Dezvoltare personala - primul atac de panica

[smokiee]

Am 20 de ani, sunt studenta si povestea mea incepe cu acest grup dezvoltare personala la care am participat timp de 3 luni. Cu fiecare sedinta intelegeam din ce in ce mai multe despre mine si despre cei din jurul meu pana in momentul in care ceva m-a marcat : "Trebuie sa ne multumim pe noi insine prima data si apoi pe ceilalti". Am plecat fericita de la grup in ziua aceea si am ajuns la prietenul meu spunându-i ca viata este foarte frumoasa, ca trebuie sa fim noi multumiti de noi prima data si apoi sa-i multumim pe ceilalti, eu care mereu ii ajutam pe restul prima data , ceea ce a rezultat in oboseala, stres etc. Si dupa ce i-am povestit am inceput sa am starile acele caracteristice unui atac de panica, am vrut sa sar in dus si sa dau drumu la apa rece, asta a fost primul instinct. Dupa 15-20 de min m-am linistit, insa ceva s-a schimbat, eram foarte trista, ganditoare, pana sapatamana urmatoare cand am plecat cu prietenul meu la o statiune, pe drum, in masina m-au apucat acceleasi stari, dureri abdominale, am inceput sa plang, sa ma agit , sa ţip si i-am spus sa opreasca masina, am iesit afara din masina, am stat putin si i-am spus ca vreau sa ne intoarcem inapoi ca nu mai suport, ca simt ca o iau razna, ca sunt departe de casa si va dati seama ce s-a speriat, am intors, am ajuns acasa si parintii mei s-au speriat, mi-a dat mama un Xanax si m-am linistit, m-am pus sa dorm. A doua zii nu puteam sa mananc, am vorbit cu persoana care a organizat grupul de dezvoltare personala, mi-a spus ca am deschis cutia PANDOREI si ca mai bine ca s-a intamplat acum si ca a fost din cauza fricii mele de a-ii nemultumii pe altii si din cauza ca sunt perfectionista si ca nu acept faptul ca sunt om, nu robot si ca avem defecte si mi-a spus ca persoana cea puternica din mine trebuie sa aiba grija de cea slaba, dar parca gandurile m-au inabusit si am plecat la psihiatru care mi-a prescris jumatate de 0,25 Xanax dimineata si seara si jumatate de Mirzaten seara. Atacuri de panica nu am mai avut de cand am inceput tratamentul, de 3 luni dar mi-e frica ca vor aparea dupa ce voi termina tratamentul sau ca nu mai ies din depresia asta, desi nu e foarte grava, adica inca fac activitatile care imi faceam placere si inainte doar ca uneori ma macina ganduri de genu: daca voi mai avea un atac de panica, daca nu o s amai fiu eu insumi niciodata, daca nu o sa ies din depresie etc. Ma enerveaza faptul ca nu mai sunt acceiasi fata energica care eram inainte.

[Psiholog Irina Paraschiv]

Buan Smokiee,

Imi pare rau sa aud ca treci prin aceste stari neplacute. Cred ca iti este destul de greu sa te confrunti cu starile de tristete si sa te intrebi mereu daca vei reusi sa scapi de atacauri de panica si daca vei fi din nou ca inainte.
In principiu medicatia este eficienta in a inlatura simptomele specifice din depresie si atacuri de panica pe termen scurt si mediu. Insa eficienta in a scapa de tot de aceste simptome si aceste stari este psihoterapia, in special cea cognitiv comportamentala.
Desi asa cum descrii in cadrul dezvoltarii personale ai ajuns la anumite concluzii si la anumite ganduri si credinte care iti pot determina starile emotionale negative, psihoterapia este eficienta pentru ca si lucreaza metodic catre disputarea, discutarea si flexibilizarea unora dintre aceste credinte.

In acest mod, si reactiile emotionale nu vor mai fi atat de negative si extreme. Cu ajutorul psihoterapiei vei reusi incet incet sa controlezi aceste stari si poti deveni cea de dinainte.

Ai mai apelat la vreun psihoterapeut in afara de grupul de dezvoltare personala?

Sper ca am reusit sa iti fiu de ajutor si nu ezita sa ma contactezi in continuare pentru mai multe informatii.
Cu bine,
Psihoterapeut Irina Paraschiv
0735 884 103
irina.paraschiv@psihosolutii.ro