegia, Ungaria (binanteles, pacienti care aveau rude in Romania). Cu alte cuvinte, nu am fost la un medic de familie care prescrie inconstient bomboane de genu`. Acest medic, dupa mai bine de jumatate de an de medicatie imi spune: "
Dl Florin, scopul este ca dvs sa ajungeti sa controlati singur aceste stari!" iar cand am hotarat sa stopez medicatia a zis: "
Lasati organismul sa-si revina singur pana cand nu mai simtiti nimic!"....WHUAAAT?!! Daca veti citi marturiile unor reputabili medici psihiatri, cunoscuti international prin lucrari stiintifice si carti scrise, veti vedea ca ei insisi considera medicatia un fel de off-topic anxiety. Mai mult,
experienta practica, adica
propria piele a multora spune ca e off-topic..adica bull-shit! E fapt, nu povesti intre Tantzica de la 2 cu Safta de la 4 de vis-a-vis.
Anxietate = Frica -> Inseamna ca gandesti -> Esti in viata
Nu crezi ca te poti simti oribil de rau din cauza fricii continue? Ba da, poti. Faptul ca cineva se simte rau din cauza anxietatii, nu demonstreaza ca are
neaparata trebuinta de pastile. Si daca nu ia, ce se intampla?
Anxietatea este cel mai mare paradox (probabil): In ciuda faptului ca te simti rau, nu e nimic in neregula cu tine! Esti OK! Ciudat, nu? Foarte. Dar oare cine crede cu tarie asta?
E nevoie de timp sa ajungi in final sa faci legatura intre simptomele fizice nasoale si frica. E nevoie de timp sa-ti consolidezi credinta ca
nu e nimic in neregula cu tine:
e doar anxietatea. Dar, oare ce rasplata il astepta pe cel care lupta si munceste la asta? Imagineaza-ti ca stai pe o plaja si privesti apusul de soare in timp ce esti ferm convins ca nu mai ai nici o frica de...frica. Esti in sfarsit liber! Nu te mai intereseaza daca mai vin sau nu simptomele; sau daca vin, cat stau si cand vor pleca.
Dar pentru asta cineva trebuie sa munceasca din greu. Iar in opinia mea munca asta nu se poate face cum trebuie atat timp cat inghiti pastile si nu faci cunostinta cu simptomele! De fapt, nici nu prea cred ca iti vei reeduca vre-odata creierul in felul asta sa reactioneze diferit la anxietate! Imi pare rau sa vad unele persoane, care din cauza fricii, se ascund dupa medicatie. Vi se pare normal ca o persoana sa continue in acest fel in loc sa se ocupe de problema lui si sa o rezolve?
Da, medicatia poate fi si este o
solutie de criza! Dar eu nu cred ca este o solutie la problema anxietatii. Consider ca daca cineva crede ca si-a rezolvat problema anxietatii cu medicatia, a facut doar sa se autoamageasca. Si asta pentru ca nu exista pastila chimica pentru rezolvarea fricii. Un psihiatru iti poate spune ce vor muschii lui: ca ai nevoie neaparata de medicatie sau sa-ti spuna sa te duci mai degraba la un psihoterapeut (decizia cea mai buna) sau sa-ti explice in mare ca starile de panica nu-ti vor face nici un rau...daca are habar cel putin... Dar mai mult ca sigur o sa faca pe prostu` si o sa-ti spuna ca ai dereglat nivelul de serotonina din creier si ca iti trebe bumbi.
Va doresc numai bine! Stima si respect celor care muncesc cu anxietatea! Meritati medalii de onoare