Ganduri intruzive!

geory06
Mesaje: 2
Membru din: Mar Mai 14, 2019 5:56 pm

Ganduri intruzive!

Mesaj de geory06 »

Bună, tuturor!
“Povestea” mea, dacă o pot numi aşa, a apărut acum un an şi cinci luni, când am dat naştere unei superbe fetiţe! Toate bune şi frumoase până în momentul în care am început să nu mai pot adormi natural, să tremur, să mă aştept mereu că ceva groaznic se va întâmpla negreşit! Am început uşor, uşor să nu mai am încredre în mine, să îmi fie frică să rămân singură cu bebe acasă! Am apelat imediat la un specialist care mi-a dat verdictul clar: depresie post-partum, cu anxietate generalizată! Mi-nu-nat!!!
Am urmat imediat tratament medicamentos, încercând pe rând mai multe tipuri de antidepresive: Depressinal, Serlift, Arketis, Anafranil, iar Serlift şi, în cele din urmă ceva care mi-a priit-Venlafaxină...În tot acest timp, mai exact un an şi ceva de zile, am apelat şi la psihoterapie...Primul psiholog cu care m-am consultat aborda tehnici Reiki însă pe mine, care eram bulversată rău, nu m-au ajutat absolut deloc. Fără să ştiu, depresiei mele post-partum i s-a mai alăturat un “aliat”-tulburare obsesiv compulsivă!!! Am început să am gânduri intruzive care îmi creau cu o rapiditate de speriat atacuri de panică numeroase şi foarte intense!Gândurile “sunau” cam aşa: “îţi vei omorî copilul, pentru că aşa a făcut şi femeia de la ştiri”, “trebuie neapărat să îţi iei viaţa pentru că ai înnebunit şi le vei face rău celor din jur”, “nu vei mai putea niciodată să lucrezi, te vei interna pe viaţă într- un azil ce tratează demenţa”, etc. Au apărut ulterior şi gânduri intruzive cu tematică religioasă, nemaiputând intra în biserică luni bune...Cu alte cuvinte, viaţa mea s-a transformat într-o clipă într-un calvar greu de închipuit!!! Cele mai greu de tolerat erau gândurile legate de copil, nemaiputând să rămân singură cu el în casă (am apelat la ajutorul mamei mele care s-a mutat efectiv la noi, abandonându-şi propria viaţă!).I-am făcut cunoscute psihologului meu aceste gânduri înfricoşătoare, iar reacţia sa a fost: ”la baza fricii stă întotdeauna intenţia”! Şi bang! A apărut imediat gândul unei sinucideri iminente!!!
Voi sări peste câteva etape despre care efectiv nu mai pot vorbi şi voi intra direct în subiect: eram la o pensiune la munte, cu soţul meu, eu având convingerea că voi face ceva rău copilului meu, plângând din toată fiinţa mea şi dorindu-mi să fac o boală gravă, pierind astfel de pe faţa pământului!!!Căutând ajutor pe net, soţul meu a găsit povestea unui tânăr tată care avusese gândul de a-şi arunca de la etaj copilul. Mărturisise, de asemenea, că a luat tratament şi, cel mai important, făcuse terapie cognitiv -comportamentală cu unul dintre specialiştii care activează prin programul “Gândeşte sănătos.ro”. Am intrat imediat pe platformă şi, în cel mai scurt timp, am luat legătura cu d-l Gabi Dinu care mi-a ascultat păţania şi mi-a explicat cu argumente vehemente că nu sunt nici nebună, nici criminală, nici pedofil, nici sinucigaşă, etc!!! Practic, după prima şedinţă cu dumnealui, am început iar să trăiesc!!! Am înţeles că sunt doar gânduri născute din anxietate, că, odată ce îmi este frică de ele, nu îmi doresc să se întâmple, că nu sunt singura mămică ce are astfel de probleme şi că tulburarea mea are şansă de vindecare garantat (bineînţeles, prin multă muncă de lămurire cu propriul sine)! Vă scriu toate acestea cu zâmbetul pe buze căci sunt mult mai bine, am încredere iar în mine ca om raţional, normal, cu sentimente materne inhibate de boală, dar cu şanse mari de vindecare completă! Îi mulţumesc pe această cale domnului Dinu, iar vouă, dragii mei, vă transmit să aveţi încredere în voi, să perseveraţi, să nu abandonaţi niciodată “terenul de joacă” cu această nemernică boală care poate fi alungată definitiv! Multă sănătate tuturor!
georgetacatescu
Mesaje: 18
Membru din: Mar Dec 11, 2018 12:59 pm

Re: Ganduri intruzive!

Mesaj de georgetacatescu »

Buna,

Felicitari ca ai facut progrese si ti-ai regasit optimismul si increderea in tine.

Am mai auzit de asa ceva - cu ganduri similare.. de la un tip care tot asa avea un copil mic.
Nici el nu era nebun sau criminal sau sinucigas.. ci la baza era faptul ca rolul asta nou de parinte il cam speria pentru ca nu stia cum o sa imbine cariera cu a fi parinte.
Dupa ce a inceput sa discute frica asta cu sotia si si-au impartasit amandoi temerile, s-a facut bine.
geory06
Mesaje: 2
Membru din: Mar Mai 14, 2019 5:56 pm

Re: Ganduri intruzive!

Mesaj de geory06 »

Buna!Multumesc pentru raspunsul tau!Mi.a fost ffff greu sa depasesc groaza care cuprinsese fiecare particica a corpului meu!Acum pot sta linistita cu fetita mea!Mai am foarte mult de lucru cu mine, dar macar am speranta ca va fi bine!
Cosmin1991
Mesaje: 1
Membru din: Mar Noi 09, 2021 9:48 am

Re: Ganduri intruzive!

Mesaj de Cosmin1991 »

Vă mulțumesc pentru postare. Mă regăsesc în povestea dumneavoastră în totalitate... Gândurile obsesiv compulsive mă macină în totalitate.. Apar si reapar la câteva luni, însă ca acum niciodată.. Sunt tătic și simt că mă depășește, de aceea vreau să întru în acest program. Cum vă simțiți acum, ținând cont că ați postat acum 2 ani și ceva?
mihaelazgripcea9@gmail.com
Mesaje: 1
Membru din: Joi Mai 05, 2022 2:13 am

Re: Ganduri intruzive!

Mesaj de mihaelazgripcea9@gmail.com »

Buna seara.Ma regăsesc în mesajul inițial cu tot felul de ganduri chinuitoare despre a nu face rau celorlalți sau mie însămi. Mentionez ca am fost diagnosticata cu tulburare obsesiv compulsiva acum 12 ani si de atunci am avut perioade in care am luat tratament medicamentos si perioade in care am fost bine si fara pastile.Numai că de aproape 4 ani iau pastilele continuu si chiar si in timpul tratamentului am mai avut câteva perioade de rau si deznădejde totala. As vrea sa scap de aceste stări si de medicamente pentru că imi doresc sa fac un copil dar psihiatra mi-a zis sa nu raman însărcinată pe tratament cu Cipralex.Daca cunoașteți situații asemănătoare si solutii va rog din suflet scrieti.Multumesc
Scrie răspuns