Despre depresia mea

Mihaela88
Mesaje: 5
Membru din: Mie Noi 11, 2015 9:52 am

Despre depresia mea

Mesaj de Mihaela88 »

Ca multi dintre voi, si eu m am confruntat cu depresia. Mentionez ca am 27 de ani, am o familie minunata, n am avut niciodata probleme de sanatate, probleme in famile,fac meseria pe care mi am dorit o...povestea mea a inceput undeva prin iunie 2015, departe de Romania...am plecat in concediu alaturi de iubitul meu intr o destinatie exotica, destinatie pe care am cunoscut o pt prima data prin 2009...si aici a inceput distractia...de cum am aterizat pe aeroport, dupa foarte multe ore de zbor, am fost cuprinsa de o stare de neliniste si anxietate marcata, nejustificate, stari care au persistat pana la finele concediului si care m au impiedicat sa ma bucur de acesta...ma gandeam zilnic ca sunt foarte departe de casa si daca mi se face rau nu v a fii nimeni acolo sa ma ajute...ganduri multe irationale...nu mi doream decat sa ajung inapoi acasa unde "ma simteam in siguranta"... Eeee si a venit momentul cand in sfarsit am ajuns acasa...2 saptamani am fost foarte linistita, multumita, impacata si fericita...dupa care a inceput calvarul...am avut vreo 2 3 zile in care m am simtit mai rau...apatica, deprimata, lipsa poftei de mancare, ametita...si toate au culminat cu o banala durere de maxilar...ma gandeam ca poate am ceva foarte grav, vreo tumara sau alte cele si ca ma voi opera si dureri, chinuri...pana cand am ajuns la stomatolog si mi a explicat ca de vina este molarul de minte care trebuie extirpat...am rezolvat imediat problema...dar eu ma simteam din ce in ce mai rau...au aparut INSOMNIILE am avut 2 saptamani cand n am inchis un ochi...deja ma gandeam...gata organismul meu e epuizat, nu poate traii fara somn...mai am 2 3 zile si mor...groaznic...am cazut in DEPRESIE...trista, deprimata, apatica, nu mancam mai nimic, nu mai simteam nimic,abia ma mai miscam, nu dormeam, analizele toate perfecte, nimic nu imi mai facea placere, ganduri ca ce rost mai am, ca viata mea s a terminat, ca voi ajunge la nebuni si toate cele...ma intrebam mereu " de ce eu, de ce mie, cu ce am gresit sa merit sa trec prin asa ceva, nu e corect ceea ce mi se intampla, sunt tanara, am o viata de trait, vreau copii, o cariera"...nu am vrut sa accept ca iar trebuie sa ma intorc la tratamentul medicamentos (in trecut am urmat tratament cu zoloft pt atacuri de panica...tratament care m a ajutat enorm...eram din nou eu, fara frici si panica)...am incercat intai cu naturiste...nici un efect...apoi cu homeopate...nici un efect...si asa m am chinuit 2 luni in care nu dormeam mai deloc si plangeam 24 din 24, nu mancam, am slabit enorm, nu mai vorbeam aproape cu nimeni, nu mai mergeam la munca, credeam ca gata...asta e sfarsitul meu...pana cand am zis HAI LA MEDICUL PSIHIATRU...mi a prescris imovane, eglonil, zoloft, mirzaten...in doze stabilite de dansul...si au facut efectul din prima zi...am dormit, n am mai plans asa mult, eram mai linistita, toate mergeau ca pe roate...dupa 20 de zile mi a scos imovanul si eglonilul...toate mergeau tot mai bine...incepusem sa privesc viata din nou cu speranta...la sfatul medicului am inceput si psihoterapia, in prezent iau 125mg sertralina dimineata si 1/4 mirzaten seara la culcare (la care voi renunta pe 25 februarie la recomandarea medicului) deci voi ramane doar cu sertralina, pe care o voi scadea treptat...ma simt mult mai bine, am somnul odihnotor, ma bucur din ce in ce mai mult, zambesc si rad din nou, socializez cu prietenii, ma duc la munca, am reusit sa plec din bucuresti fara sa mi mai fie teama, sunt increzatoare, fac sedinte de dezvoltare personala cu o doamna minunata si terapie cognitiv comportamentala cu Irina Paraschiv....aici pe gandeste sanatos...am gasit cele mai satisfacatoare explicatii si cele mai bune abordari....ii multumesc din suflet Irinei ca are rabdare sa mi dea toate explicatiile de care am nevoie...cu pasi mici si siguri stiu ca voi invata sa accept tot ce mi se intampla...si ca mai devreme sau mai tarziu...ma voi bucura de viata asa cum o faceam pana cand sa dau nas in nas cu depresia si insomnia...aveti incredere ca va ve ti face bine, luati tratamentul asa cum este prescris de medicul psihiatru, faceti terapie si totul v a intra pe un fagas normal.... Cu incredere si repetitie viata o sa fie din nou frumoasa!!!
Sper ca nu v am plictisit, dar am vrut sa descriu cat mai bine toata povestea mea, deoarece cred ca sunt multe persoane care au nevoie de incurajare...dupa ce esti pus la pamant de aceste stari urate...totusi...te poti ridica la loc si te poti bucura din nou de viata!!!
Mai am de lucrat, dar consider ca progresul meu e remarcabil!
Va tin la curent!
Ultima oară modificat Joi Ian 07, 2016 10:50 am de către Mihaela88, modificat 1 dată în total.
daniel05
Mesaje: 50
Membru din: Joi Ian 03, 2013 2:18 pm

Re: Despre depresia mea

Mesaj de daniel05 »

Buna Mihaela, sa stii ca esti pe maini bune aici, in curand o sa afli ce inseamna diferenta intre a gandi rational si irational, fapt ce ne aduce in aceasta stare. Nu-ti fie teama sa impartasesti experintele tale sau cum te simti pe parcurs. Si eu am avut parte de o rcadere la fel ca si tine, doar ca de data asta am simtit-o ca fiind mai usoara si n-am ales sa mai iau tratament medicamentos. Am vazut ca su ai mai avut aceste stari, spune-mi la tine cat timp a trecut de la primul la al doilea episod?
Psiholog Irina Paraschiv
Mesaje: 155
Membru din: Lun Iul 02, 2012 1:17 pm

Re: Despre depresia mea

Mesaj de Psiholog Irina Paraschiv »

Buna Mihaela, ma bucurca ai scris pe Forum despre experienta ta atat de indelungata si neplacuta cu anxietatea si depresia. Te felicit ca ai dat dovada de curaj apeland la psihoterapie si ca ai reusit sa iti faci sarcinile foarte eficient.
Iata ca acum stii mult mai bine cum sa iti interpretezi corect senzatiile fizice si gandurile si, asa cum ai spus, te bucuri mai mult de viata si te poti concentra mai mult pe obiectivele tale.

Mult succes!
Irina Paraschiv
Psihoterapeut
+4 0735 884 103
irina.paraschiv@psihosolutii.ro
www.psihosolutii.ro
www.gandestesanatos.ro
Mihaela88
Mesaje: 5
Membru din: Mie Noi 11, 2015 9:52 am

Re: Despre depresia mea

Mesaj de Mihaela88 »

daniel05 scrie:Buna Mihaela, sa stii ca esti pe maini bune aici, in curand o sa afli ce inseamna diferenta intre a gandi rational si irational, fapt ce ne aduce in aceasta stare. Nu-ti fie teama sa impartasesti experintele tale sau cum te simti pe parcurs. Si eu am avut parte de o rcadere la fel ca si tine, doar ca de data asta am simtit-o ca fiind mai usoara si n-am ales sa mai iau tratament medicamentos. Am vazut ca su ai mai avut aceste stari, spune-mi la tine cat timp a trecut de la primul la al doilea episod?
Buna Daniel...prima data cand am facut tratament a fost mai 2013 pana prin ianuarie- februarie 2015...mentionez ca dupa 3-4 luni de tratament eram ca noua...dupa care am urmat perioada de intretinere si apoi scaderea treptata a dozelor pana la renuntare in februarie 2015...iar acum prin iulie 2015 au reaparut simptomele mult mai amplificate ca prima data, iar tratamentul l am inceput in luna septembrie a.c....
Prima data am inceput tratamentul la maxim 1 saptamana de la debutul simptomelor, iar acum l am inceput abia la 2 luni de la debutul simptomelor...poate de aceea am simtit mult mai exagerate acele stari urate...poate ca daca incepeam tratamentul mai devreme era mai bine...dar nu e nici o problema...ma fac eu bine!
daniel05
Mesaje: 50
Membru din: Joi Ian 03, 2013 2:18 pm

Re: Despre depresia mea

Mesaj de daniel05 »

De facut toti ne facem bine, dar inamicul nostru este rabdarea, cel putin la mine. Intr-un final si anxietatea si depresia trec, dar apoi trebuie sa avem grija de noi sa nu mai ajungem in aceasta situatie, de fapt trebuie respectat rationalul. Eu nu am facut asa si am recazut.
Mihaela88
Mesaje: 5
Membru din: Mie Noi 11, 2015 9:52 am

Re: Despre depresia mea

Mesaj de Mihaela88 »

Asa este...trebuie sa invatam sa gandim rational!
La tine, dupa cat timp a aparut recaderea?
Seara frumoasa!
daniel05
Mesaje: 50
Membru din: Joi Ian 03, 2013 2:18 pm

Re: Despre depresia mea

Mesaj de daniel05 »

La mine au reaparut cam la 10 -11 luni dupa ce terminasem tratamentul cu tot cu scadere, dar trecusera deja aproape doi ani de cand nu mai simtisem pic de panica, anxietate sau stari depresive. Tratamentul l-am luat aprope doi ani, cu tot cu scadere, cipralex o pastila dimineata si jumatate la pranz, si anxiar jumate dimineata, jum la pranz si una intreaga seara.

Recaderea mea s-a produs dupa vreo 3 luni extrem de stresante din cauza meseriei mele, catastrofand execesiv absolut tot ce mi se intampla, si uite asa anxietatea mi-a dat o palma peste ceafa. Dupa cum am mai spus, de data asta am perceput-o ca fiind mai usora, eram deja educat despre modul cum "isi bate joc" de gandurile noastre. O sa incerc sa trec peste fara medicatie, o sa incerc, pt ca de vreo 4 luni am tot tinut-o sub control prin terapie, exercitii abc, pastilutele,si citind gandirea rationala si irationala, ba chiar avand zile sau saptamani cand am zis... gata am scapat. Dar acum de vreo trei zile experimentez un regres, ceea ce ma face sa fug repede la medic sa-mi faca reteta, sunt inca nedecis, sa vad cum vor fi si zilele urmatoare.

Intamplator asta seara mi-am adus aminte de o matusa de a mea care a experimentat exact starile mele timp de multi ani, frica intensa, stari de voma, gandul ca ar putea sa moara si multe altele. A fost pe la nu stiu cati doctori, in State unde traieste de multi ani dar si aici in tara, toti punand cate un diagnostic diferit, ba ca are la fiere ceva, ba la stomac, ba ca a fost muscata de un purece de caprioara care ia afectat sistemul nervos ( asta fiind un doctor din America), asta fiind si cel mai tare diagnostic. Astea se intamplau cam acum 15-20 ani, ma gandesc ca atunci nu prea era asa raspandita tulburarea asta, astfel incat nici un doctor nu i-a pus acest diagnostic. Ideea este ca matusa mea nici n-a murit, nici n-a innebunit si nici n-a facut vreo depresie severa, pur si simplu cred ca in timp a reusit sa si le controleze. Nu incurajez faptul ca n-ar trebui sa luam neaparat pastile, ele chiar actioneaza la persoanele care se simt depasite de situatie, chiar eu am simtit-o pe pielea mea. Autocontrolul trebuie sa ni-l dobandim cumva, ca este prin terapie, ca este prin tratament medicamentos si terapie, putem sa ajungem la el si apoi la o gandire rationala care sa ne duca la acel echilibru psihic pe care il cautam.

O seara buna si ai incredere in tine!
daniel05
Mesaje: 50
Membru din: Joi Ian 03, 2013 2:18 pm

Re: Despre depresia mea

Mesaj de daniel05 »

La mine situația a început sa se mai îndrepte, ma simt de vreo 4 zile din ce in ce mai bine. Ideea e ca nu mai sunt in starea aia de când deschideam ochii si pana seara când ma culcam, am si perioade bune pe parcursul zile, perioade in care parca nu mai simt deloc anxietate fata de gânduri. Ieri am fost si la consultație la medic, consultație care o programaseră din perioada când ma simțeam foarte rău si mi-a prescris prozac timp de doua luni, prima luna o pastila pe zi dimineața, iar a doua luna o pastila dimineața la doua zile. Dar sunt încă nehotărât, nu știu dacă sa le iau sau nu, acest medicament am înțeles ca ajuta la îndepărtarea obsesiilor si fobiilor, care Mi-au facut zile negre, dar care si acestea prin exercițiul pt gânduri obsesive au început sa se mai diminueze, dar încă îmi mai crează anxietate.
Mihaela88
Mesaje: 5
Membru din: Mie Noi 11, 2015 9:52 am

Re: Despre depresia mea

Mesaj de Mihaela88 »

Buna daniel! Ma bucur ca te simti mai bine...in legatura cu tratamentul recomandat de medicul tau, sfatul meu ar fi sa l iei, deoarece, din experienta mea, iti spun ca sub efectul pastilelor, vei fii mai calm, mai linistit, vei avea o putere de concentrare mai mare si astfel vei putea analiza mai bine si mai rational ceea ce ti se intampla....si asa vei putea lua cele mai bune decizii deoarece anxietatea ta se v a diminua...eu una am fugit cat am putut de tratament, dar sincer iti spun ca nu merita sa treci prin chinul provocat de anxietate...un plus pt tine ar fi schema de tratament, deoarece acesta se va intinde pe o perioada scurta de timp...o luna 1/zi, a doua luna 1/2zile....deci descreste bine....decizia iti apartine!!!
Eu in schimb am fost la munte, am incercat sa ma dau cu placa, sunt avariata de la atatea cazaturi...dar m am simtit foarte bine, anxietate, frici, panica ZERO! aseara am renuntat si la sfertul de mirzaten, cu emotie, recunosc, dar spre surprinderea mea totul a decurs normal, am dormit foarte bine! Astazi simt un mic tremor in maini si imi cam transpira palmele, dar nu voi catastrofa....asa ca acum sunt doar cu 125mg sertralina dimineata si sunt fericita pt ca ma simt bine!
O zi frumoasa!
daniel05
Mesaje: 50
Membru din: Joi Ian 03, 2013 2:18 pm

Re: Despre depresia mea

Mesaj de daniel05 »

Buna Mihaela, asta chiar e o veste buna, faptul ca ti-ai revenit asa repede ma face sa empatizez cu tine insensul pozitiv, chiar ma bucur pt tine, iar vis a vis de mine vreau sa-ti multumesc pt sfat. Si eu ma gandesc sa urmez tratamentul madicamentos, mai ales ca vineri, plecat fiind tot ca si tine la munte, din cauza oboselii si nervozitatii cauzate de drum am experimentat un atac de panica. Dar stiind toate ingredientele lui, am reusit sa ma linistesc destul de repede, mi-am revenit si n-am mai avut proleme pe toata durata sederii mele acolo. Parca mai greu de suportat este acum sentimentul deprimant ca ma intorc acasa :roll: Ideea e ca si eu mi-as dori sa scap mai repede de aceasta anxietate si mai ales de gandurile obsesive care inca mai apar si le catastrofez.
O seara buna!
Scrie răspuns