Gânduri obsesive , anxietate ....

[camelia82]

Buna ,
Ma numesc Camelia , am 35 de ani, am un soț minunat , o fetita de 1 an și 7 luni și o burtica de 16 săptămâni. As vrea sa va împărtășesc umpic din problemele mele și mai ales de beneficiile programului Gândește Sănătos .
Deși pare o problema umpic mai veche a început sa-și arate colți la începutul acestui an mai exact in noaptea de revelion. Exact după ora 12 noaptea in noaptea de revelion am avut o senzație de amețeala foarte puternica și o stare de neliniște continuua, a urmat o nopate de nedormit cu un sentiment puternic ca o sa mor, după o nopate de chin am ajuns la urgentă dimineata și nu am primit nici un diagnostic. Totul Ok . Ca mai târziu sa realizez ca Defapt am avut un atac de panica. Am continuat cu nopți nedormite, stări de anxietate , gânduri obsesive ( îmi era frica sa stau singura acasă ca As putea sa-mi fac rău , îmi era frica sa stau singura cu fetita mra ca as putea sa-i fac rău, imi era frica de cuțite ca as putea sa omor pe cineva sau chiar pe mine ) și tot așa ma năpădeau gândurile iraționale și obsesive . Am dezvoltat și convulsii in sensul ca ma rugam foarte mult mai ales in momentul in care aveam gândurile obsesive. Și acum ma rog doar ca sa-i mulțumesc lui D-zeu pentru ca m-a ajutat și ma ajuta in continuare.
După 3 luni de chin la sfârșitul lunii Martie am descoperit situl Gândește Sanatos iar cu ajutorul psihologului meu Mihaela Iote căruia vreau sa-i mulțumesc pentru tot ajutorul acordat, am început sa înțeleg ce se întâmpla in mintea mea.
Sunt la a treia luna de abonament și vreau sa spun ca ma simt mult mai bine dat nu sunt refăcută complet. Mai am de lucrat cu mine , simt ca sunt pe drumul cel bun și știu ca in curând o sa fiu foarte bine.
Am recăderi dar le gestionez mult mai bine acum.
Faptul ca fac mișcare ma ajutat și ma ajuta forte mult. ABC-urile ca de altfel si toate exercitiile sunt important de făcut și trebuie sa lucram cu noi și cu gândurile noastre și sa nu ne lăsam învinși de aceste probleme care defapt se petrec doar in mintea noastră și nu ne lasă sa ne bucurăm de viața.
Multă sănătate și haideți sa GANDiM SĂNĂTOS .
O sa mai revin și cu alte stări de bine !!!!

[Psiholog Mihaela Iote]

Buna camenila82,
Ma bucur mult ca ai reusit sa scrii pe forum si sa impartasesti cu ceilalti experienta prin care ai trecut. Imi aduc aminte cat de greu ti-a fost, cum evitai sa stai singura cu fetita din cauza gandurilor tale desi avea nevoie de tine si cum evitai sa folosesti cutitele din bucatarie (colectia de cutite primita cadou )). Acum, pentru ca ai reusit sa intelegi ce se intampla cu tine si ai invatat sa lucrezi cu gandurile tale, respecti protocolul de vindecare si faci schimbari sanatoase in viata ta, rezultatele au aparut.
Mai avem de lucru, insa vreau sa te felicit pentru toate eforturile tale si sa iti multumesc pentru incredere si deschidere.

Tine-o tot asa!

PS: sarcina usoara.

Mihaela Stinga (Iote)
Psihoterapeut
0736632545

[roxana2306]

De mult astept momentul acesta sa am si eu curajul sa scriu despre refacerea mea...
NU sunt 'vindecata' 100% dar simt ca sunt din ce in ce mai bine... recaderile, deși știm ca fac parte din procesul de vindecare, tot nu sunt plăcute...dar sunt gestionabile
La mine apogeul a fost la mijlocul lunii martie, când pur si simplu starea de anxietate URIAȘĂ m-a năpustit încât nu mai știam nici daca îmi e frica sa mor sau sa trăiesc... totul ajunsese sub semnul întrebării la mine, dragostea mea fata de cei apropiați, fata de viața, fata de tot... ceea ce citeam pe forumuri aiurea, mi le asumam in următoarea ora
A fost crunt!!! Gânduri oribile când vedeam un cuțit, când treceam peste vreun pod, când eram oriunde la înălțime... ma agățam efectiv de absolut orice ca sa dezvolt un gand urat. Frica de cuvintele depresie si sinucidere era foarte mare... nopți nedormite, treziri in toiul nopții cu o frica nejustificata... frica de senzatiile depersonalizării si derealizarii (nici nu stiu daca le-am avut sigur, dar in schimb stiu ca m-au obsedat gândurile referitoare la ele), întrebări existențiale muuulte.
La început nu știam ce se petrece cu mine, de ce, de unde vin toate astea... dar cu ajutorul celor doua psihoterapeute, Mihaela Iote si Irina Paraschiv, cărora le Multumesc enorm, am reușit sa descifrez 'chineza' din capul meu
Am făcut psihoterapie 2 luni, după care am intrerupt (nu stiu daca a fost cea mai buna decizie, poate m-am pripit putin si mi-am îngreunat traseul recuperării), dar s-ar putea sa revin pt încă o perioada asta ca sa cimentez mai bine cele învățate
Oricum, tuturor celor care treceti prin asa ceva, va spun cu încredere ca soarele va reieși trebuie doar sa va acordați timp (eu nu am stat/stau asa bine la capitolul asta).
Încă o data, multumesc Andreea Iote si Irina Paraschiv!

[edith88]

Stiu cum e , inteleg, si eu am aceeasi obsestie si frica dezvoltata recent de cutite, le-as arunca pe toate, dar asta nu mi-ar rezolva problema.
La mine se repeta obsesiv imaginea in care eu o injunghii pe mama mea.