disperare

[steluta]

Sufar de depresie de mai multi ani,insa de 8 ani nu am mai suferit de aceasta boala,deoarece ,consider ca am trait intr-un mediu favorabil mie de liniste sufleteasca,implinire profesionala,o buna colaborare cu colegii de serviciu,insa din aceasta vara,din luna iulie traiesc un adevarat cosmar:mi-am dat demisia de la serviciu pentru-ca in ultima vreme totul era pentru mine foarte stresant(sau poate asa mi se parea mie)nu ma mai intelegeam cu nimeni,eram foarte nervoasa(doctorita mea psiholog mi-a spus ca boala incepea sa-si faca aparitia din nou)si trebuia sa ma duc la ea,insa eu nu mi-am dat seama de debutul acesteia.Astfel,am stat acasa 3 luni,timp in care am incercat sa-mi continui viata la fel mai departe,eram la final cu scoala de soferi ,iar intr-o zi,cand sa merg pe la ultimele sedinte de conducere am facut un atac de panica din senin.Atunci m-am speriat foarte tare,plangeam in hohote in casa,aveam un nod in gat si-mi venea continuu sa vomit.In starea in care eram m-am dus la instructor care ma astepta in strada sa incep ora si i-am zis ca nu pot sa mai continui,iar el si-a dat seama ca sunt intr-o stare de depresie si mi-a spus ca in aceste conditii nu se poate continua-deci am renuntat si la soferie.Dupa 3 luni de stat acasa am reusit sa ma angajez din nou,insa nu ma pot acomoda deloc la noul meu serviciu,totusi sunt angajata de 4 luni,nu reusesc sa ma inteleg cu colega de serviciu,totul la serviciu mi se pare nou,greu-cu toate ca lucrez in acest domeniu de 17 ani,acum ma simt total neputincioasa,totul este foarte greu,fac naveta,insa problema cea mai mare o am cu aceasta colega .In prezent sunt sub influienta medicamentelor si tot imi este greu sa fac fata situatiei.Stau si ma gandesc si nu-mi pot vedea deloc viitorul,din cauza prezentului care este complet negru.Nu stiu ce pot sa fac,ma simt ca o leguma care este data cu piciorul de oricine,nu mai am personalitate,nu pot sa-i raspund pe loc la provocarile acestei colege,ceea ce ma face sa apar in fata ei ca o proasta,poate a si vorbit cu directorul despre mine,oricum,nu ma vad in viitor pe acolo.Ce ar trebui sa fac?

[alexandra_32]

Draga Stela, părerea mea e ca în primul rand trebuie sa ai mare încredere în tine și în experiență ta de 17 ani......... Nu trebuie sa lași pe nimeni sa te umilească.......cu tact și diplomație sigur vei reuși sa îi demonstrezi ca ești o fire puternica și ca nu te afectează comportamentul ei!
Te provoacă și cred ca dacă va vedea ca nu te mai afectează va renunța singura la a te mai jigni!
Recomandat ar fi și sa stabilești o ședința cu unul dintre psihoterapeutice acestui site pentru a te îndruma!
Curaj Îți doresc!