Anxietatea si perfectiunea

[Ramonik123]

Povestea mea

Buna tuturor!
Povestea mea legata de anxietate a incepul acum mai bine de 10 ani. Dintr-o intamplare foarte banala m-am pricopsit cu o anxietate care nu mi-a dat pace tot timpul asta. De la o simpla pizza mancata la restaurant, mi s-a aplecat si am varsat "in public". Din acel moment m-am confruntat cu starile astea inclusiv la liceu, facultate, in viata de zi cu zi, la munca, ziua,noaptea...
De multe ori am incercat sa caut pe internet tot felul de articole legate de senzatiile care le aveam: frica inexplicabila, palpitatii, tremurat,dureri in piept, senzatii de sufocare,senzatii de cald -rece
Intamplator acum aproximativ 2 luni am dat peste programul Gandeste Sanatos. Mi-am facut cont si dupa..1-2 zile am fost sunata de Irina Paraschiv. Cand m-a luat la intrebari, nici nu stiam ce am facut....unde si ce am completat, pentru ca intrasem pe atat de multe site-uri incat..nu reuseam sa imi amintesc.
Dupa mai multe incercari am zis...hai sa incerc ca nu am nimic de pierdut. Mentionez ca ma aflu in strainatate si asta facea destul de imposibil sa urmez o terapie care sa o si inteleg. Tocmai de asta m-a tentat ca se face online.
Dupa mai bine de o luna si jumatate, recunosc ca..greu...dar foarte greu am inceput sa am incredere in program. Nu aveam incredere pentru ca am mai avut doua tentative cu 2 psihologi care m-au indopat de pastile si ma simteam aproape leguma ( cel putin cu primul)
Pe langa asta, imi era greu sa imi deschid sufletul in fata Irinei Paraschiv. In prima luna parca as fi vrut sa renunt si totusi nu am facut-o. Mi-a placut ca abordarea a fost mult mai diferita fata de experientele anterioare. Mi-a placut si imi place ca se pune accentul pe dezvoltarea personala.
Asa cum eu sunt o persoana care a dorit intotdeauna sa atinga perfectiunea, recunosc ca asta mi-a facut mai mult rau. Abia acum inteleg ca mie de fapt imi este frica sa nu fiu judecata de ceilalti in cazul in care imi este rau, si nu neaparat de starile care le am. Imi doream sa fiu perfecta, parca NU IMI DADEAM VOIE SA GRESESC! acum incep sa inteleg ca sunt un om cat se poate de normal, ca am voie sa gresesc din cand in cand si faptul ca mai fac greseli asta nu e cel mai rau lucru care mi se poate intampla.
Nu m-am gandit nici o clipa ca anxietatea are vreo legatura cu personalitatea ta, cu increderea pe care o ai sau nu in tine, cu felul in care vorbesti cu oamenii, cu faptul ca esti sau nu timid.
Dupa aproape 2 luni de terapie, o parte din simtome s-au diminuat sau chiar au disparut. De exemplu nu mai tremur si nu mai transpir excesiv cum faceam inainte de a incepe terapia.
Nu stiu de ce, dar faptul ca urmez tocmai acum "un curs" daca ii pot spune asa, de psihoterapie si dezvoltare personala, nu cred ca este intamplatoare.

[Ramonik123]

Sfaturi 1

Cateva sfaturi pentru cei care cred ca nu pot scapa de anxietate:
-aveti incredere in psihologul vostru
-faceti ABC-uri si pastilute psihologice
-cititi pastilutele si credintele rationale/irationale
-aveti rabdare... multa rabdare
-dupa ce intelegeti starile si veniti oarecum in rezolvarea lor, incercati sa faceti expuneri
-ganditi-va cat mai mult la tot ce inseamna psihoterapie
-incercati sa fiti atenti cat mai mult la ceea ce va transmite corpul

[Ramonik123]

Sfaturi 2- continuare

-si ceva foarte important: daca la inceput veti simti starile mult mai intense, nu va speriati! Face parte din vindecare! Dar, darorita faptului ca le dezvoltati foarte mult si atat de profund in ABC-uri, o sa retraiti oarecum momentele acelea neplacute ( va spun din proprie experienta)
-scrieti in jurnal cat mai mult, daca se poate in fiecare zi pentru ca psihologul vostru sa va cunoasca mai bine
Imi doresc sa comunic cu persoane care se confrunta cu aceste stari sau care au trecut peste, de ce nu! Merita sa ne incurajam, sa invatam unul de la altul cum putem face fata mai usor starilor de anxietate!

[teoelv]

.

[Ramonik123]

Buna Teoelv!
Nu pot spune ca am scapat in totalitate. Am abia 2 luni de cand am inceput terapia, dar chiar se vad rezultatele. In prima parte a psihoterapiei nu am crezut foarte mult dar acum programul asta face parte din viata mea. Este ceva nou pentru mine care a inceput sa imi placa. Recunosc ca sunt si norocoasa pentru ca am citit in mare parte postarile de pe forum legate de anumite situatii...care pe mine din fericire nu m-au ajuns. Adica am realizat ca se poate si mai rau.
Tu ai inceput terapia? Daca da, de cat timp?

[teoelv]

.

[teoelv]

.

[Ramonik123]

In mare parte da, cam tot timpul aveam o stare de anxietate dar se accentuau cand trebuia sa plec undeva sau sa fac ceva nou...job nou, activitate noua, sa ies in locuri noi, sa intalnesc oameni noi!
Si da, am avut si atacuri de panica destul de intense.

[teoelv]

.

[Ramonik123]

Acum nu iau nici o pastila. Acum cativa ani cand am fost la psiholog mi-a dat Sedocalm si...niste picaturi care le luam cu apa (nu mai stiu cum se numesc). Dar m-au sedat maxim...aproape ca nu mai aveam reflexe.