Viata fara pastile

[alexandra_32]

Madadudu ce mult m-am regăsit și eu în tot ceea ce ne - ai povestit..... Experiența ta..... Este asemănătoare cu a mea..... Și la mine au apărut acele gânduri obsesive.... Și nu puteam sa îmi închipui ce a putut sa îmi declanșeze gândurile astea când eu sunt o persoana sufletista.... Cu frica de d-zeu.... Și vinovăția ăsta mi - a creat o stare și mai nasoala!
Ai dreptate..... Totul pornește de la noi..... Din interiorul nostru..... Vindecarea vine de la noi..... Și atunci când vom face pace cu aceste stări și cu faptul ca ele fac parte din viața noastră..... Nu vor mai avea cum să ne deranjeze!
Îți mulțumesc pentru tot ceea ce ai împărtășit cu noi...... Și pentru optimismul tău
Eu deocamdată mă simt mai bine..... Stările au început sa nu mai fie așa de intense.... Ba chiar deloc.... Momentan am hotărât să mă rup 2 săptămâni de munca și sunt la un centru de recreere!
Va doresc multe gânduri sănătoase!

[madadudu]

Da alexandra trebuie sa facem pace cu noi insine si apoi vine si acceptarea starilor noastre usor ,usor.,uite eu azi nu am avut o zi tocmai buna ,am avut palpitatii app toata ziua si o stare de nesiguranta dar ce sa fac?sa-mi plang iar in pumni?nu...nu vreau..asta e,merg mai departe si sper intr-o buna zi ca aceste stare sa fie doar o amintire pe care sa o adaug la"dosarul"vietii mele .
Ma bucur mult ptr tine ca iti este mai bn si profita de relaxarea asta,si sa razi ori de cate ori ai ocazia pt ca un raset din suflet sterge cateva zile bune de chin
O viata plina de iubire va doresc

[alineala]

Bravo alexandra_32!a venit si momentul mult asteptat de tine...bucura-te de sejur si impartaseste si cu noi experietele de care te vei bucura...sigur vei avea ce !
Ma intreb cati ca madadudu,ca alexandra_32,ca mine,sunt pe lumea asta?Oare cum am putut in toti acesti ani sa cred ca sunt singura cu asemenea trairi+ ?De ce m-am chinuit in timpul asta si nu am apelat la ajutor de specialitate...si aici ma refer la psihoterapeuti,nu la psihiatrii?Am lasat ca o mica anxietate sa se cronicizeze,alimentata de ganduri irationale si temeri nefiresti.Doamne madadudu,esti un exemplu pentru noi toti...esti o revelatie pentru mine!tocmai mi-ai demonstrat ca "boala" noastra poate fi tratata si fara medicatie.
Nu vi se pare surpinzator ca de cand mi-am facut analizele de sange si am mers la psihiatru,nu ma mai simt asa rau?Oare aveam nevoie de o confirmare ca nu sunt nebuna (a cata oare?) pentru a putea depasi aceasta greu incercata etapa a renuntarii la pastile?Habar n-am!Pacat!Pentru ca ar trebui sa am incredere in mine si sa fac asa cum ne spune madadudu,sa ne demostram ca "vrem cu adevarat" sa ne fie bine si sa luptam pentru asta...
Esti foarte puternica madadudu si te apreciem pentru ca impartasesti si cu noi etapele refacerii tale.Cum bine stii si tu...conteaza sa asculti si parerea altora atunci cand treci printr-o experienta de genu...
Cu siguranta exista ceva dincolo de puterea noastra de intelegere...atunci cand totul se intoarce catre tine ca un boomerang...este placut sa oferi ajutor,sa simti cum ii faci cuiva bine neconditionat,dar este si mai placut sa poti fi ajutat si indrumat.
Fara a deveni impertinenta si a o supara pe alexandra_32( exprimandu-ma in numele ei),insa citind povestea ta madadudu(care este la un alt nivel de acceptare decat in cazul nostru),a fost o binecuvantare!Aveam nevoie sa te "cunoastem" si nu pot decat sa-ti multumesc.
Voi lupta si eu,asa cum ai facut si inca o mai faci tu ... imi doresc sa ma accept pentru ceea ce sunt si sa inteleg ca nu am nicio vina pentru asta!
Va imbratisez pe toti si numai ganduri rationale sa nutriti !

[madadudu]

Cu mare drag Alineala ,macar o raza de speranta dak am dat eu sunt multumita .Sper din suflet sa-ti fie bn si tie si alexandrei si tuturor care trec prin asa ceva si sunt convinsa ca asa va fi ,stiu ca e greu dar ce ne costa sa fim optimisti?macar sa incercam ,nu ne va iesi de fiecare data cu siguranta dar vom fi mandri de noi ca n-am stat cu mainile in san ,haideti sa incercam sa nu ne mai autosabotam si sa incercam sa facem in asa fel ca noi insine ,mintea noastra sa ne fie prieteni si nu dusmani,haideti sa ne imprietenim cu noi haideti sa avem grija de noi ca si cum o mama are grija de copilul ei.Incearca sa te detasezi putin de tine si incearca sa-ti dai tie sfaturi ca si cum i-ai da unei prietene.Ce i-ai spune prietenei tale dak ar fi in locul tau?da-ti raspunsul acum
Va imbratisez cu mare mare drag

[Psiholog Irina Paraschiv]

Buna tuturor ,

Ma bucur sa vad ca atatea persoane care au trecut prin stari atat de neplacute au reusit sa le depaseasca si sa isi continue acum viata cu mai bine si mai rau... si ma bucur foarte mult sa vad sustinerea foarte rationala dintre voi.
Mesajele voastre nu va ajuta doar pe voi in a va sprijini si a va sustine in recuperare, dar si pe cei care cauta in acest moment ajutor si au sansa sa citeasca experientele voastre.

Bravo pentru efort si mult succes in continuare!

Irina Paraschiv
Psihoterapeut
0744 239 470
irina.paraschiv@psihosolutii.ro

[maria_anitsirc]

Buna ziua,

Am citit toate mesajele si cumva m-am regasit in unele din ele , si eu am renuntat la medicamentatie acum 5 luni de zile , iar dupa am experimentat si eu stari destul de urate , nervozitate neexplicata , suparare ,dupa bucurie , de ameteli numai zic , simteam ca se invarte casa cu mine ....dar am trecut peste toate atunci cand am realizat ca eu sunt cheia schimbarii, vindecarii.Ca eu si doar eu trebuie sa inteleg si sa accept ce se intampla cu mine , ca nu pastilele ma vor ajuta sa imi controlez gandurile si starile , ci doar EU.
Lui Irina ii sunt vesnic recunoscatoare , ea m-a scos din "prapastia" anxietatii si panicii in care ma afundasem.MULTUMESC IRINA!!!
Acum sunt in etapa "viata dupa pastile si teama" sa ii zicem asa , nu o sa neg ca am momente cand revin gandurile si toate nebuniile mele , dar am ales sa le accept , asta este fac parte din mine , fac parte din viata , si tot odata mi-am promis mie ca nu o sa mai cad niciodata atat de adanc in aceasta "prapastie", poate ca o sa alunec dar acum cel putin am forta si cunostiinte care ma vor ajuta sa o iau pe drumul cel bun.

O zi buna tuturor ,
Maria!

[Ioana_B]

Buna! Ma numesc Ioana, am 22 de ani si am intampinat multe probleme de anxietate inca din adolescenta. Faptul ca am intalnit un baiat minunat cu care ma voi casatori la toamna m-a indemnat sa apelez la ajutorul dr. Irina Paraschiv, care a fost gura de aer de care aveam mare nevoie. Maine ma voi duce la psihiatru sa stabilesc ultimele detalii pentru.. ghici ce!!!... a renunta la pastile!!! Am urmat un tratament medicamentos timp de 5 ani si cred ca imi va fi destul de greu cu acele stari de depresie si anxietate. Dar dorinta mea cea mai mare este de a avea un copil si cred ca hotararea aceasta este una indeajuns de puternica pentru a tine piept starilor acelea. Am nevoie, daca se poate, de multa sustinere din partea voastra pentru a merge mai departe cu speranta!
Ii multumesc in primul rand Dr. Irina Paraschiv pentru ajutorul sustinut si sper ca si voi sa imi dati un sfat pe mai departe!
O seara buna tuturor!

[alineala]

Au trecut 10 zile de cand am deschis acest subiect pe forum, timp in care reactiile voastre nu au intarziat sa apara...asa ca va multumesc! Din toate am reusit sa invat cate ceva si astazi pot spune ca starile de ameteala care ma nelinisteau atat de mult,au disparut,trecerea mea de la o stare la alta,emotional vorbind,la fel,merg la servici si ma pot concentra la ceea ce am de facut si mai ales am inceput sa am vechile activitati de odinioara...semn ca, cu pasi timizi pasesc in noua viata.
Suplinesc medicatia cu fel de fel de filmulete si carti motivationale (multumesc madadudu),invat sa gandesc rational si chiar daca am si zile mai putin bune,stiu ca ele vor trece si ca doar in MINE sta schimbarea.
Va imbratisez pe toti si doresc tot binele din lume!

[Psiholog Irina Paraschiv]

Buna tuturor,
Ma bucur mereu cand aud asa vesti bune!

Maria, felicitari pentru efort si pentru toata stradania - stiu ca nu e usor sa lucrezi cu gandurile tale, dar iata ca se poate!

Ioana, iti multumesc pentru aprecierile bune. De abia astept sa imi spui cum a mers la psihiatru. Insa stii ca si dupa acest moment va fi nevoie de disputare si de lucru cu gandurile tale, insa vom ajunge acolo

Alineala, asta chiar e o victorie! Felicitari si bucura-te ca ai reusit sa ajungi in acest punct. Esti intr-adevar un bun exemplu de iesire din si de control al acestor stari neplacute.

Mult succes in continuare si sper sa auzim de bine!
Weekend fain!
Irina Paraschiv
Psihoterapeut
0744 239 470
irina.paraschiv@psihosolutii.ro

[bianca88]

buna tuturor eu am mai intrat pe forum acum cateva sapt si am vb despre atacuri de panica si anxietate, revin acum pt ca ma confrunt din nou cu probleme , am urmat 1 an jumate cu cipralex de la juma de pastiluta am ajuns la 2 pe zi, acum cateva luni am renuntat iar starile au revenit ,acum le iu din nou doar 1 pe zi insa simt ca nu voi trece peste panici si frica niciodata am o obsesie pt sotul meu..daca nu stiu unde e si nu rasp la telefon intru intro panica de zici k mor..palpitatii sufocare calduri in tot corpul senzatii extreme si daca coboara pana la paine la scarablocului trebuie sa ia telefonul k altdel ma ia panica nu stiu ce sa mai fac..sa scap avem foarte multe discutii din cauza asta il stresez foarte mult zilnic..am si o fetita de 3 ani pe care o agit foarte mult din pricina starilor mele ma simte imediat vreau sa scapt de aceasta obsesie si anxietate sau ce i fi atac de panica numai pot continusa in ritmul asta ..va rog sa ma ajutati cu pareri .sfaturi orice multumesc