Anxietatea socială este o problemă emoțională caracterizată printr-o teamă intensă de a fi evaluat sau judecat negativ în situații sociale. Persoanele care suferă de anxietate socială se simt adesea extrem de conștiente de sine și trăiesc o teamă profundă de a fi rușinate sau umilite în fața altora. Această anxietate poate duce la evitarea situațiilor sociale și poate avea un impact semnificativ asupra vieții personale și profesionale.
Anxietatea socială poate fi cauzată de o combinație de factori genetici, biologici și de mediu. Experiențele timpurii negative, cum ar fi bullying-ul sau ridiculizarea, pot contribui la dezvoltarea acestei tulburări. Simptomele anxietății sociale includ frică (intensă) de situații sociale, evitarea interacțiunilor sociale, simptome fizice precum transpirație, tremurat, bătăi rapide ale inimii și probleme gastrointestinale. La nivel mental, persoanele pot experimenta gânduri negative automate, cum ar fi „O să fac o impresie proastă” sau „Oamenii vor râde de mine”. Anxietatea socială poate avea consecințe asupra calității vieții, persoanele afectate pot evita evenimente sociale, pot avea dificultăți în a-și face prieteni sau a menține relații și pot întâmpina probleme în mediul profesional.
Strategii de gestionare:
- Terapia cognitiv-comportamentală (TCC): TCC este una dintre cele mai eficiente metode de tratament pentru anxietatea socială. Aceasta se concentrează pe identificarea și schimbarea gândurilor negative și a comportamentelor asociate cu anxietatea socială. Prin expunerea treptată la situații sociale și prin tehnici de restructurare cognitivă, persoanele pot învăța să-și gestioneze mai bine anxietatea.
- Medicația: În unele cazuri, medicamentele pot fi prescrise pentru a ajuta la gestionarea simptomelor de anxietate socială. Inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei (SSRI) și benzodiazepinele sunt frecvent utilizate pentru a reduce anxietatea și pentru a îmbunătăți funcționarea zilnică.
- Tehnici de relaxare: Practicarea tehnicilor de relaxare, cum ar fi meditația, respirația profundă și yoga, poate ajuta la reducerea stresului și anxietății. Aceste tehnici pot contribui la calmarea sistemului nervos și la creșterea sentimentului de control în situațiile sociale.
- Dezvoltarea abilităților sociale: Participarea la grupuri de suport sau la cursuri de dezvoltare a abilităților sociale poate fi benefică. Acestea oferă oportunitatea de a exersa interacțiunile sociale într-un mediu sigur și de susținere, ceea ce poate crește încrederea în sine și poate reduce anxietatea.
- Expunerea treptată: Expunerea graduală la situații sociale poate ajuta la desensibilizarea față de acestea. Începând cu situații mai puțin amenințătoare și progresând către cele mai stresante, persoanele pot învăța să își gestioneze anxietatea în mod eficient.
Anxietatea socială este o tulburare comună și tratabilă. În funcție de intensitate, prin terapie, medicație și tehnici de auto-ajutor, persoanele afectate pot învăța să își gestioneze simptomele și să ducă o viață mai împlinită. Este important să căutăm ajutor și suport pentru a depăși provocările asociate cu anxietatea socială și să ne construim relații sociale sănătoase și satisfăcătoare (acestea fiind cel mai puternic factor asociat cu satisfactia în viață și starea de bine).
Sper ca aceste informaţii să te ajute să ai o viziune mai limpede asupra provocărilor cu care te poți confrunta și să te susțină în a-ți crea viața pe care ți-o dorești. Iar dacă ai nevoie de ajutor din partea unui psiholog, te așteptăm la cabinetele noastre din București sau Cluj-Napoca sau pe www.gandestesanatos.ro, unde înregistrarea și primele 3 lecții sunt gratuite. Poți face o programare la unul din numerele de telefon pe care le găsești la sectiunea de Contact de pe site.
NOU! Accesează gratuit primele 3 ședințe-lecții ale platformei de psihoterapie și dezvoltare personală online descărcând aplicația GândeșteSănătos din AppStore și GooglePlay. Dacă dorești și interacțiune cu un psiholog te poți înregistra gratuit pe www.gandestesanatos.ro.
Psihoterapeut Ileana Matei
0726.112.161
Cu toții avem o nevoie biologică și instinctivă de a ne conecta și de a forma legături semnificative cu ceilalți. Vrem să simțim că aparținem, că nu suntem singuri, că suntem înțeleși și acceptați pentru ceea ce suntem. Deși suntem ființe sociale și împărtășim aceleași nevoi sociale, unii dintre noi avem dificultăți în a ne conecta cu ceilalți și ne simțim de-a dreptul inconfortabil în interacțiunile sociale.
Acest disconfort poate însemna multe lucruri – de la timiditate, anxietate socială, la lipsa abilităților sociale. Sau ar putea fi vorba doar despre ceva contextual, ca atunci când suntem într-o situație nouă și întâlnim persoane necunoscute, situație în care este normal ca la început să simțim un disconfort ușor până ajungem să ne familiarizăm cu locul și cu persoanele.
Pentru a ne fi mai ușor să înțelegem motivele pentru care am putea să ne simțim inconfortabil în interacțiunile sociale, este important să facem distincția între timiditate și anxietate socială. Pe de-o parte, timiditatea este o trăsătură de personalitate care devine vizibilă încă din perioada preșcolară și care are o prevalență destul de crescută în populația generală.
La fel ca anxietatea socială, timiditatea presupune disconfort și inhibiție în interacțiunile sociale, dar acestea nu sunt atât de severe încât să conducă la afectarea funcționării sociale, distres semnificativ sau evitarea situațiilor sociale. Altfel spus, chiar dacă resimt un anumit disconfort în situațiile sociale, persoanele timide se angajează social atunci când este necesar și reușesc să depășească acel disconfort.
Pe de altă parte, atunci când vorbim despre anxietate socială, vorbim despre un diagnostic clinic, despre o tulburare emoțională care în general debutează pe la începutul sau mijlocul adolescenței și care are un curs cronic, ce nu se remite fără tratament. În cazul anxietății sociale, nu vorbim doar despre un disconfort în situații sociale, ci de o frică excesivă și disproporționată, care duce fie la evitarea persistentă a situațiilor sociale, fie la suportarea lor cu mari dificultăți.
Deși nu toate persoanele care suferă de anxietate socială au ca trăsătură de personalitate timiditatea, timiditatea ar putea să reprezinte un precursor pentru anxietatea socială, mai ales dacă persoana s-a confruntat cu anumite situații în care s-a simțit respinsă, marginalizată sau inadecvată. De altfel, anxietatea socială se dezvoltă în urma confruntării cu anumite evenimente adverse care influențează într-un mod negativ imaginea de sine și evaluarea propriei persoane.
Ce face de fapt diferența între o problemă non-clinică și o tulburare emoțională este măsura în care problema interferează cu funcționarea de zi cu zi și distresul pe care îl provoacă. Doar o evaluare psihologică riguroasă ar putea să ne ajute să înțelegem mai bine cu ce ne confruntăm, iar dacă este vorba despre anxietate socială, este nevoie de intervenție psihologică specializată pentru a învăța să ne gestionăm fricile și tendințele de evitare.
Dacă ai nevoie de ajutor din partea psihologului, te așteptăm cu drag la cabinetele noastre din București sau Cluj. În caz că nu poți ajunge, intră pe www.gandestesanatos.ro, unde înregistrarea și primele 3 ședințe-lecții sunt gratuite. Pentru mai multe detalii poți accesa pagina de Contact a site-ului și poți realiza o programare.
NOU! Accesează gratuit primele 3 ședințe-lecții ale platformei de psihoterapie și dezvoltare personală online descărcând aplicația GandesteSanatos din AppStore și GooglePlay. Dacă dorești și interacțiune cu un psiholog te poți înregistra gratuit pe www.gandestesanatos.ro.
Psihoterapeut Raluca Liștea
La începutul pandemiei, lucratul de acasă și școala online au părut alternative bune muncii de la birou și școlii față în față. Această soluție ne-a putut ajuta să ne continuăm activitatea și o bună parte din noi au văzut asta chiar ca pe o gură de aer proaspăt, mai ales dacă anxietatea socială nu ne este străină. Însă lipsa contactului direct pe termen lung ne crește anxietatea socială, lucru observat după mai bine de un an de când a început pandemia. Acum, când se vorbește tot mai mult despre întoarcerea la “normal”, va fi nevoie să gestionăm această anxietate și sper ca ideile de mai joi să vă ajute în acest sens. Așadar, ce putem face?
1. Nu evita
Orice anxietate este întreținută prin intermediul evitării. Atunci când alegem să nu ne confruntăm cu lucrurile care ne creează teamă pe termen scurt ne simțim ușurați, însă pe termen lung anxietatea va rămâne prezentă. Dacă mintea ta îți spune să nu îți exprimi părerea într-o ședință sau să nu te uiți în ochii celor de lângă tine, încearcă să faci opusul. Vei vedea că pe măsură ce te expui la situațiile inconfortabile, teama va scădea din ce în ce mai mult.
2. Conștientizează-ți bias-ul de interpretare
Persoanele care au anxietate socială tind să interpreteze expresiile faciale și comportamentul celorlalți ca fiind mai negative decât cei care nu au acest tip de anxietate. De exemplu, o față neutră din punct de vedere emotional ar putea fi văzută ca furioasă, iar un comentariu relativ inofensiv ca și o critică sau o judecată. Este important să fim conștienți de aceste interpretări și să încercăm să le corectăm când ne dăm seama că mintea noastră automat a făcut aceste greșeli.
3. Identifică și dezbate credințele de bază
Pentru a înțelege de unde vine anxietatea, e important să „sapi” în gândurile tale și să ajungi la credințele tale de bază. Te poți întreba: ce ar însemna pentru mine faptul că ceilalți m-ar judeca negativ? Că voi fi respins și voi rămâne singur? Că sunt fără valoare? Că sunt neputincios? Că sunt total diferit de ceilalți și niciodată nu voi face parte din grup? Încearcă să identifici acele credințe care stau la baza anxietății tale. După ce le-ai identificat, imaginează-ți că ești un om de știință care are de testat aceste ipoteze. Ce dovezi există pentru ele? Ce dovezi sunt împotriva lor? Cu ce argumente pot fi susținute și care sunt argumentele care le contrazic?
4. Re-evaluează consecințele negative
Mulți dintre noi ne imaginăm că o situație în care facem o greșeală și ceilalți râd sau ne critică va duce la o catastrofă, ceva ce nu am putea suporta. Însă concecințele pe care le anticipăm de cele mai multe ori sunt mult mai puțin grave și cu siguranță pot fi suportate. O re-evaluare în termeni realiști despre cum s-ar desfășura lucrurile ne va putea ajuta să vedem că viața va merge mai departe, că job-ul nostru nu este neapărat pus în pericol, că vom putea da ochii cu ceilalți și după un incident sau că părerea colegilor despre noi nu va fi atât de negativă și „bătută în cuie” precum ne face anxietatea socială să credem. În plus orice emoție, chiar și rușinea putem să o trăim și să o tolerăm, fără să ne ascundem sau să “ne băgăm în pământ“.
5. Comunică asertiv
Comunicarea asertivă este un instrument foarte util în relaționarea cu cei de lângă noi. Aceasta ne poate ajuta să setăm limite, să îi facem conștienți pe cei de lângă noi de cum ne simțim și ce am avea nevoie. Astfel, o situație în care reacția celorlalți ne-a afectat poate fi gestionată exprimând ce simțim, gândim și ce am vrea să se întâmple diferit. De exemplu, dacă cineva a făcut un comentariu nepotrivit la adresa mea de față cu mai multe persoane, pot să îl iau deoparte și să ii spun că nu mi-a plăcut felul în care a vorbit și că a făcut-o de față cu ceilalți, iar pe viitor aș aprecia să îmi spună în particular pe un ton mai puțin ironic ceea ce dorește să-mi spună.
Sper ca aceste idei să vă ajute în gestionarea anxietății odată cu reîntoarcerea la muncă sau la școală, iar dacă aveți nevoie de ajutor din partea psihologului, vă așteptăm cu drag la cabinetele noastre din București sau Cluj. În caz că nu puteți ajunge, intrați pe www.gandestesanatos.ro, unde înregistrarea și primele 3 ședințe-lecții sunt gratuite. Pentru mai multe detalii puteți accesa pagina de Contact a site-ului și puteți realiza o programare.
NOU! Accesați gratuit primele 3 ședințe-lecții ale platformei de psihoterapie și dezvoltare personală online descărcând aplicația GândeșteSănătos din AppStore și GooglePlay. Dacă doriți și interacțiune cu un psiholog vă puteți înregistra gratuit pe www.gandestesanatos.ro.
Psihoterapeut Alexandra Păcurar
Îngrijorarea apare în trei forme comune — generală, obsesivă și socială — fiecare cu propriile caracteristici, dar cu un element comun: devin o problemă doar atunci când afectează viața ta de zi cu zi. Îngrijorarea generală înseamnă griji excesive și greu de controlat despre multiple aspecte ale vieții; îngrijorarea obsesivă implică gânduri intruzive și comportamente compulsive; iar îngrijorarea socială se manifestă prin teama de a fi judecat negativ de ceilalți. Vestea bună este că, indiferent de tip, îngrijorarea poate fi gestionată prin tehnici specifice de coping.
Cele trei forme comune de îngrijorare
Îngrijorarea îmbracă diverse forme și nuanțe. Scopul și durata îngrijorării sunt unice pentru fiecare individ. Există însă elemente comune pentru felul și motivele de îngrijorare ale oamenilor. Formele comune de îngrijorare sunt: îngrijorarea generală, îngrijorarea obsesivă și îngrijorarea socială.
Îngrijorarea generală
Cu toții ne îngrijorăm dintr-un motiv, din când în când. Îți faci probleme din cauza facturilor, a școlii, a relațiilor, a locului de muncă și a multor altor neajunsuri. Dacă te îngrijorezi la modul general, adică te temi din orice, îți faci griji în privința multor probleme tot timpul. Îngrijorarea este excesivă, aparent incontrolabilă și adesea nu este susținută de vreo dovadă. O altă caracteristică a persoanei care se îngrijorează în general este că nivelul grijilor este, de cele mai multe ori, mai mare decât ar merita de fapt situația, în realitate. Prin urmare, te simți frustrat, neajutorat și chiar „nebun”. Dacă este suficient de gravă, acest tip de îngrijorare este, de regulă, etichetat ca tulburare de anxietate generalizată de către specialiștii din domeniul sănătății mentale.
Îngrijorarea și gândurile obsesive
Obsesiile sunt gânduri, imagini sau impulsuri nedorite, repetitive și persistente, care îți produc o stare de tulburare. Este foarte dificil să reziști acestor gânduri și, în general, sunt considerate excesive de către persoana respectivă. Dacă te îngrijorezi obsesiv, te poți angaja în comportamente compulsive (verifici și reverifici, te speli pe mâini, aranjezi și rearanjezi obiecte) pentru a reduce și neutraliza anxietatea. Aceste comportamente funcționează în diferite măsuri, dar nu elimină gândurile anxioase. Acest tip de îngrijorare este etichetat în mod caracteristic drept tulburare obsesiv-compulsivă de către profesioniștii din domeniul sănătății mentale.
Îngrijorarea socială
Numeroși oameni nu se simt bine în situații sociale. Pentru unii, aceasta se manifestă sub forma timidității la petreceri sau la alte întruniri sociale. Pentru alții, se referă la teama de a spune ceva incorect sau de a jigni neintenționat pe cineva. În general, cei cu anxietate socială tind să se teamă că vor fi judecați negativ în vreun fel. Ca urmare, evită situațiile sociale de teamă să nu fie criticați sau făcuți de râs. Îngrijorarea socială duce și la o serie de simptome fizice care deranjează (de ex., transpirație, roșit, amețeală, gură uscată, accelerarea bătăilor inimii, tremurat). Acest tip de îngrijorare este etichetat în general ca fobie socială sau tulburare de anxietate socială de către profesioniștii din domeniul sănătății mentale.
Cum poți gestiona îngrijorarea
Indiferent de tipul de îngrijorare de care vorbim, este important de reținut faptul că acestea pot fi gestionate prin învățarea unor tehnici. Înainte de a aplica orice tehnică, este important să înțelegi că nu toate problemele care te fac să te îngrijorezi au soluții. Ca exemple în acest sens ar fi: anumite boli, dezastre naturale sau produse de om, precum și o serie de circumstanțe și situații omenești. Prin urmare, este bine să îți abordezi problemele în funcție de cele două stiluri de coping (ajustare): cel concentrat pe problemă și cel concentrat pe emoție. Copingul concentrat asupra problemei îți permite să rezolvi sau să corectezi problemele care pot fi soluționate sau corectate, în vreme ce copingul concentrat asupra emoțiilor îți permite să gestionezi emoțional acele lucruri care nu pot fi schimbate (de ex., poți schimba felul în care te gândești la boala mamei tale, dar nu poți schimba faptul că este bolnavă).
Concluzionând, există mai multe tipuri de îngrijorări, dar acestea devin problematice doar atunci când gândurile îți afectează viața normală de zi cu zi.
Fă primul pas către o stare de bine
Nu trebuie să treci singur prin anxietate, atacuri de panică, depresie, tulburare obsesiv-compulsivă (TOC), anxietate socială sau alte dificultăți emoționale. Primul pas este să înțelegi ce ți se întâmplă și să ai acces la informații corecte și la sprijinul unui psiholog.
Dacă nu poți ajunge la cabinetele noastre din București sau Cluj, poți beneficia de psihoterapie online, de oriunde te-ai afla, prin intermediul platformei Gândește Sănătos.
Descarcă gratuit aplicația Gândește Sănătos din App Store sau Google Play sau creează-ți un cont gratuit pe www.gandestesanatos.ro. Vei avea acces imediat la primele 3 lecții ale programului de psihoterapie online, fără niciun cost.
Dacă alegi să continui programul, poți lucra alături de unul dintre psihologii noștri specializați în terapia cognitiv-comportamentală (CBT), care te va ghida pe parcursul procesului terapeutic. Pentru întrebări sau pentru programarea unei ședințe individuale, accesează pagina Contact de pe site.
De asemenea, pe platformă vei găsi un forum dedicat comunității Gândește Sănătos, unde poți citi experiențele altor persoane care s-au confruntat cu probleme similare și poți afla cum le-a ajutat psihoterapia în procesul de recuperare.
Psiholog Ioana Ionicioiu
0746 211 896
ioana.ionicioiu@psihosolutii.ro
Anxietatea socială este teama excesivă sau disconfortul puternic pe care le simți în preajma altor oameni, cauzate de frica de a fi evaluat sau judecat de ceilalți. Este însoțită adesea de senzații corporale precum înroșitul, transpiratul sau tremuratul, iar teama că aceste senzații vor fi observate te poate face să eviți situațiile sociale. La baza ei stau câteva tipare de gânduri negative și distorsionate, pe care terapia cognitiv-comportamentală te poate ajuta să le identifici și să le modifici.
Ce este anxietatea socială
Anxietatea socială se referă la teama excesivă sau disconfortul puternic care apar în preajma altor oameni. Mai specific, anxietatea socială este caracterizată de frica de a fi evaluat sau judecat de ceilalți, iar de cele mai multe ori această emoție este însoțită de senzații corporale precum înroșitul, transpiratul sau tremuratul. De asemenea, când apar aceste senzații se naște teama că ceilalți le vor observa și le vor critica, astfel încât cei care trec prin asta vor dori să se ferească cât mai mult de situații sociale.
Ca în orice tulburare, și în anxietatea socială apar gânduri negative și distorsionate ce declanșează și mențin această problemă. În continuare găsești un rezumat al celor mai frecvente astfel de gânduri.
Standarde nerealiste cu privire la propria performanță
De multe ori, persoanele care au anxietate socială își setează niște standarde uneori imposibil de atins, gândindu-se că „Trebuie să spun ceva inteligent tot timpul”, „Nu trebuie să arăt niciun fel de slăbiciune”, „Ar trebui să vorbesc mereu cursiv”.
Interpretări catastrofice ale eșecurilor
Fie că nu și-au atins standardele ridicate, fie că își imaginează că pe viitor nu le vor atinge, persoanele cu anxietate socială interpretează aceste eșecuri sau posibile eșecuri într-o manieră catastrofică. Astfel, apar gânduri precum „O să mă fac de râs și va fi oribil”, „Cum am putut să spun așa o prostie?”, „E groaznic când ceilalți mă dezaprobă”, „Nu aș putea face față la o asemenea umilință”.
Evaluări globale negative
De cele mai multe ori, în timpul unei interacțiuni sociale, persoanei care suferă de anxietate socială îi apar în minte evaluări globale negative. Astfel, gândește „Sunt plictisitor/prost/ciudat”, „Sunt diferit față de ceilalți”, „Nu sunt o persoană plăcută”.
Gânduri cu privire la ceilalți
În timp ce despre propria persoană gândește în termeni negativi, persoana care a dezvoltat anxietate socială poate avea credințe legate de celelalte persoane, precum: „Ceilalți sunt critici”, „Oamenii te judecă și îți vor găsi mereu defecte”, „În contexte sociale, oamenii au tendința să te evalueze constant”.
Idei legate de anxietate și efectele acesteia
Oamenii cu anxietate socială au o toleranță scăzută la anxietate și o interpretează ca pe un semn de slăbiciune. Ba mai mult, ei cred că toți cei din jur privesc anxietatea ca pe o slăbiciune. Cel mai probabil, aceștia au gânduri de tipul: „Dacă simt anxietate, înseamnă că sunt slab”, „Dacă roșesc sau mă bâlbâi, ceilalți o să creadă că am o problemă”, „Nu suport să fiu anxios în preajma celorlalți” sau „Nu pot să trăiesc cu această anxietate”.
Cum te poate ajuta terapia cognitiv-comportamentală
Unul din scopurile terapiei cognitiv-comportamentale este să te ajute să modifici acești factori care cauzează și mențin anxietatea socială. Anxietatea socială poate afecta semnificativ calitatea vieții și te poate împiedica să îți atingi potențialul.
Fă primul pas către o stare de bine
Nu trebuie să treci singur prin anxietate, atacuri de panică, depresie, tulburare obsesiv-compulsivă (TOC), anxietate socială sau alte dificultăți emoționale. Primul pas este să înțelegi ce ți se întâmplă și să ai acces la informații corecte și la sprijinul unui psiholog.
Dacă nu poți ajunge la cabinetele noastre din București sau Cluj, poți beneficia de psihoterapie online, de oriunde te-ai afla, prin intermediul platformei Gândește Sănătos.
Descarcă gratuit aplicația Gândește Sănătos din App Store sau Google Play sau creează-ți un cont gratuit pe www.gandestesanatos.ro. Vei avea acces imediat la primele 3 lecții ale programului de psihoterapie online, fără niciun cost.
Dacă alegi să continui programul, poți lucra alături de unul dintre psihologii noștri specializați în terapia cognitiv-comportamentală (CBT), care te va ghida pe parcursul procesului terapeutic. Pentru întrebări sau pentru programarea unei ședințe individuale, accesează pagina Contact de pe site.
De asemenea, pe platformă vei găsi un forum dedicat comunității Gândește Sănătos, unde poți citi experiențele altor persoane care s-au confruntat cu probleme similare și poți afla cum le-a ajutat psihoterapia în procesul de recuperare.
Psihoterapeut Alexandra Păcurar
Singurătatea este distresul pe care îl simți atunci când relațiile tale sociale nu îți îndeplinesc așteptările — nu este același lucru cu a fi singur. Poți avea puțini oameni în jurul tău și să nu te simți singur, la fel cum poți fi înconjurat de lume și totuși să simți izolare. Singurătatea cronică are efecte reale asupra sănătății fizice și mentale, fiind asociată cu anxietatea socială, depresia și un risc crescut de boli precum infarctul, cancerul sau Alzheimer. Vestea bună este că poți lucra asupra relațiilor tale, iar terapia te poate ajuta în acest proces.
Ce este singurătatea?
Relațiile sociale înseamnă timp petrecut cu alți oameni, dar presupun și un raport echilibrat între cât oferi și cât primești. Ești persoana care are grijă constant de cei din jur? Poți să stabilești legături emoționale cu ceilalți, să împărtășești experiențele prin care treci și să primești din când în când ajutor din partea celor apropiați ție? Persoanele din relațiile tale sunt disponibile? Acestea sunt întrebări pe care merită să ți le adresezi și la care merită să încerci să îți găsești răspunsuri.
Singurătatea poate fi definită ca distresul pe care îl simți atunci când așteptările tale în legătură cu relațiile sociale nu sunt îndeplinite în realitate. Ea nu este sinonimă cu a fi singur (mulți oameni au vieți singuratice, dar nu se simt singuri), iar faptul că există oameni în jurul tău nu îți garantează lipsa singurătății.
Care sunt consecințele singurătății?
La nivel psihologic, singurătatea este asociată cu anxietatea socială, care pornește de la gânduri iraționale precum: „nu o să reușesc să comunic eficient și asta o să fie groaznic”, „sigur cei din jur mă vor respinge și vor crede despre mine că sunt o persoană inadaptată/proastă/inculta”, „mai bine evit să merg decât să mă fac de râs”.
Este asociată și cu depresia, unde pot fi prezente gânduri precum: „nu sunt suficient de bun/bună pentru persoana de lângă mine”, „trebuie să pot să vorbesc cu cei din jur și sunt incapabil/incapabilă să fac asta”, „nu merit ca persoanele din jurul meu să mă asculte când îmi este greu”.
De asemenea, singurătatea poate fi asociată cu sentimente de superioritate față de ceilalți — atunci când ai comportamente prin care îi critici sau îi judeci pe cei din jur și, în acest mod, nu reușești să dezvolți relații de calitate.
Legătura dintre singurătate și sănătatea fizică
În ultima perioadă, singurătatea și izolarea socială au devenit o problemă de sănătate publică. Au fost descoperite legături importante între singurătate și boală. Dacă te confrunți cu singurătate cronică, poți avea tensiunea ridicată, indicele de masă corporală crescut, dar ești și mai predispus/predispusă la boli precum infarct, cancer sau Alzheimer.
Acest lucru poate fi explicat analizând răspunsul sistemului imunitar, mai exact al monocitelor — celulele albe din sânge care ajută la apărarea împotriva infecțiilor. S-a descoperit că, atunci când te confrunți cu singurătate cronică, se declanșează activitatea genelor responsabile de răspunsul inflamator al organismului, în timp ce activitatea genelor responsabile de producerea anticorpilor care luptă cu infecțiile este inhibată.
De unde vine singurătatea?
Aceste modificări la nivel celular sunt o consecință a evoluției. În trecut, pentru strămoșii noștri, supraviețuirea depindea în mod crucial de cooperarea și comunicarea cu cei din jur, iar izolarea reprezenta un risc major. Astfel, evoluția a setat mintea umană să aibă nevoie și să își dorească interacțiuni sociale, la fel cum se întâmplă și cu nevoia de hrană.
Suferința care vine din singurătate este similară cu cea provocată de senzația de foame — este un semnal biologic că ceva nu este în regulă. Astfel, organismul rămâne constant în alertă. Acest lucru se manifestă în comportament: simțind pericol, deci anxietate, tinzi să trimiți celor din jur semnale că îți dorești să fii singur/singură și ajungi astfel la sentimentul de excludere socială.
Atunci când apar îmbunătățiri în aria socială, apar îmbunătățiri și la nivelul sănătății, în special la nivelul măsurătorilor fiziologice precum tensiunea și indicele de masă corporală. Aceste schimbări în bine sunt mai semnificative atunci când modificările din domeniul social se produc pe mai multe planuri — prieteni, colegi de muncă, cuplu.
Cantitate versus profunzime în relații
Numărul relațiilor sociale este mai important în perioada adolescenței și la vârsta a treia, pe când în perioada adultă contează mai mult profunzimea relațiilor decât numărul lor. Acest lucru se întâmplă pentru că, la vârsta adultă, ai mai multe responsabilități și mai multe cerințe din partea mediului, iar relațiile de calitate te pot ajuta să faci față mai ușor stresului și să te adaptezi mai bine în fața dificultăților. Întrebarea importantă rămâne: „Ce înseamnă aceste legături pentru mine? Îmi aduc suport sau presiune?”
Ce poți face dacă te confrunți cu singurătatea?
Cu toate că există multe campanii împotriva fumatului, consumului de alcool sau a obezității, nu la fel se poate spune și despre singurătate, iar consecințele ei sunt mai puțin cunoscute.
Fie că îți este greu să interacționezi cu oamenii din jurul tău pentru că simți anxietate, fie că nu reușești să aprofundezi legăturile deja create, singurătatea poate avea costuri pentru tine la nivelul sănătății fizice și mentale.
Terapia te poate ajuta să interacționezi mai ușor cu cei din jur, să vezi ce fel de emoții sau comportamente te împiedică să cunoști oameni noi și să înveți cum să le schimbi, să îți îmbunătățești abilitățile de comunicare și să îți dezvolți modalități prin care să aprofundezi relațiile deja existente în viața ta.
Fă primul pas către o stare de bine
Nu trebuie să treci singur prin anxietate, atacuri de panică, depresie, tulburare obsesiv-compulsivă (TOC), anxietate socială sau alte dificultăți emoționale. Primul pas este să înțelegi ce ți se întâmplă și să ai acces la informații corecte și la sprijinul unui psiholog.
Dacă nu poți ajunge la cabinetele noastre din București sau Cluj, poți beneficia de psihoterapie online, de oriunde te-ai afla, prin intermediul platformei Gândește Sănătos.
Descarcă gratuit aplicația Gândește Sănătos din App Store sau Google Play sau creează-ți un cont gratuit pe www.gandestesanatos.ro. Vei avea acces imediat la primele 3 lecții ale programului de psihoterapie online, fără niciun cost.
Dacă alegi să continui programul, poți lucra alături de unul dintre psihologii noștri specializați în terapia cognitiv-comportamentală (CBT), care te va ghida pe parcursul procesului terapeutic. Pentru întrebări sau pentru programarea unei ședințe individuale, accesează pagina Contact de pe site.
De asemenea, pe platformă vei găsi un forum dedicat comunității Gândește Sănătos, unde poți citi experiențele altor persoane care s-au confruntat cu probleme similare și poți afla cum le-a ajutat psihoterapia în procesul de recuperare.
Psiholog Roxana Petrus
Tot mai mulți români aleg să lucreze și să locuiască în străinătate pentru un nivel de trai mai bun și pentru oportunități profesionale mai atractive. Comunități numeroase de români trăiesc astăzi în Spania, Italia, Marea Britanie, Germania, Olanda, dar și în multe alte țări din Europa și din lume.
Deși viața în străinătate poate aduce numeroase beneficii, adaptarea la un mediu nou nu este întotdeauna ușoară. Dorul de familie, diferențele culturale, presiunea de la locul de muncă sau dificultățile din relația de cuplu pot avea un impact semnificativ asupra sănătății emoționale.
Cu ce probleme se confruntă frecvent românii din diaspora?
Mutarea într-o altă țară presupune numeroase schimbări și provocări. Pentru multe persoane, acestea pot favoriza apariția unor dificultăți emoționale precum:
- anxietate;
- atacuri de panică;
- depresie;
- stres cronic;
- dificultăți de adaptare;
- probleme de cuplu sau de familie;
- sentimente de singurătate și izolare.
În alte situații, poate nu există o tulburare psihologică propriu-zisă, însă apare nevoia de consiliere psihologică, dezvoltare personală sau sprijin emoțional pentru a face față schimbărilor și provocărilor vieții în străinătate.
De ce este important să vorbești cu un psiholog în limba română?
Mulți români au încercat să urmeze ședințe de psihoterapie cu psihologi din țările în care locuiesc.
Deși specialiștii pot fi foarte bine pregătiți, nu este întotdeauna ușor să vorbești despre emoții, experiențe personale sau evenimente importante într-o limbă străină.
Am întâlnit numeroși români care au descoperit că le este mult mai ușor să își exprime gândurile și sentimentele în limba maternă și care, din acest motiv, au căutat un psiholog român cu care să poată comunica natural și fără bariere.
Psihoterapia online – o soluție eficientă pentru românii din străinătate
Dezvoltarea tehnologiei a schimbat și modul în care se desfășoară psihoterapia.
Astăzi, psihoterapia online este o alternativă modernă, eficientă și accesibilă, iar numeroase studii arată că, în cazul psihoterapiei cognitiv-comportamentale, rezultatele pot fi comparabile cu cele obținute în cabinet.
Ședințele individuale de psihoterapie, cu o durată de aproximativ 50 de minute, pot fi desfășurate în siguranță prin WhatsApp sau Zoom, fără să fie nevoie să te deplasezi.
În plus, tehnologia a permis dezvoltarea unor platforme și aplicații complexe care completează ședințele clasice și oferă exerciții, explicații și instrumente practice pentru gestionarea emoțiilor și schimbarea comportamentelor.
Cum te poate ajuta programul online „Gândește Sănătos”?
Programul Gândește Sănătos este construit pe principiile psihoterapiei cognitiv-comportamentale (CBT) și este conceput pentru a ajuta persoanele care se confruntă cu anxietate, atacuri de panică, depresie și alte dificultăți emoționale.
Programul îți oferă posibilitatea să:
- îți înțelegi mai bine emoțiile și reacțiile;
- identifici gândurile care îți provoacă suferință;
- înveți tehnici practice pentru gestionarea anxietății și a stresului;
- îți dezvolți încrederea în tine;
- îți recapeți echilibrul emoțional;
- beneficiezi de îndrumarea unui psiholog român, indiferent de țara în care locuiești.
Nu este nevoie să te întorci în România pentru a primi ajutor
Dacă locuiești în străinătate și simți că ai nevoie de sprijin psihologic, nu este necesar să revii în țară pentru a începe terapia.
Poți beneficia de ajutorul unor psihoterapeuți români cu experiență, care te pot ghida online în procesul de înțelegere și gestionare a emoțiilor, astfel încât să îți regăsești echilibrul și să te bucuri din nou de viață.
Începe gratuit și descoperă cum funcționează programul
Dacă vrei să afli dacă psihoterapia cognitiv-comportamentală online este potrivită pentru tine, poți începe fără niciun cost.
După înregistrarea în programul Gândește Sănătos, vei avea acces la primele 3 lecții gratuite, iar un psiholog te va contacta pentru a te sprijini în procesul de evaluare și pentru a te ajuta să faci primii pași către recâștigarea echilibrului emoțional.
Indiferent dacă locuiești în Spania, Italia, Marea Britanie, Germania, Olanda sau în orice altă țară, poți beneficia de psihoterapie online în limba română și de sprijin specializat, oriunde te-ai afla.
Fă primul pas către o stare de bine
Nu trebuie să treci singur prin anxietate, atacuri de panică, depresie sau alte dificultăți emoționale. Primul pas este să înțelegi ce ți se întâmplă și să ai acces la informații corecte și la sprijin specializat.
Descarcă gratuit aplicația Gândește Sănătos din App Store sau Google Play și începe cu primele 3 lecții gratuite ale programului de psihoterapie online.
Dacă îți dorești și îndrumarea unui psiholog pe parcursul programului, îți poți crea gratuit un cont pe www.gandestesanatos.ro, unde vei putea continua procesul terapeutic alături de unul dintre psihoterapeuții noștri.
Psiholog Gabriel Dinu
0724.306.188
gabriel.dinu@psihosolutii.ro
www.gandestesanatos.ro
www.psihosolutii.ro