GANDESTESANATOS.RO

Cel mai rau poate fi sa poti face orice dar sa nu faci nimic pentru asta.

N-am mai avut de 1 an asa anxietate dar mi-o asum. Am lasat gandurile si chiar le-am dat frau liber. Nu le-am dezbatut.
Intr-un fel merit aceasta anxietate si nu mi-e frica de ea. Ma chinuie insa ca o durere de masea pe care ma incapatanez sa nu o scot.
O las acolo. Sa mai doara o vreme.
Chiar mi-era dor de anxietate. Te face sa traiesti. Sa simti la maxim tot. Sa nu treci prin viata degeaba.
Te face sa poti schimba orice.
Te face mai puternic.

Buna George22, ti-am cam citit mesajele(si cele vechi). Cum te mai simti? Ai trecut usor peste recadere? Eu sunt la sedinta 16 si simt ceva schimbari in bine.

Am trecut. M-am gandit ca imi face rau o stare prelungita de anxietate si am renuntat la ea. Te focusezi pe altceva si uiti.
De dezbatut gandurile inca nu. Deci probabil ca o sa mai apara. E sub control. Nu mi-e frica sa mai apara. Stiu ca nu am o rezolvare imediata. Pot accepta ca nu pot rezolva si ar trece. Sau pot cauta in continuare rezolvarea si atunci ma mai sacaie. E o problema destul de rigida in gandire dar pe care n-o catastrofez dar care ma frustreaza.

Ma bucur ca esti mai bine. Mai greu cu gandurile..te inteleg. Insa, cum esti per total de cand ai terminat sedintele?

Ai incredere ca te ajuta. Eu mi am stabilit de cand am inceput sedintele sa stau in terapie 6 luni.

Per total e mai bine.

Ma bucur ca esti bine. Tine-o tot asa! Ne mai ti la curent cu starea ta:))

Teoobada cum mai esti?

Raspund mai tarziu, pt ca am inceput sa mai am activitati peste zi (iei). Eu sunt bine, din fericire, ies destul de des la cafea cu fetele(si ieri si azi), am inceput sa mai dau si pe la facultate, ceea ce e super bine. Sunt la sedinta 19, starile mi s-au mai diminuat, sunt mai scazute in intensitate, iar in unele zile destul de rare. Ieri am avut o zi chiar f buna cu foarte putine stari de anxietate, am fost cam la 80-90% fata de cum eram eu inainte sa patesc toate astea..Primul atac de panica l-am avut in 23.10.2017, iar ce a urmat dupa..timp de 2-3 luni a fost cumplit, nu credeam ca-mi voi mai reveni vreodata, dar uite ca, chiar fac progrese uriase si sunt fericita. Exista unele simptome,pe care, inca le mai am, chiar daca starile s-au diminuat si anume, senzatia de sufocare (trag aer adanc in piept/oftez si nu intra complet aerul in plamani decat dupa cateva incercari), presiune in ceafa si uneori ameteala si senzatia de derealizare(nu in fiecare zi, fata de inainte cand le aveam non-stop aproape) ..si de asemena unele ganduri, dar in rest sunt foarte ok si multumita, mai ales ca sunt abia la inceput. Sunt constienta insa, de recaderi, dar sper ca vor fi rare si ca-mi voi reveni rapid, dar mna, ca oricine..sper sa nu fie cazul:)).