Stari de anexietate si confuzie

[porumboiuremus]

Buna ziua tuturor. Ma bucur, ca am puterea sa imi spun povestea , si sa ma mai linistesc. Numele meu este Remus, am 20 de ani , si in urma cu 3 luni au inceput toate starile acestea. Totul a inceput intr-o seara, cand eram pe afara cu prietenii mei ( in perioada aia eram un fel de pasare de noapte, stateam ziua in casa, iar seara imi placea sa ies afara..sunt pasionat de masini, deci ieseam cu oameni carora le placea ce imi place si mie ). Tocmai ce primisem un telefon de la un prieten, care cazuse cu masina, intr-un sant ( nu a patit nimic nici el nici masina, pur si simplu putina neatentie, deci nu a fost nimic de speriat )..am fost la locul incidentului , l-am scos pe prietenul meu de acolo, intre timp mai venise doi prieteni, care erau cu doua necunoscute ( niste fete in varsta de 16 -17 ani ) , erau moarte de bete , si probabil si drogate. M-au enervat foarte tare, deoarece starea lor ma frustra efectiv, sa vad ca la varsta aia poate sa fie asa, dupa o discutie cu ele, una dintre ele m-a enervat foarte tare ( m-a injurat pe mine dar si pe mama mea ) , moment in care m-am dat jos din masina mea, si m-am dus la ei la masina, si din nervi am aruncat cu un bulgare de zapada in ele, dupa care am revenit la mine la masina, si am incercat sa ma linistesc ( eram plin de adrenalina, si de nervi , eram foarte agitat ) . Intr-un final am plecat, trebuia sa lasam o masina acasa, si sa mergem la plimbare doar cu o masina, in drum spre casa, am simtit gura foarte uscata, atat de uscata incat nu mai aveam saliva efectiv, moment in care in capul meu s-a creat urmatorul gand ( nu mai am saliva, am gatul uscat, nu o sa mai pot respira si o sa lesin ), moment in care am si simtit in ochi o ameteala si o stare de rau la stomac, am simtit ca daca nu imi ud gatul o sa imi inghit limba....in momentul ala i-am spus varului meu sa traga pe dreapta imediat, mai era niste zapada pe marginea drumului, m-am oprit si am luat un bulgare rapid si l-am bagat in gura....mi-am mai revenit, dar i-am spus varului meu sa ma lase acasa sa ma odihnesc ca eu nu mai merg nicaieri, si ca ne vedem maine . Am ajuns acasa, m-am bagat in pat, voiam sa ma odihnesc, mi-am luat petul cu apa langa mine deoarece aveam senzatia ca mi se usuca gatul foarte rapid ( cred ca am baut 2 l de apa pana am adormit ), cand am pus capul pe perna a inceput calvarul, imi simteam inima cum bate foarte tare, in momentul acela m-a luat starea de panica, simteam cum raman fara aer, incercam sa ma linistesc dar nu puteam...A fost cea mai groaznica noapte, durere in piept, simteam cum mi se duce pe mana din stanga ( deja ma gandeam cum fac un infarct sau ceva foarte rau o sa mi se intampla ). Intr-un final am incercat sa adorm din rasputeri, foarte greu, tinand cont cum imi auzeam inima si cum o simteam ca imi iese din piept. Am reusit sa adorm de cateva ori, dar ma trezeam instant cum adormeam. Am adormit intr-un final, m-am trezit dimineata , eram ok ,nu ma mai durea nimica, inima se linistise, eram fericit ca s-a terminat acel cosmar. Stiu ca a venit mama mea la mine si mi-a spus ca pleaca ca are putina treaba, eu m-am ridicat din pat, am mancat ceva rapid si m-am bagat sa fac un dus. Dupa ce am intrat la dus la 2-3 minute, am simtit din nou cum inima o i-a razna, durerea aia revenise, palpitatiile la fel, iar gandurile mele iara zburau si bateau campii,moment in care l-am sunat pe varul meu si i-am spus sa vina , ca vreau sa merg la spital la urgente. M-am dus la spital...ekg ,analize, ecograf, totul bine...( desi eu simteam durerea aia ). A urmat perioada in care eram concentrat foarte tare pe inima, pe senzatiile inimii...imi luam pulsul zilnic de 4-5 ori pe zi, incetasem cu cafeaua desi inainte beam cate 3-4 pe zi, aveam impresia ca daca beau cafea ma i-a durerea de inima. Am ajuns din nou la urgente ( de data aceasta cu senzatie de lipsa de aer ) ...totul bine din nou..saturatia in sange ok, 98%, ekg bun, film la plamani ok. Am continuat cu un control la cardiologie, unde totul a iesit bine , mi s-a spus ca inima mea functioneaza perfect , mi-a dat tratament cu MAGNEROT. In timp am scapat de frica asta cu inima, dupa ce m-am convins ca inima mea este sanatoasa, dar au inceput altele. Orice simptom aveam sau orice durere , o interpretam ca o boala grava. A venit revelionul, starile mai trecuse, trecusem peste , doar ca a venit o raceala. O raceala care m-a tinut pana acum , deoarece ulterior am aflat ca a fost vorba despre un STAFILOCOC AURIU MRSA, In astea 3 luni de zile vazand ca nu ma mai vindec, am inceput sa cred, tot felul , ca sufar de cele mai grave boli ( catastrofarea simptomelor ) , cancer la plamani, la gat , sau orice alta boala grava, orice simptom aveam cautam pe internet ce ar putea fi , citeam si ma ingrozeam ( mai tare ma panicam ) ....Controale peste controale, la toti medicii, cardiologie, ORL, alergologie ( deoarece eu sufar de astm bronsic , dar este sub tratament ) . Totul bine si frumos ma mai linistisem cat de cat, pana cand intr-o seara cand ma spalam pe dinti, am observat in spate pe limba, doua bubite ( care de fapt sun papipele gustative amare ) , momentul in care m-a luat panica, din noua adrenalina a intrat in mine, o stare de rau la stomac, palpitatiile , m-am speriat foarte tare crezand ca este cancer la gat, din ce citisem pe net , am declansat din nou in corpul meu un atac de panica, ma luase cu ameteala si o stare de panica ...simteam adrenalina cum umbla prin mine....am adormit, m-am trezit totul bine....Si de atunci numai asa traiesc, cu ganduri dinastea, ma documentez si ma sabotez singur despre boli pe care nu le am si am impresia ca le am...iar in ultimele doua saptamani, au aparut starile astea de panica foarte mari...a aparut frica de a innebuni, simt o ameteala si o presiune asa in ochi zilnic, frica de moarte, ma sperie foarte tare, tot ce inainte nu ma speria, sunt constient de treburile astea dar nu le pot controla. Sunt constient de ce sufar, dar nu ma pot vindeca, desi in fiecare zi imi spun, ca o sa fiu bine....Ameteala asta ma distruge zilnic...E un fel de ameteala care ma si depersonalizeaza, am impresia ca nu sunt eu, sau ca toate lucrurile mi se pare ciudate, moment in care iara ma trec cele mai nasoale ganduri...frica sa nu innebunesc, frica de moarte, o agitatie care ma oboseste, deoarece ma simt mai obosit ca inainte. Am inceput sedintele aici pe gandestesanatos, si am inteles anumite lucruri, si m-au mai linistit. Vreau din tot sufletul sa imi revin din aceste stari si sa ma simt din nou eu, sa pot zambi iarasi, chiar daca situatia este mai dificila. Am ajuns si la psihiatru/psiholog acum 2 saptmani, dar mare lucru nu s-a intamplat, m-a intrebat de unde a inceput totul, iar dupa ce i-am povestit, mi-a dat niste pastilule homeopate ( STABILIO SI SEDATIF PC ), si mi-a luat suma de 150 de lei, doar pentru 10 minute in care am vorbit cu dansa...Nu am simtit ca m-a ajutat foarte tare , ma asteptam sa vorbeasca mai multe cu mine sa ma faca sa inteleg ca imi fac rau singur gandindu-ma zilnic la aceste probleme....Nu vreau sa o mai lungesc foarte mult , va multumesc ca a-ti citit aceste randuri, si astept cu nerabdare sfaturi din partea tuturor care au trecut sau trec prin asa ceva. Va multumesc si va doresc multa sanatate !

[Adinagabriela]

Daca ai inceput sedintele pe gandeste sanatos , esti pe drumul cel bun. Iti spun din experienta. Ceva similiar am patit si eu, de la un simplu gand am inceput sa catastrofez totul, ma sabotam singura... faptul ca ai consultat doctori si ai facut analize e la fel de bine pt ca deja ai eliminat faptul ca nu suferi de vreo boala. Iar ceea ce iei de la paihiatru/ psiholog sunt bune si incet isi vor face efectul. In cazul meu au inceput sa isi faca efectul dupa vreo 3 saptamani. Continua cu acest program, respecta pasii pe care trebuie sa ii urmezi si sa ne scrii cu vesti bune care vor aparea f curand. Sanatate!!

[Psiholog Alexandra Pacurar]

Buna ziua porumboiuremus,

Imi pare rau pentru dificultatile cu care te confrunti, imi dau seama cat de chinuitoare sunt aceste stari. Ca sa reusesti sa le intelegi mai bine si sa le controlezi, iti recomand cu toata caldura sa incepi terapia cognitiv-comportamentala. Aceasta iti ofera instrumentele necesare pentru a-ti gestiona atacurile de panica si a te vindeca.

Daca ai intrebari sau nelamuriri, iti stau la dispozitie.
Psihoterapeut Alexandra Pacurar
0751052008

Buna ziua tuturor. Ma bucur, ca am puterea sa imi spun povestea , si sa ma mai linistesc. Numele meu este Remus, am 20 de ani , si in urma cu 3 luni au inceput toate starile acestea. Totul a inceput intr-o seara, cand eram pe afara cu prietenii mei ( in perioada aia eram un fel de pasare de noapte, stateam ziua in casa, iar seara imi placea sa ies afara..sunt pasionat de masini, deci ieseam cu oameni carora le placea ce imi place si mie ). Tocmai ce primisem un telefon de la un prieten, care cazuse cu masina, intr-un sant ( nu a patit nimic nici el nici masina, pur si simplu putina neatentie, deci nu a fost nimic de speriat )..am fost la locul incidentului , l-am scos pe prietenul meu de acolo, intre timp mai venise doi prieteni, care erau cu doua necunoscute ( niste fete in varsta de 16 -17 ani ) , erau moarte de bete , si probabil si drogate. M-au enervat foarte tare, deoarece starea lor ma frustra efectiv, sa vad ca la varsta aia poate sa fie asa, dupa o discutie cu ele, una dintre ele m-a enervat foarte tare ( m-a injurat pe mine dar si pe mama mea ) , moment in care m-am dat jos din masina mea, si m-am dus la ei la masina, si din nervi am aruncat cu un bulgare de zapada in ele, dupa care am revenit la mine la masina, si am incercat sa ma linistesc ( eram plin de adrenalina, si de nervi , eram foarte agitat ) . Intr-un final am plecat, trebuia sa lasam o masina acasa, si sa mergem la plimbare doar cu o masina, in drum spre casa, am simtit gura foarte uscata, atat de uscata incat nu mai aveam saliva efectiv, moment in care in capul meu s-a creat urmatorul gand ( nu mai am saliva, am gatul uscat, nu o sa mai pot respira si o sa lesin ), moment in care am si simtit in ochi o ameteala si o stare de rau la stomac, am simtit ca daca nu imi ud gatul o sa imi inghit limba....in momentul ala i-am spus varului meu sa traga pe dreapta imediat, mai era niste zapada pe marginea drumului, m-am oprit si am luat un bulgare rapid si l-am bagat in gura....mi-am mai revenit, dar i-am spus varului meu sa ma lase acasa sa ma odihnesc ca eu nu mai merg nicaieri, si ca ne vedem maine . Am ajuns acasa, m-am bagat in pat, voiam sa ma odihnesc, mi-am luat petul cu apa langa mine deoarece aveam senzatia ca mi se usuca gatul foarte rapid ( cred ca am baut 2 l de apa pana am adormit ), cand am pus capul pe perna a inceput calvarul, imi simteam inima cum bate foarte tare, in momentul acela m-a luat starea de panica, simteam cum raman fara aer, incercam sa ma linistesc dar nu puteam...A fost cea mai groaznica noapte, durere in piept, simteam cum mi se duce pe mana din stanga ( deja ma gandeam cum fac un infarct sau ceva foarte rau o sa mi se intampla ). Intr-un final am incercat sa adorm din rasputeri, foarte greu, tinand cont cum imi auzeam inima si cum o simteam ca imi iese din piept. Am reusit sa adorm de cateva ori, dar ma trezeam instant cum adormeam. Am adormit intr-un final, m-am trezit dimineata , eram ok ,nu ma mai durea nimica, inima se linistise, eram fericit ca s-a terminat acel cosmar. Stiu ca a venit mama mea la mine si mi-a spus ca pleaca ca are putina treaba, eu m-am ridicat din pat, am mancat ceva rapid si m-am bagat sa fac un dus. Dupa ce am intrat la dus la 2-3 minute, am simtit din nou cum inima o i-a razna, durerea aia revenise, palpitatiile la fel, iar gandurile mele iara zburau si bateau campii,moment in care l-am sunat pe varul meu si i-am spus sa vina , ca vreau sa merg la spital la urgente. M-am dus la spital...ekg ,analize, ecograf, totul bine...( desi eu simteam durerea aia ). A urmat perioada in care eram concentrat foarte tare pe inima, pe senzatiile inimii...imi luam pulsul zilnic de 4-5 ori pe zi, incetasem cu cafeaua desi inainte beam cate 3-4 pe zi, aveam impresia ca daca beau cafea ma i-a durerea de inima. Am ajuns din nou la urgente ( de data aceasta cu senzatie de lipsa de aer ) ...totul bine din nou..saturatia in sange ok, 98%, ekg bun, film la plamani ok. Am continuat cu un control la cardiologie, unde totul a iesit bine , mi s-a spus ca inima mea functioneaza perfect , mi-a dat tratament cu MAGNEROT. In timp am scapat de frica asta cu inima, dupa ce m-am convins ca inima mea este sanatoasa, dar au inceput altele. Orice simptom aveam sau orice durere , o interpretam ca o boala grava. A venit revelionul, starile mai trecuse, trecusem peste , doar ca a venit o raceala. O raceala care m-a tinut pana acum , deoarece ulterior am aflat ca a fost vorba despre un STAFILOCOC AURIU MRSA, In astea 3 luni de zile vazand ca nu ma mai vindec, am inceput sa cred, tot felul , ca sufar de cele mai grave boli ( catastrofarea simptomelor ) , cancer la plamani, la gat , sau orice alta boala grava, orice simptom aveam cautam pe internet ce ar putea fi , citeam si ma ingrozeam ( mai tare ma panicam ) ....Controale peste controale, la toti medicii, cardiologie, ORL, alergologie ( deoarece eu sufar de astm bronsic , dar este sub tratament ) . Totul bine si frumos ma mai linistisem cat de cat, pana cand intr-o seara cand ma spalam pe dinti, am observat in spate pe limba, doua bubite ( care de fapt sun papipele gustative amare ) , momentul in care m-a luat panica, din noua adrenalina a intrat in mine, o stare de rau la stomac, palpitatiile , m-am speriat foarte tare crezand ca este cancer la gat, din ce citisem pe net , am declansat din nou in corpul meu un atac de panica, ma luase cu ameteala si o stare de panica ...simteam adrenalina cum umbla prin mine....am adormit, m-am trezit totul bine....Si de atunci numai asa traiesc, cu ganduri dinastea, ma documentez si ma sabotez singur despre boli pe care nu le am si am impresia ca le am...iar in ultimele doua saptamani, au aparut starile astea de panica foarte mari...a aparut frica de a innebuni, simt o ameteala si o presiune asa in ochi zilnic, frica de moarte, ma sperie foarte tare, tot ce inainte nu ma speria, sunt constient de treburile astea dar nu le pot controla. Sunt constient de ce sufar, dar nu ma pot vindeca, desi in fiecare zi imi spun, ca o sa fiu bine....Ameteala asta ma distruge zilnic...E un fel de ameteala care ma si depersonalizeaza, am impresia ca nu sunt eu, sau ca toate lucrurile mi se pare ciudate, moment in care iara ma trec cele mai nasoale ganduri...frica sa nu innebunesc, frica de moarte, o agitatie care ma oboseste, deoarece ma simt mai obosit ca inainte. Am inceput sedintele aici pe gandestesanatos, si am inteles anumite lucruri, si m-au mai linistit. Vreau din tot sufletul sa imi revin din aceste stari si sa ma simt din nou eu, sa pot zambi iarasi, chiar daca situatia este mai dificila. Am ajuns si la psihiatru/psiholog acum 2 saptmani, dar mare lucru nu s-a intamplat, m-a intrebat de unde a inceput totul, iar dupa ce i-am povestit, mi-a dat niste pastilule homeopate ( STABILIO SI SEDATIF PC ), si mi-a luat suma de 150 de lei, doar pentru 10 minute in care am vorbit cu dansa...Nu am simtit ca m-a ajutat foarte tare , ma asteptam sa vorbeasca mai multe cu mine sa ma faca sa inteleg ca imi fac rau singur gandindu-ma zilnic la aceste probleme....Nu vreau sa o mai lungesc foarte mult , va multumesc ca a-ti citit aceste randuri, si astept cu nerabdare sfaturi din partea tuturor care au trecut sau trec prin asa ceva. Va multumesc si va doresc multa sanatate !