GANDESTESANATOS.RO

nu stiu cat de departe a ajuns depresia mea si de ce gen este dar ma simt ingrozitor de singura din cauza ca baiatul pe care il iubeam a plecat sa lucreze in strainatate si s-a rupt relatia pt ca spune ca nu vrea sa mai fim impreuna acum cat stam la distanta ,desii vb la tel zilnic cel putin o ora,dar de cele mai multe ori ajungem la discutii in contradictoriu si ne tachinam.Familia mea nu m-a vrut niciodata,am crescut fara tata,m-au crescut bunicii dar momentul in care ei au decedat pt mine a fost limita...de atunci viata mea s-a schimbat total.Sunt momente cand as vrea sa vb si nu am cu cine pt ca prietenii asculta doar atunci cand e vb de fericire,cu mama nu pot pt ca din orice imi scoate ochii ca nu am facut ca ea iar el nu mai e,asa ca zilnic incerc sa fiu tare si joc teatru sa nu ma vada nimeni cat sufar dar cand raman singura plang incontinuu si singurul gand este sinuciderea.Am incercat de multe ori sa fac asta dar nu am avut curaj sa termin,am incercat demulte ori sa imi scot gandul asta din cap dar nu pot.Sunt constienta ca nu gandesc bine dar in momentul cand raman eu cu mine si vad cum nimic nu imi iese asa cum imi doream eu sa imi fac viata ma doboara si culmea am parte numai de piedici si esecuri pe toata linia.Fostul mereu imi zicea ca sunt nebuna pt ca atunci cand nu ma pot exterioriza ajung la atacuri de panica si orice lucru minor ma sperie si ori lesin,ori tremur ingrozitor si nimeni nu ma crede ca nu stiu nici eu de ce am reactiile astea,mi se spune mereu ca joc teatru,ba chiar ca sa ma internez la nebuni...Nu stiu ce sa mai fac sa imi revin sa fiu cea din copilarie,sa nu mai plang din orice mica emotie sau suparare si sa scap de acele crize

Anne Marie,
Imi pare rau de problemele cu care te-ai confruntat in trecut. Sentimentele de a fi nedorit si de a pierde ce ai mai drag nu sunt deloc placute. Cred ca ti-a fost foarte greu.
Imi pare rau si de plecarea prietenului tau. E ca si cum ai mai pierdut ceva important si atunci doare cu atat mai mult.

Din fericire, viata merge inainte si exista oameni care te pot ajuta. Faptul ca plangi usor sau ca faci atacuri de panica nu sunt un capat de lume si nici nu inseamna ca esti nebuna. Ai doar nevoie de ajutor pentru a invata sa-ti accepti si sa-ti depasesti trecutul si pentru a invata cum sa detii controlul asupra emotiilor tale. Nu mai ai cum sa schimbi acest trecut, insa viitorul il ai in mainile tale. Merita sa nu mai lasi aceste lucruri sa te destabilizeze.

Apreciem cautarea ta de ajutor prin acest mesaj. Asta denota ca doresti schimbarea si ca esti gata sa ti-o asumi. Prin urmare curaj, ca se poate!