cum m-a ajutat medicatia

Cubex123
Mesaje: 36
Membru din: Vin Mar 27, 2015 4:30 pm

Re: cum m-a ajutat medicatia

Mesaj de Cubex123 »

Si eu am trecut cu bine peste recaderea de care am povestit saptamana trecuta:)
Desi si cand ma simt bine se vad efectele negative ale anxietatii.
Adica ma simt uneori ciudat, parca totul e dat peste cap:))

Emotii,senzatii diferite si tot asa.
Am observat cand ma simt bine uneori mi se ridica parul pe mana in caz ca ma gandesc la ceva placut.
Eu asta de exemplu o aveam dar nu asa intens, o aveamd estul de rar. Incerc sa stau calm si sa accept aceasta senzatiie.
Sincer totul este mai bine. Inca mai lucrez pe partea de gandire.

Oricum stiti cum e: Acceptance :) and Patiance.
P.S Mam lasat si eu de medicatie, am citit despre medicament si am vazut niste efecte adverse care pe prospect nu erau si am renuntat usor.
NU LUATI MEDICATIE PSIHIATRICA, FACE MAI MULT RAU DECAT BINE.

Sau aveti grija ce luati. Daca chiar aveti nevoie de medicatie mergeti pe cale naturista.
raluluc
Mesaje: 10
Membru din: Mie Mai 09, 2012 11:17 pm

Re: cum m-a ajutat medicatia

Mesaj de raluluc »

Buna Cubex123,
Ce medicatie luai? Anxiolitice?
Cum reusasti sa treci peste recaderi? Si eu sunt cam in aceeasi situatie ca toata lumea de pe aici insa povestea mea e ceva mai lunga!
Totul a inceput in 2005 cu un atac de panica facut asa pur si simplu, stand in pat. Ca mai toata lumea am primit trimitere la glanda insa totul era in regula. Dupa ceva timp si un loc stresant de munca au reaparut atacurile si o colega m-a indrumat catre un psihiatru. Am primit medicatie pe care nu am luat-o pentru ca doctora mi-a spus un simplu ,,nu mori din atac de panica,, si atunci mi-am revenit. A doua zi eram ca noua. Dupa ceva timp am inceput sa ma gandesc ca sunt bolnava de nu stiu ce boli si imi tot faceam analize de sange. Eram in panica pana aflam rezultatul insa dupa ce venea rezultatul eram din nou ca noua - nu eram bolnava. Dupa ceva timp mi-am schimbat si locul de munca si am inceput sa lucrez in sistemul de sanatate und ecancerul si leucemia si tumorile erau ,,peste tot,,. Am inceput bineinteles sa ,,le fac,, pe toate. Panica tot timpul si anxietate si multe multe analize regulat. Mi-am dat semama ca ceva nu e bine si am fost si la un psiholog care mi-a spus ca ,,de ce mi-e frica nu scap,, :D deci a doua oara nu m-am mai dus. Dupa ceva timp in 2009 am inceput sa am ameteli ciudate si nu stiam de la ce plus ca au inceput sa para niste ganduri ciudate. M-am speriat si am inceput sa citesc pe net toate tampeniile: schizofrenii, psihoze, preoti care ziceau tot felul de chestii legate de ala negru si bolile psihice....deci in capul meu in cateva zile s-a facut o ,,varza,, :) Am inceput sa imi insusesc toate simptomele si sa imi vina in cap toate absurditatile posibile pana si porcarii din filme, ineptii, imi er africa ca ii voi face rau fratului si de aceea vroiam sa fiu paralizata sa nu ii pot face nimic...apoi ultima si cea mai ,,frumoasa,, era ca esti posedat...ohhhhh..i-am zis lui mama ,,am innebunit,,. Am trecut printr-un cosmar de 4 nopti cu aceste ganduri si nu am inchis un ochi...mi-era frica sa ma duc la spital ca ma interneaza la nebuni si eu nu vroiam s ainnebunesc. Ma vedeam la nebuni in camasa de forta fara loc de munca, familie, etc!!!! Asa am ajuns luni la psihiatru...nici nu mai puteam vorbi coerent!!!! I-am spus totul plangand si mi-a zis simplu ,, domnisoara calmati-va,, nu veti innebuni!!!! Iar eu ,,NUUUUUUUUUUUU????,, :D Eh a fost o revelatie!!!! Mi-a dat tratament cu sertralina si lorazepam...ce sa-ti spun au urmat zile bune si zile rele insa medicatia si-a facut ffff bine efectul, ma refer la antidepr pentru ca anxioliticul nu l-am luat decat 2 saptamani. Dupa 3 luni eram ca noua iar in februarie am oprit de la sine tratamentul fara sa intreb medicul. AM facut si psihoterapie insa nu cognitiv comportamentala. Anyway in iunie am recazut. Iar la psihiatru iar medicatie iar psihoterapie. Asta se intampl anul 2010 cand in luna noiembrie m-am si mutat in alta tara cu o doza foarte mica de antidepresiv. Am oprit antidepresivul in 2011 martie iar in iunie am ramas insarcinata :) Toate bune pana in luna 8 a de sarcina cand simptomele au reaparut eu fiind foarte ocupata cu un curs si un stagiu. Bineinteles ca a inceput iar chinul :cry: de data asta ganduri mai diferite insa tot cu atacuri de panica. Diagnosticul de la psihiatru a ramas in sfera anxietatii tulburare de panica. Am inceput in ultime 2 sapatamni de sarcina cu antidepresive doza fff mica si am marit dupa nastere. Iar 2 sau 3 luni pana sa revin la normal insa dupa vreo 2 luni de la starea de bina m-am simtit iar rau si am apelat la gandeste sanatos.ro insa numai o luna de terapie pt ca am inceput sa ma simt de la sine ff bine si m-am lasat. Au trecut 3 ani fara probleme cu o doza minima de antidepresiv iar anul trecut am hotarat sa micsorez doza l amai nimic sa zic asa. 6 luni si o viata ffffff agitata cu 2 locuri de munca sport si copil mi-au readus niste anxietate pe care nu am luat-o din pripa ci am lasat-o sa se dezvolte. M-am si imbolnavit foarte des de otite si faringite, cred ca organismul meu era la pamant. In februarie am ridicat doza la cea normala insa in martie dupa ce am citit eu despre o doamna cu tulburare bipolara a inceput calvarul din nou. Aceleasi ganduri ca in 2009 plus fac psihoza o iau razna....nu mai dormeam, cocediu medical deci am luat-o mai usor!!! Doza marita de psihiatru si fara anxiolitice. Dupa 2 luni m-am simtit fffff bine chiar dubios as zice :lol: insa nu a tinut decta 3 saptamani pana cand un conflict la serviciu mi-a creat mult apanica si frustrare si stres si bieninteles o recadere. La momentul actual cu ajutorul programului gandeste sanatos inca ma lupt sa ies din recadere si am zile fff bune, bune si rele. As vrea sa te/va intreb cum resiti sa iesiti din recaderi? Ce faceti? Sfaturi? As vrea sa il intreb pe Floringligor cum a reusit el sa isi revina...niste tricks si lucruri pe care trb sa le facem???? Apreciez oamenii care nu iau antidepr si se tin asa tare. Pentru mine recaderea ramane o ,,chestie atat de neplacuta care imi creaza panica,, :) pentru ca nu mai vreau sa ma intorc inapoi de unde am plecat!!! Stiu ca e gresita gandirea....de aceea am nevoie de voi ;)
Va dorec numai bine si multa sanatate!!!
Va astept cu reactii!!!
Ultima oară modificat Joi Iul 16, 2015 12:25 pm de către raluluc, modificat 1 dată în total.
Cubex123
Mesaje: 36
Membru din: Vin Mar 27, 2015 4:30 pm

Re: cum m-a ajutat medicatia

Mesaj de Cubex123 »

raluluc scrie:Buna Cubex123,
Ce medicatie luai? Anxiolitice?
Buna raluluc

Am luat anxiolitice da se numeste Spitonim substanta activa este Buspar sau Busprion.
Dar am renuntat la ele.
Cubex123
Mesaje: 36
Membru din: Vin Mar 27, 2015 4:30 pm

Re: cum m-a ajutat medicatia

Mesaj de Cubex123 »

raluluc scrie:Buna Cubex123,
Ce medicatie luai? Anxiolitice?
Cum reusasti sa treci peste recaderi? Si eu sunt cam in aceeasi situatie ca toata lumea de pe aici insa povestea mea e ceva mai lunga!
Totul a inceput in 2005 cu un atac de panica facut asa pur si simplu, stand in pat. Ca mai toata lumea am primit trimitere la glanda insa totul era in regula. Dupa ceva timp si un loc stresant de munca au reaparut atacurile si o colega m-a indrumat catre un psihiatru. Am primit medicatie pe care nu am luat-o pentru ca doctora mi-a spus un simplu ,,nu mori din atac de panica,, si atunci mi-am revenit. A doua zi eram ca noua. Dupa ceva timp am inceput sa ma gandesc ca sunt bolnava de nu stiu ce boli si imi tot faceam analize de sange. Eram in panica pana aflam rezultatul insa dupa ce venea rezultatul eram din nou ca noua - nu eram bolnava. Dupa ceva timp mi-am schimbat si locul de munca si am inceput sa lucrez in sistemul de sanatate und ecancerul si leucemia si tumorile erau ,,peste tot,,. Am inceput bineinteles sa ,,le fac,, pe toate. Panica tot timpul si anxietate si multe multe analize regulat. Mi-am dat semama ca ceva nu e bine si am fost si la un psiholog care mi-a spus ca ,,de ce mi-e frica nu scap,, :D deci a doua oara nu m-am mai dus. Dupa ceva timp in 2009 am inceput sa am ameteli ciudate si nu stiam de la ce plus ca au inceput sa para niste ganduri ciudate. M-am speriat si am inceput sa citesc pe net toate tampeniile: schizofrenii, psihoze, preoti care ziceau tot felul de chestii legate de ala negru si bolile psihice....deci in capul meu in cateva zile s-a facut o ,,varza,, :) Am inceput sa imi insusesc toate simptomele si sa imi vina in cap toate absurditatile posibile pana si porcarii din filme, ineptii, imi er africa ca ii voi face rau fratului si de aceea vroiam sa fiu paralizata sa nu ii pot face nimic...apoi ultima si cea mai ,,frumoasa,, era ca esti posedat...ohhhhh..i-am zis lui mama ,,am innebunit,,. Am trecut printr-un cosmar de 4 nopti cu aceste ganduri si nu am inchis un ochi...mi-era frica sa ma duc la spital ca ma interneaza la nebuni si eu nu vroiam s ainnebunesc. Ma vedeam la nebuni in camasa de forta fara loc de munca, familie, etc!!!! Asa am ajuns luni la psihiatru...nici nu mai puteam vorbi coerent!!!! I-am spus totul plangand si mi-a zis simplu ,, domnisoara calmati-va,, nu veti innebuni!!!! Iar eu ,,NUUUUUUUUUUUU????,, :D Eh a fost o revelatie!!!! Mi-a dat tratament cu sertralina si lorazepam...ce sa-ti spun au urmat zile bune si zile rele insa medicatia si-a facut ffff bine efectul, ma refer la antidepr pentru ca anxioliticul nu l-am luat decat 2 saptamani. Dupa 3 luni eram ca noua iar in februarie am oprit de la sine tratamentul fara sa intreb medicul. AM facut si psihoterapie insa nu cognitiv comportamentala. Anyway in iunie am recazut. Iar la psihiatru iar medicatie iar psihoterapie. Asta se intampl anul 2010 cand in luna noiembrie m-am si mutat in alta tara cu o doza foarte mica de antidepresiv. Am oprit antidepresivul in 2011 martie iar in iunie am ramas insarcinata :) Toate bune pana in luna 8 a de sarcina cand simptomele au reaparut eu fiind foarte ocupata cu un curs si un stagiu. Bineinteles ca a inceput iar chinul :cry: de data asta ganduri mai diferite insa tot cu atacuri de panica. Diagnosticul de la psihiatru a ramas in sfera anxietatii tulburare de panica. Am inceput in ultime 2 sapatamni de sarcina cu antidepresive doza fff mica si am marit dupa nastere. Iar 2 sau 3 luni pana sa revin la normal insa dupa vreo 2 luni de la starea de bina m-am simtit iar rau si am apelat la gandeste sanatos.ro insa numai o luna de terapie pt ca am inceput sa ma simt de la sine ff bine si m-am lasat. Au trecut 3 ani fara probleme cu o doza minima de antidepresiv iar anul trecut am hotarat sa micsorez doza l amai nimic sa zic asa. 6 luni si o viata ffffff agitata cu 2 locuri de munca sport si copil mi-au readus niste anxietate pe care nu am luat-o din pripa ci am lasat-o sa se dezvolte. M-am si imbolnavit foarte des de otite si faringite, cred ca organismul meu era la pamant. In februarie am ridicat doza la cea normala insa in martie dupa ce am citit eu despre o doamna cu tulburare bipolara a inceput calvarul din nou. Aceleasi ganduri ca in 2009 plus fac psihoza o iau razna....nu mai dormeam, cocediu medical deci am luat-o mai usor!!! Doza marita de psihiatru si fara anxiolitice. Dupa 2 luni m-am simtit fffff bine chiar dubios as zice :lol: insa nu a tinut decta 3 saptamani pana cand un conflict la serviciu mi-a creat mult apanica si frustrare si stres si bieninteles o recadere. La momentul actual cu ajutorul programului gandeste sanatos inca ma lupt sa ies din recadere si am zile fff bune, bune si rele. As vrea sa te/va intreb cum resiti sa iesiti din recaderi? Ce faceti? Sfaturi? As vrea sa il intreb pe Floringligor cum a reusit el sa isi revina...niste tricks si lucruri pe care trb sa le facem???? Apreciez oamenii care nu iau antidepr si se tin asa tare. Pentru mine recaderea ramane o ,,chestie atat de neplacuta care imi creaza panica,, :) pentru ca nu mai vreau sa ma intorc inapoi de unde am plecat!!! Stiu ca e gresita gandirea....de aceea am nevoie de voi ;)
Va dorec numai bine si multa sanatate!!!
Va astept cu reactii!!!

Nu prea am scris multe detalii in postul anterior am facut-o in graba.
Ideea este uramatoarea, antidepresivele si medicatia psihiatrica nu face atat de bine decat rau. In cazuri extreme schizo, sau tulburare bipolara sau alte "boli mintale" se prescrie medicatie.
Dar chiar si in acele cazuri sunt persoane care se vindeca de la sine care nu pun niciodata gura pe medicatie. Conteaza foarte mult stilul de viata hrana si sportul in special. Si sa nu uitam de macar 1 ora de relaxare si detasare de la tot. Recomand Yoga!

In cazul tau observ ca mai mult totul sa bazat pe medicatie nu ma mir cum de ai tot recazut si tot asa. Medicatia nu este o solutie.
Recaderea inseamna ca ai o prerioada de 2-3 sau 4 luni cand esti bine iar dupa cazi inapoi.
Fluctuatiile inseamna ca ai zile si zile depidne.
Anxietatea este foarte influentata de sstress in cea mai mare parte. Imagineazati ce ar fii viata fara stres:D
Cum am zis si eu am luat pastile, dar am renuntat la ele , am luat vitamina B,E si passiflora ca sa ma ajute cu efectele adverse dupa renuntarea la pastile.
Si inca mai iau passiflora. Dar pastile psihiatrice am renuntat complet.

Ce sfaturi iti dau eu este: Accepta ceea ce ti se intampla lasa sa curga nu te impotrivi sau incerca sa opresi ca faci mai rau. Ai rabdare lasa corpul si creierul sa se recupereze. Recuperarea din stres poate dura mai mult decat credem noi, deoarece efectele negative de la stres se elimina usor, iar daca continuam sa stresam ramanem in acel cerc vicios si o luamd e la capat.
Orice simptom ai simti sau orice senzatie incearca sa lasi sa se manifeste, nu vreau sa zic sa nu bagi de seama, vreau sa zic sa Accepti. COntinua sa iti traiesti viata asa cum este ea acum si accepta. Totul va reveni la normal usor usor, toate la timpul lor.

Eu am fost intro situatie destul de nasoala...si a fost greu sa accept deoarece credeam ca este altceva si ma gandeam ba bipolar, ba schizofrenie, ba alte boli mintale sau alte boli...nu are rost.
Sper ca ti-am fost de folos. Noi suntem aici pentru tine si pentru toti care trec prin aceste situatii. Vorbeste cu terapeutu incearca sa gasiti cauza si elimina cauza:)
Iti urez succes si o zi buna!
daniel05
Mesaje: 50
Membru din: Joi Ian 03, 2013 2:18 pm

Re: cum m-a ajutat medicatia

Mesaj de daniel05 »

Si eu am luat medicație in doua rânduri, prima data prin 2011, am urmat un tratament de 6 luni cu prozac si frontin, fără sa fac psihoterapie pt ca nu prea știam la ce folosește. Eu atunci credeam ca dacă nu ma tratez cu medicație sigur înnebunesc. După vreo 2 luni si eu ca si voi ma simțeam ca nou, aveam conștiința împăcată ca n-am sa înnebunesc pt ca am luat pastile :D .

Bineînțeles ca după 6 luni... recădere , dar de data asta mi s-a părut mult mai greu, gânduri mult mai groaznice, mult mai intense, gânduri obsesive, foarte greu. Mi-am înrăutățit situația căutând răspunsuri pe internet, ba chiar am rămas șocat de cum gândesc unii oameni după ce le-am citit posturile pe forumuri. M-am dus si la un psiholog de la care n-am simțit absolut nici un progres după vreo 4 luni, bă mai mult eu mergeam din rău in mai rău. Ideea era ca nu mai vroiam tratament medicamentos de data asta, vroiam sa ma fac repede de preferat câteva zile, nu luni cât durează un tratament de anxietate, si bineînțeles ca n-am reușit. Am fost la psihiatru si mi-a prescris cipralex si anxiar. Vreo 2-3 saptamani mi-a fost si mai rău, nu știam ce sa mai fac, eram disperat de gândul ca așa o sa ramân toată viața.

Nefiind mulțumit de psiholog si dorind sa-l schimb, am găsit niște articole cu privire la psihoterapia cognitiv comportamentala, am găsit acest program, am citit forumul, am facut cele trei ședințe si am simțit ca totul are sens aici. Am început psihoterapia cu Irina Paraschiv si totul mergea foarte bine, după vreo 4 luni de terapie eram in proporție de 90% ok, restul sa zic ar fi rămas doar "sechelele" anxietății. După aproape un an de la terminarea terapie a venit si momentul sa renunț la medicație. Am facut-o treptat pe parcursul a 6 luni cred, si da, am simțit si eu efectele de renunțare, dar le știam, nu ma speriau, si le acceptam, iar după vreo 2 luni au disparut. Ideea este ca eu am simțit ca medicația m-a ajutat pana intr-un anumit punct, dar si acest punct era departe de starea care o simțeam înainte sa ma molipsesc cu aceasta anxietate.

Se pare ca o stare prelungita de stres si "nerespectarea" rationalului mi-a provocat o recădere. Diferența este ca acum educat fiind in ale anxietății am perceput-o ca fiind mult mai ușoară. Simt ca îndreptarea modului de gândire este soluția corecta la anxietate, medicația este soluția simpla, si urmată fără terapie din păcate nu prea da rezultate pe termen lung.
AdrianC1966
Mesaje: 24
Membru din: Vin Iul 26, 2013 12:23 pm

Re: cum m-a ajutat medicatia

Mesaj de AdrianC1966 »

Si care mai sint noutatile ?
Ai scapat de probleme ?
Sau nu ai curaj sa spui ?

Presupun ca ai luat medicamente usoare, in doze mici si ai avut tulburari psihice de intensitate mica.

Altfel nu se explica.

Am ghicit ?
Scrie răspuns