În lumea modernă, sănătatea mentală a devenit un subiect din ce în ce mai discutat, recunoscut și înțeles. Cu toate acestea, în ciuda progreselor semnificative, subiectul medicației psihiatrice rămâne adesea învăluit într-o aură de stigmat și neînțelegeri. Este esențial să înțelegem când și de ce medicația psihiatrică este necesară, având în vedere implicațiile profunde pe care le are asupra vieții și bunăstării individuale.
Medicația psihiatrică este, în multe cazuri, un component crucial al tratamentului pentru diverse tulburări mentale. Acestea includ, dar nu se limitează la, depresie majoră, tulburare bipolară, schizofrenie, tulburare de anxietate generalizată, tulburare obsesiv-compulsivă și tulburare de stres posttraumatic. Necesitatea medicației psihiatrice este determinată de mai mulți factori, printre care severitatea simptomelor, impactul asupra funcționării zilnice și răspunsul la alte forme de terapie, cum ar fi psihoterapia.
Severitatea simptomelor – unul dintre principalele criterii pentru prescrierea medicației psihiatrice este severitatea simptomelor. Pentru a putea beneficia de psihoterapie și pentru a putea funcționa, o persoană trebuie să se hrănească, să doarmă și să se poată concentra. Iar, uneori, dacă nu mai putem face singuri aceste lucruri necesare și obligatorii supraviețuirii, medicația ne ajută temporar.
Impactul asupra funcționării zilnice – medicația psihiatrică este adesea necesară atunci când tulburările mentale afectează grav funcționarea zilnică, când pot împiedica persoana să trăiască o viață normală. De exemplu, ajută pentru a preveni episoadele de manie și depresie, comportamentele periculoase și incapacitatea de a menține relații sau locuri de muncă stabile.
Răspunsul la alte forme de terapie – în unele cazuri, persoana nu răspunde adecvat la psihoterapie sau alte forme de intervenție non-medicală. De exemplu, în tulburarea de anxietate generalizată, dacă tehnicile de gestionare a stresului și terapia cognitiv-comportamentală nu sunt suficiente pentru a reduce simptomele, anxioliticele sau antidepresivele pot fi necesare pentru a obține un răspuns terapeutic adecvat.
Este foarte important să combatem stigmatul asociat cu utilizarea medicației psihiatrice. Multe persoane ezită să ia medicație din cauza temerilor legate de dependență, efecte secundare sau percepția că sunt slabi. Cu toate acestea, medicația poate oferi un sprijin esențial pentru a gestiona simptomele severe, permițând indivizilor să participe mai eficient la terapie și să-și îmbunătățească calitatea vieții. Și, totodată, este nevoie să recunoaștem faptul că psihoterapia și medicația nu sunt excluse reciproc și adesea funcționează bine în combinație.
În concluzie, medicația psihiatrică este necesară atunci când severitatea simptomelor, impactul asupra funcționării zilnice și răspunsul inadecvat la alte forme de terapie o justifică. Este esențial ca această decizie să fie luată în colaborare cu un profesionist în sănătate mentală, care poate evalua în mod cuprinzător necesitățile și circumstanțele individuale. Printr-o abordare echilibrată și informată, medicația psihiatrică poate juca un rol vital în tratamentul eficient al tulburărilor mentale, îmbunătățind semnificativ viața celor afectați.
Sper ca aceste informaţii să te ajute să ai o viziune mai limpede asupra perspectivei utile și funcționale cu care să te raportezi la necesitatea medicației psihiatrice și să te susțină în a-ți crea viața pe care ți-o dorești. Iar dacă ai nevoie de ajutor din partea unui psiholog, te așteptăm la cabinetele noastre din București sau Cluj-Napoca sau pe www.gandestesanatos.ro, unde înregistrarea și primele 3 lecții sunt gratuite. Poți face o programare la unul din numerele de telefon pe care le găsești la sectiunea de Contact de pe site.
NOU! Accesează gratuit primele 3 ședințe-lecții ale platformei de psihoterapie și dezvoltare personală online descărcând aplicația GândeșteSănătos din AppStore și GooglePlay. Dacă dorești și interacțiune cu un psiholog te poți înregistra gratuit pe www.gandestesanatos.ro.
Psihoterapeut Ileana Matei
0726.112.161
Depresia este o tulburare emoțională, care afectează milioane de oameni din întreaga lume. Aceasta este caracterizată prin sentimente persistente de tristețe, pierderea interesului pentru activități odată considerate plăcute și o serie de simptome fizice precum oboseală, epuizare, schimbări ale apetitului. Depresia poate avea un impact semnificativ asupra bunei funcționări a vieții cotidiene a unei persoane.
Depresia nu este doar o stare temporară de tristețe sau o reacție normală la evenimente dificile din viață. Este o afecțiune medicală complexă, care necesită tratament și sprijin adecvat. Componentele caracteristice ale acestei tulburări se pot împărți în:
- Emoționale: Sentimente persistente de tristețe, lipsa speranței, anxietate, iritabilitate, vinovăție sau lipsa valorii personale.
- Comportamentale: Retragere din activități sociale, pierderea interesului pentru hobby-uri și activități plăcute, dificultăți în îndeplinirea sarcinilor zilnice.
- Cognitive: Dificultăți de concentrare, luarea deciziilor, probleme de memorie.
- Fizice: Oboseală, schimbări în apetit și greutate, insomnie sau somn excesiv, dureri fizice inexplicabile.
Diagnosticarea depresiei este realizată de un specialist în sănătate mentală, printr-un interviu clinic detaliat și evaluarea simptomelor conform criteriilor din Manualul de Diagnostic și Statistică al Tulburărilor Mentale (DSM-5).
Tratamentul depresiei poate include o combinație de terapii psihologice, medicație și schimbări ale stilului de viață printre care enumerăm:
- Terapia Cognitiv-Comportamentală: ajută pacienții să identifice și să schimbe tiparele de gândire iraționale;
- Terapia Interpersonală: se concentrează pe îmbunătățirea relațiilor personale și a abilităților de comunicare;
- Medicatie: antidepresive – inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei (SSRI), inhibitorii recaptării serotoninei și norepinefrinei (SNRI), antidepresive triciclice și alte clase de medicamente care ajută la echilibrarea chimiei creierului;
- Schimbări ale stilului de viață:
– Exercițiu fizic: activitatea fizică regulată poate îmbunătăți starea de spirit și reduce simptomele depresive.
– Alimentație sănătoasă: o dietă echilibrată poate avea un impact pozitiv asupra sănătății mentale.
– Somn adecvat: menținerea unui program regulat de somn este esențială pentru sănătatea mentală.
– Suport social: implicarea în activități sociale și menținerea legăturilor cu prietenii și familia.
Gestionarea depresiei este un proces continuu, care poate necesita ajustarea tratamentelor și strategii pe termen lung. Aceasta este o afecțiune serioasă, dar tratabilă. Prin accesarea sprijinului adecvat și implementarea unor strategii eficiente de gestionare, persoanele care suferă de depresie pot recăpăta controlul asupra vieții lor și pot experimenta o îmbunătățire semnificativă a calității vieții. Fiecare pas către recuperare contează și este important să nu ne pierdem speranța. Cu ajutorul potrivit, o viață mai fericită și echilibrată este posibilă.
Dacă te confrunti cu depresia și cauți ajutor suplimentar, te așteptăm cu drag la cabinetele noastre din București sau Cluj sau pe www.gandestesanatos.ro, unde înregistrarea și primele 3 ședințe-lecții sunt gratuite. Pentru mai multe detalii poți accesa pagina de Contact a site-ului și poți realiza o programare.
NOU! Accesează gratuit primele 3 ședințe-lecții ale platformei de psihoterapie și dezvoltare personală online descărcând aplicația GândeșteSănătos din AppStore și GooglePlay. Dacă dorești și interacțiune cu un psiholog te poți înregistra gratuit pe www.gandestesanatos.ro.
Psiholog Larisa Paul
0737 039 446
Ne simţim singuri atunci când nevoia noastră de conexiune socială nu este îndeplinită de cantitatea şi calitatea legăturilor pe care le avem. Singurătatea este un sentiment universal, ce poate fi simţit de către fiecare dintre noi, indiferent de vârstă, gen, rasă, origine sau statut social.
Pentru a înţelege singurătatea, este important să înţelegem diferenţa care există între a fi singur şi a fi însingurat. Cele două concepte sunt diferite, în ciuda faptului că se întâmplă adesea să le confundăm. Astfel, se întâmplă de multe ori să ne simţim însinguraţi, înstrăinaţi de ceilalţi chiar şi atunci când suntem în mijlocul unei mulţimi; pe de altă parte, a fi singur poate fi o alegere şi putem petrece timp de calitate făcând lucruri cu sens pentru noi, de unii singuri.
Se întâmplă adesea să ne saboteze o serie de mituri despre singurătate. Iată-le pe câteva dintre cele mai comune:
- Dacă eşti singur, eşti (obligatoriu!) nefericit
Atunci când petrem mult timp singuri, mintea noastră este plină de gânduri negative despre noi şi despre situaţia noastră; e ca şi cum un critic cu gura mare ar striga constant la noi: ,,Eşti un ratat! Vei fi mereu singur! Nimeni nu te iubeşte! Viaţa este îngrozitoare!”. (Leahy, 2011) Prin combaterea unor asemenea gânduri prin argumente raţionale precum: ,,Nu sunt singur pentru că sunt un ratat, ci sunt singur pentru că nu am făcut încă paşii necesari care să mă aducă mai aproape de ceilalţi” sau ,,dacă stau puţin să mă gândesc, regăsesc la mine multe din calităţile pe care le-aş dori la un prieten”, putem avea emoţii mai sănătoase.
- Trebuie să fii un ratat ca să fii singur
Percepem adesea faptul că suntem singuri ca pe un defect personal groaznic. De altfel, a fi singur e o situaţie. (Leahy, 2011) Această situaţie poate dura uneori puţin, alteori mai mult. Cu siguranţă, însă, la o privire mai atentă, genul de persoane pe care la căutăm întrunesc multe din calităţile noastre, aşadar cu siguranţă nu le-am numi ratate. De ce să avem un standard dublu?
Este o certitudine faptul că în zilele noastre ne simţim mai singuri decât acum câteva decenii, legăturile noastre sociale restrângându-se. Câţiva factori care au facilitat procesul de înstrăinare sunt reprezentaţi de gradul redus de participare la activităţi în cadrul comunităţii: biserica nu mai este o instituţie ce încheagă comunitatea, iar individualismul a câştigat din ce în ce mai mult teren. De asemenea, ne mutăm mai mult dintr-un loc în altul, ne schimbăm mai uşor locul de muncă, înstrăinându-ne mult mai uşor de ceea ce ne-a fost familiar pentru o vreme. Vestea bună este că există oportunităţi de conectare cu cei din jur peste tot în jurul nostru; concentrându-ne asupra lor şi punând la încercare gândurile care ne sabotează, putem schimba situaţia.
Sper ca aceste informaţii să te ajute să ai o viziune mai limpede asupra modului în care putem să ne conectăm cu cei dragi şi cât de important este acest lucru, iar dacă ai nevoie de ajutor din partea psihologului, te așteptăm cu drag la cabinetele noastre din București sau Cluj. În caz că nu poți ajunge, intră pe www.gandestesanatos.ro, unde înregistrarea și primele 3 ședințe-lecții sunt gratuite. Pentru mai multe detalii poți accesa pagina de Contact a site-ului și poți realiza o programare.
NOU! Accesează gratuit primele 3 ședințe-lecții ale platformei de psihoterapie și dezvoltare personală online descărcând aplicația GandesteSanatos din AppStore și GooglePlay. Dacă dorești și interacțiune cu un psiholog te poți înregistra gratuit pe www.gandestesanatos.ro.
Psihoterapeut Anca Nemțeanu
0744.583.945
Depresia este unul dintre principalele concepte asociate psihologiei. Acest lucru nu este de mirare atunci când ne raportăm la cât de des întâlnim această tulburare la nivelul populației generale. Răspândirea depresiei la nivel global a făcut ca aceasta să devină una dintre cele mai studiate afecțiuni psihice.
Printre simptomele specifice depresiei se numără:
- tristețea
- pierderea interesului pentru activități care în trecut erau considerate plăcute
- retragerea sau izolarea socială
- autocritica, vinovăția
- activarea comportamentală redusă (nu îți mai dorești să faci lucruri / nu te mai implici în activități)
- lipsa speranței
Așadar, consecință a depresiei este faptul că persoana se va angaja cu o frecvență mai redusă în activitățile care altădată erau considerate plăcute.
Dat fiind acest context, una din tehnicile de intervenție utilizate în terapie, în cazul depresiei, este activarea comportamentală. Aceasta se referă la creșterea angajării în activități care aduc plăcere și satisfacție și care dau sens vieții noastre, având astfel rolul de a ne ajuta să experimentăm mai mult și să învățăm din aceste experiențe, să ne simțim recompensați de mediul în care ne aflăm prin intermediul emoțiilor pozitive care aduc echilibru, contribuind astfel la reducerea simptomatologiei asociate depresiei.
Este de la sine înțeles că atunci când ne raportăm la această tehnică, o mare greutate o au nevoile și valorile fiecărui individ, astfel alegându-se activități care să fie relevante pentru fiecare persoană în parte.
Câteva exemple de astfel de activități ar putea să fie:
- a bea o cafea cu un prieten
- a citi câteva pagini dintr-o carte
- a face o drumeție
- a face o baie fierbinte
- a te ruga
- a planta și îngriji o floare/plantă
- a pregăti micul-dejun pentru familie
- a scoate câinele la o plimbare
- a medita
- a citi o poveste copilului înainte de culcare
Importanța pe care fiecare activitate o are pentru noi este dată de valoarea de care această activitate este legată.
Mai explicit, dacă a fi un bun părinte este o valoare semnificativă, atunci o activitate relaționată cu această valoare o reprezintă petrecerea unui timp de calitate cu copilul. Astfel, aceasta va contribui la creșterea stării de bine, aducând sens în viața celui care se simte lipsit de speranță.
Așadar, observăm cum ancorarea comportamentelor în activități care derivă din valorile noastre personale contribuie la trăirea unei vieți cu sens, din acest motiv identificarea acestor valori este esențială atunci când ne dorim echilibru.
Tu îți cunoști valorile?
Dacă simți ca ai nevoie de ghidaj în această direcție, te așteptăm cu drag la cabinetele noastre din București sau Cluj sau pe www.gandestesanatos.ro, unde înregistrarea și primele 3 ședințe-lecții sunt gratuite. Pentru mai multe detalii poți accesa pagina de Contact a site-ului și poți realiza o programare.
NOU! Accesează gratuit primele 3 ședințe-lecții ale platformei de psihoterapie și dezvoltare personală online descărcând aplicația GândeșteSănătos din AppStore și GooglePlay. Dacă dorești și interacțiune cu un psiholog te poți înregistra gratuit pe www.gandestesanatos.ro.
Psiholog Larisa Paul
0737 039 446
Conform Asociaţiei Americane de Psihologie, lipsa de speranţă reprezintă sentimentul pe care îl avem atunci când credem că nu vom experimenta emoţii pozitive sau o îmbunătăţire a stării noastre.
Când suntem lipsiţi de speranţă credem că viitorul arată sumbru, că nimic nu poate ieşi bine sau că totul este împotriva noastră; uneori credem că suntem blestemaţi de soartă, că avem ghinion sau că pur şi simplu ne lipseşte ceea ce avem nevoie pentru a fi fericiţi. Când suntem deznădăjnuiţi, se întâmplă să ne uităm cu lentilele greşite chiar şi la trecutul nostru: uitându-ne în urmă, vedem un şir lung de eşecuri care netezesc calea unui viitor plin de nereuşite şi chiar mai multă tristeţe.
Fără îndoială, deznădejdea reprezintă un element al tabloului clinic al depresiei. Care sunt modalităţile prin care putem lupta împotriva ei şi care sunt cele mai importante arme de care dispunem pentru a reuşi acest demers?
În primul rând, este foarte important felul în care privim lipsa de speranţă; atât timp cât reuşim să o privim ca pe un simptom al depresiei şi nu ca pe o reflectare corectă a realităţii, situaţia este mai uşor de ţinut sub control. Cunoscutul psiholog american Robert L. Leahy face o paralelă în acest sens cu febra pe care o resimţim atunci când avem o infecţie în corp: faptul că temperatura corpului nostru creşte şi resimţim căldură la nivelul corpului, nu înseamnă că în cameră sunt 39 de grade Celsius.
Pune-ţi o întrebare şi răspunde sincer: te ajută în vreun fel faptul că priveşti lucrurile într-un mod lipsit de speranţă? Adesea, deznădejdea reprezintă un semnal de alarmă al faptului că jocul pe care îl jucăm este perdant şi se transformă într-o strategie de evitare a dezamăgirii. Stând de o parte, eşti ferit de efortul pe care ar trebui să-l faci într-un demers considerat inutil şi cu un rezultat eminamente negativ de către mintea noastră. Decât să exclami ‘Ce prost am fost crezând că poate funcţiona!’, preferi să fii deznădăjduit şi să stai pe margine. Adevărul este că lipsa de speranţă nu este aliatul nostru şi nu ne protejează; în cele din urmă, ceea ce a părut la un moment dat a fi o opţiune viabilă sau poate singura, se dovedeşte a ne înfrânge.
Nu în ultimul rând, nu lăsa lipsa de speranţă să devină o profeţie care se auto îndeplineşte. Mecanismul prin care se întâmplă acest lucru este următorul: fiind deznădăjduiţi, ne construim întregul viitor pe lipsa de speranţă; neîncercând lucruri care să ne facă să ne simţim bine, renunțând uşor când apare un obstacol în calea îndeplinirii unui scop sau nepersistând suficient în a face comportamentele care ar putea să ne scoată din cercul vicios în care ne aflăm, ne garantăm un viitor în care stările emoţionale negative îşi vor face simţită prezenţa.
Sper ca aceste informaţii să te ajute să ai o viziune mai limpede asupra felului în care putem gestiona lipsa de speranţă, iar dacă ai nevoie de ajutor din partea psihologului, te așteptăm cu drag la cabinetele noastre din București sau Cluj. În caz că nu poți ajunge, intră pe www.gandestesanatos.ro, unde înregistrarea și primele 3 ședințe-lecții sunt gratuite. Pentru mai multe detalii poți accesa pagina de Contact a site-ului și poți realiza o programare.
NOU! Accesează gratuit primele 3 ședințe-lecții ale platformei de psihoterapie și dezvoltare personală online descărcând aplicația GandesteSanatos din AppStore și GooglePlay. Dacă dorești și interacțiune cu un psiholog te poți înregistra gratuit pe www.gandestesanatos.ro.
Psihoterapeut Anca Nemțeanu
0744.583.945
Atunci când vorbim despre depresie știm că fiecare persoană în parte o experimentează în felul ei. Aceasta poate să interfereze cu activitățile noastre de zi cu zi generând o productivitate mai scăzută sau chiar poate să influențeze relațiile interpersonale.
Unul dintre criteriile principale de identificare a depresiei este tristețea, însă cu toții avem perioade în care ne simțim mai triști sau poate chiar descurajați, la capătul puterilor, însă aceste sentimente de obicei dispar în decurs de câteva zile.
Așadar care este pragul dintre tristețea obișnuită și tristețea regăsită în depresie? Cum știm să facem această diferență? Când tristețea este adaptativă, funcțională și când aceasta este dezadaptativă, ne ține pe loc?
În primul rând este important să înțelegem existența diferenței dintre aceste două stări: starea de tristețe obișnuită și tristețea identificată în tulburarea depresivă.
Pe de-o parte tristețea e o emoție regăsită în paletarul nostru emoțional, o emoție primară, de obicei tranzitorie și care nu periclitează în mod drastic activitatea persoanei, iar în funcție de categoria de vârstă sau poate de interesele acesteia, tristețea poate însemna o notă mică obținută la școală, o zi fără telefonul mobil, ratarea unui interviu de angajare, precum și o dispută cu o persoană dragă.
În toate aceste situații vorbim de o tristețe potrivită contextului. Tristețea este aici o resursă care ne pune în contact cu nevoile noastre sau poate cu pierderile și reflectă modul în care investim emoțional într-un lucru, o experiență sau poate într-o persoană.
Pe de altă parte, pentru a fi diagnosticat cu depresie, trebuie ca timp de mai bine de două săptămâni să resimțim continuu această stare de apăsare profundă, însoțită de pierderea interesului și a plăcerii pentru activităţi altădată plăcute (anhedonie), la care se adaugă oboseala, dificultăţile de somn, de concentrare, scăderea sau creşterea apetitului alimentar, sentimentele de inutilitate, vinovăţia, precum şi gândurile legate de moarte.
Astfel, dacă sentimentele de tristețe se diminuează în timp, sunt mai mult ca o rană superficială care se vindecă de la sine, depresia poate ține luni sau chiar ani, depășind limita care o defineste doar ca o stare apăsătoare, fiind resimțită de cele mai multe ori ca o stare de amorțeală și letargie, ca o rană deschisă care necesită îngrijire.
Este foarte important să ținem minte ca tristețea nu este rea sau bună și că a te simți mai abătut din când în când este o experiență normală a vieții. Tristețea sau evenimentele mai supărătoare apar în viața fiecăruia. Însă dacă vorbim despre ceva continuu, dacă simți că lipsa de speranță este prezentă în viața ta în fiecare zi, ar fi bine să vezi dacă nu cumva este vorba despre depresie și să soliciți ajutor specializat.
Poate să fie un prim pas pe care să îl faci pe drumul spre vindecare, chiar dacă și acest lucru poate să pară greu și copleșitor.
Te așteptăm cu drag la cabinetele noastre din București sau Cluj-Napoca sau pe www.gandestesanatos.ro, unde înregistrarea și primele 3 ședințe-lecții sunt gratuite. Pentru mai multe detalii poți accesa pagina de Contact a site-ului și poți realiza o programare.
NOU! Accesează gratuit primele 3 ședințe-lecții ale platformei de psihoterapie și dezvoltare personală online descărcând aplicația GândeșteSănătos din AppStore și GooglePlay. Dacă dorești și interacțiune cu un psiholog te poți înregistra gratuit pe www.gandestesanatos.ro.
Psiholog Larisa Paul
0737 039 446
Ce au în comun o comunitate italiană din Statele Unite, bolile de inimă, anxietatea și depresia? Întrebarea aceasta nu e o ghicitoare la trivia, ci mai degrabă o temă care a preocupat destui cercetători de-a lungul timpului.
În anii ’60 un medic american a descoperit o comunitate de imigranți italieni în orășelul Roseto din estul Statelor Unite ale Americii cu o particularitate interesantă. Spre deosebire de orașele din apropiere și de media din SUA, acești oameni nu sufereau de afecțiuni medicale grave. Aveau o incidență semnificativ mai mică a bolilor de inimă decât media Statelor Unite ale Americii, deși aparent nu făceau nimic diferit. Consumau mâncare grasă, alcool, fumau până la vârste înaintate. Nu aveau particularități fizice diferite, și totuși erau mult mai sănătoși.
Eliminând pe rând factorii fizici și medicali, medicul a ajuns la investigarea factorilor sociali. Și atunci a descoperit ceva extraordinar. Acești oameni trăiau într-o comunitate. Cei mai mulți se cunoșteau între ei, se opreau pe stradă când se întâlneau ca să schimbe câteva vorbe, se adunau periodic pentru mese între prieteni și familie, aveau valori și interese comune și le împărtășeau între ei.
Acest fenomen a luat numele de efectul Roseto, după denumirea orașului.
Ce e interesant este că efectul Roseto nu este consemnat doar pentru rata mică a bolilor de inimă, dar și pentru o rată mică a incidenței stărilor de depresie și anxietate.
Cu toții știm cât de dificile sunt aceste stări emoționale. Fie că le-ați experimentat chiar voi sau persoanele apropiate vouă, anxietatea, depresia și alte stări emoționale negative afectează atât fizic – pentru că apar multe senzații fizice neplăcute, emoțional, dar mai ales social.
Deși se vorbește mult despre combaterea cauzelor fizice și emoționale ale tulburărilor emoționale mai puțin se discută despre factorul social. Ce citim despre cauzele anxietății și depresiei ne spune că anumite vulnerabilități fizice, emoționale sau evenimente de viață negative sunt printre cauzele cele mai comune ale acestor tulburări. Deși extrem de importanți, acești factori sunt în mare parte în afara controlului nostru. Nu putem controla ce ni s-a întâmplat în copilărie, ce vulnerabilități chimice apar în creierul nostru. Dar putem controla într-o mai mare măsură ce se întâmplă acum în viața noastră. Cât de izolați suntem, cât de conectați suntem cu cei din jur, cât de mult avem și punem în practică valori sănătoase și importante pentru noi.
Un studiu din anii ’70 a descoperit că sentimentul de singurătate face ca nivelul de cortizon (un hormon care se secretă în situații de stres) din salivă să crească la fel de mult ca în situațiile în care suntem atacați fizic de o altă persoană.
Această descoperire este extrem de reală mai ales acum, când viețile extrem de ocupate pe care le trăim duc la a ne aglomera cu tot felul de obiective care ne obosesc, ne sleiesc de energie și, paradoxal, ne țin deoparte unii de alții.
Nu e de mirarea că izolarea socială vine cu stări de depresie și anxietate. Din punct de vedere evoluționist, suntem setați să creăm și să păstrăm relații strânse cu cei din jur. Dacă ne-am fi trezit la începuturile societății, în savană, singuri, fără „tribul” nostru am fi fost expuși la pericole nenumărate și probabil am fi murit foarte repede. Deși acum situația nu e nici pe departe la fel de amenințătoare fizic, e identic de amenințătoare emoțional.
A fi împreună cu alți oameni nu înseamnă doar să fiu înconjurat fizic de alte persoane. Asta se întâmplă oricum în orașele mari în care locuim, la locul de muncă. La fel cum nu înseamnă doar să pot contacta și vorbi cu alte persoane online. Asta e foarte simplu în generația social media în care avem 50 de prieteni online cam în orice moment al zilei.
A fi conectat cu alte persoane înseamnă să pot împărtăși cu ceilalți lucrurile care contează pentru mine. Dacă avem în jur oameni, dar nu împărtășim cu ei ce contează pentru noi, atunci tot singuri ne vom simți. A fi conectat înseamnă să am sentimentul de ajutor si protecție mutuală.
Depresia și anxietatea ca tulburări emoționale vin cu izolare socială, dar se pare că de multe ori sunt cauzate de izolare socială și singurătate, pe lângă cauzele biologice și evenimente de viață negative.
Ce putem face este să ne uităm cu atenție la cum arată viața noastră. Ce îmi aduce un sentiment de mulțumire? Ce mă face să mă scol din pat dimineața? Cât de conectat mă simt cu cei apropiați mie? Cât de mult îi ascult pe ceilalți? Comportamentele mele sunt în linie cu valorile mele? Mă simt singur? Ce fac ca să mă conectez cu ceilalți? Cât de des mă simt singur? Ce fac atunci când mă simt singur?
Toate aceste întrebări ne îndeamnă de fapt la o pauză de re-analizare a lucrurilor semnificative din viața noastră. Această pauză e important să fie luată periodic așa încât să putem să ne re-aliniem la ce dorim să obținem și la cine ne dorim să devenim. Și se pare ca ne ajută să ne ferim de anxietate și depresie.
Reîntoarcearea la valori și la analizarea relațiilor semnificative din viața noastră ne va da în primul rând sentimentul de control și de auto-determinare – senzația că sunt în controlul vieții mele, că sunt un agent important în viața mea și nu un observator. Iar studiile arată că exact acest sentiment ne protejează de apariția stărilor de depresie și anxietate.
Așa că vă provoc la început de an să vă puneți câteva dintre întrebările de mai sus. Poate unele vor veni cu multe alte întrebări, poate cu schimbări sau dimpotrivă cu realizarea faptului că vă descurcați bine la acest capitol.
Mult succes!
Vă așteptăm la cabinetele noastre din București sau Cluj-Napoca sau pe www.gandestesanatos.ro, unde înregistrarea și primele 3 ședințe-lecții sunt gratuite. Pentru mai multe detalii puteți accesa pagina de Contact a site-ului și să realizați o programare.
NOU! Accesați gratuit primele 3 ședinte-lecții ale platformei de psihoterapie și dezvoltare personală online descărcând aplicația Gândește Sănătos din AppStore și GooglePlay. Dacă doriți și interacțiune cu un psiholog vă puteți înregistra gratuit pe www.gandestesanatos.ro.
Irina Paraschiv
Emotional Health Specialist
Anxietatea are atât cauze psihologice, cât și fizice/biochimice, iar tratamentul ei eficient combină adesea terapia cognitiv-comportamentală cu, dacă e nevoie, medicație prescrisă de un specialist. Convingerile iraționale pot fi identificate și disputate pentru a diminua anxietatea, dar atunci când factorii biologici sau genetici joacă un rol important, consultul medical și eventual psihiatric devine esențial. Acest articol explică mecanismele biologice ale anxietății și pașii pe care îi poți urma pentru a o gestiona.
Cum se formează reacțiile anxioase
Unii practicanți ai unor tipuri de terapie se opun în general modelului medical al psihoterapiei, cu excepția câtorva cazuri mai puțin obișnuite. Aceste terapii consideră că anxietatea și alte probleme emoționale sunt însușite în totalitate sau condiționate. Terapia cognitiv-comportamentală, deși pune accentul asupra atitudinii constructive și consideră că oamenii își construiesc singuri situațiile de criză și că pot așadar, prin activitate susținută, să-și reconstruiască sistemul cognitiv, emoțional și de acțiune, susține, de asemenea, că sunt predispuși biologic să acționeze astfel. Într-adevăr, oamenii își însușesc multe dintre sentimentele, gândurile și acțiunile disfuncționale, dar nu trebuie uitat că sunt născuți să fie sugestionabili, predispuși la învățare și condiționabili.
Aproape toți oamenii își dezvoltă reacții sănătoase vis-a-vis de problemele existenței și față de pericolele cu care se confruntă de la naștere până la vârsta senectuții, altfel nu ar supraviețui. Dar oamenii își construiesc și reacții nesănătoase sau sortite eșecului, cum ar fi atitudinea exagerată față de situațiile dificile și lipsa de reacție vis-a-vis de problemele existente.
Ce se întâmplă biologic în creier atunci când apare anxietatea
Anxietatea, în mod special, este creată de mulți factori biologici și sociali și poate fi controlată prin nenumărate metode fizice sau mentale. Studiile asupra sistemului cerebral, asupra sistemului nervos central și a funcțiilor biochimice au scos la iveală multe aspecte fiziologice ale anxietății. Astfel, atunci când simți apropierea unui pericol sau iminența unei situații dificile, creierul uman intră imediat în alertă. Amigdala, ca glandă limfatică, trimite înapoi semnale către cortexul prefrontal, care la rândul lui reacționează trimițând înapoi la amigdală semnalul că ești îngrijorat. Apoi, o mare parte a organismului se implică în diferitele rețele biochimice. Traseele multiple pe care le poate urma organismul tău, atât pentru a te stimula, cât și pentru a te liniști astfel încât să faci față problemelor de care ești conștient, implică secreția de serotonină și multe alte reacții psihologice. Zilnic sunt descoperite mai multe aspecte biochimice ale unei doze normale de precauție și ale anxietății extreme, care merită luate în calcul.
Haide să vezi ce se poate face dacă se dovedește că anxietatea ta, îndeosebi starea de panică, poate avea cauze atât fizice, cât și psihologice.
Cum să identifici și să dispui convingerile iraționale
În primul rând, să presupunem că supărarea ta se datorează, cel puțin parțial, convingerilor iraționale, chiar și atunci când anxietatea are la bază un element psihologic puternic. Observându-le și disputându-le, le poți modifica, diminuându-ți sentimentele anxioase. Așadar, caută cu orice preț principalele trei trebuințe și solicitări pe care le-ai putea manifesta și renunță la ele, reținând doar preferințele sănătoase aferente lor. În același timp, caută celelalte convingeri iraționale esențiale care se pot corela cu imperativele tale, cum ar fi exagerarea unei situații: „Nu pot suporta așa ceva”, dar și faptul de a te învinui pe tine personal și pe ceilalți în ansamblu pentru culpele pe care consideri că le revin.
În etapa ulterioară, dispută-ți puternic și persistent convingerile iraționale folosind diverse metode existente în terapie. Acționează susținut la aplicarea acestor metode timp de câteva săptămâni sau luni și nu trage concluzii pripite cum că, dacă nu funcționează imediat, nu vor funcționa deloc, ci continuă să perseverezi.
Când poate fi implicat factorul biologic
Dacă înregistrezi un succes diminuat în ceea ce privește faptul de a acționa de-a lungul acestor coordonate, ia în calcul posibilitatea implicării biochimice. Verifică situația rudelor de sânge apropiate pentru a vedea dacă a suferit vreuna de anxietate severă sau dacă a acuzat alte probleme emoționale. Descoperă ce au făcut ca să-și revină și ce medicamente le-au fost de ajutor, în cazul în care au apelat la acestea. Predispoziția către anxietate are adesea o bază genetică.
Dacă tu consideri că anxietatea de care suferi presupune și un factor fizic, solicită-i medicului de familie un consult și vorbește-i despre simptomele de care suferi, făcând și istoria acestora. Dacă nu se descoperă nicio cauză medicală obișnuită, consultă un psihiatru, mai ales unul specializat în psihofarmacologie și care tratează mulți pacienți folosind medicația psihotropă.
Rolul medicației în tratarea anxietății
Fii pregătit să experimentezi medicația antianxioasă, antidepresivă sau de oricare alt fel pe care ți-o prescrie psihiatrul tău. Chiar și administrată în doze potrivite, aceasta te-ar putea ajuta sau nu. Fiecare persoană este diferită și multe dintre medicamentele psihotrope disponibile pot, pe termen scurt sau pe termen lung, să fie de mare ajutor. Experimentează, asigurându-ți susținerea medicală.
Nu te baza doar pe medicamente, chiar dacă par să funcționeze. Acestea te-ar putea ajuta, dar poți face asta și singur. Unele studii au demonstrat că, deși medicația funcționează pe termen scurt, terapia cognitiv-comportamentală este mai eficientă în prevenirea reinstalării anxietății sau depresiei. Unele medicamente pot fi de mare ajutor, dar dacă manifești o teamă irațională față de testarea acestora, dispută-ți cu orice preț convingerile iraționale implicite acestui tip de fobie. În unele situații, terapia cognitiv-comportamentală împreună cu medicația prescrisă adecvat pot reprezenta cea mai bună formă de tratament.
Foarte important de menționat este să nu îți administrezi medicamentele de unul singur. Tranchilizantele îndeosebi pot crea dependență și pot genera insomnii sau o activitate fizică ineficientă. Asigură-te că ai beneficiat de un consult optim înainte de a le încerca, deoarece a te trata singur cu alcool sau alte medicamente poate fi la fel de periculos. Atunci când metodele de autosusținere și/sau medicația nu îți reduc în mod semnificativ anxietatea, nu ezita să apelezi la un psihoterapeut. A căuta ajutorul corespunzător atunci când suferi de anxietate majoră are o mare importanță. Poate există anumite prejudecăți în acest sens, dar te îndemn să faci acest pas și să te asiguri că specialistul practică, de preferință, terapie cognitiv-comportamentală.
Fă primul pas către o stare de bine
Nu trebuie să treci singur prin anxietate, atacuri de panică, depresie, tulburare obsesiv-compulsivă (TOC), anxietate socială sau alte dificultăți emoționale. Primul pas este să înțelegi ce ți se întâmplă și să ai acces la informații corecte și la sprijinul unui psiholog.
Dacă nu poți ajunge la cabinetele noastre din București sau Cluj, poți beneficia de psihoterapie online, de oriunde te-ai afla, prin intermediul platformei Gândește Sănătos.
Descarcă gratuit aplicația Gândește Sănătos din App Store sau Google Play sau creează-ți un cont gratuit pe www.gandestesanatos.ro. Vei avea acces imediat la primele 3 lecții ale programului de psihoterapie online, fără niciun cost.
Dacă alegi să continui programul, poți lucra alături de unul dintre psihologii noștri specializați în terapia cognitiv-comportamentală (CBT), care te va ghida pe parcursul procesului terapeutic. Pentru întrebări sau pentru programarea unei ședințe individuale, accesează pagina Contact de pe site.
De asemenea, pe platformă vei găsi un forum dedicat comunității Gândește Sănătos, unde poți citi experiențele altor persoane care s-au confruntat cu probleme similare și poți afla cum le-a ajutat psihoterapia în procesul de recuperare.
Psiholog Ioana Ionicioiu
0746 211 896
ioana.ionicioiu@psihosolutii.ro
Deznădejdea apare atunci când te simți blocat și fără speranță cu privire la viitor, dar acest sentiment este adesea o exagerare, nu o realitate globală. Poți să o depășești identificând ce anume din viața ta nu este lipsit de speranță, verificând faptele din spatele gândurilor negative și concentrându-te pe momentul prezent, în locul previziunilor sumbre despre viitor. Deznădejdea poate fi temporară, iar previziunile negative nu sunt fapte — poți progresa chiar și atunci când lucrurile par fără sens.
Ce faci când te simți fără speranță cu privire la viitor
Unul dintre cele mai dificile lucruri pe care le poți face este să te simți fără speranță și totuși să continui să mergi mai departe. Oricui i se poate întâmpla la un moment dat să se simtă blocat și fără speranță cu privire la viitor, deoarece este nevoie într-adevăr să schimbe unele lucruri din viața sa. Ce poți face în astfel de situații?
Un mod de a aborda lipsa de speranță este să începi prin a te întreba: unde vrei să fii? sau ce vrei să se întâmple în viața ta?
De ce lipsa de speranță este adesea o exagerare
Unii oameni ajung să creadă că nimic nu mai are rost. Dar cum s-ar putea ca totul în lume să fie fără sens? Lipsa de speranță poate părea că este globală și universală, dar în realitate aceasta este o exagerare. Dacă reușești să identifici lucruri din viața ta care nu sunt fără speranță, poți căpăta o perspectivă nouă și îți poți redirecționa energia.
Adesea te simți fără speranță cu privire la un lucru/persoană despre care crezi că e absolut necesar/ă pentru fericirea ta. În realitate nu este deloc așa. Fericirea ta nu depinde de o anumită persoană, o anumită slujbă, o anumită realizare sau de o anumită sumă de bani în bancă. Dacă cineva consideră, de exemplu, că trebuie să fie căsătorit pentru a fi fericit, atunci nu ar fi fost niciodată fericit înainte de a-și cunoaște soțul/soția. Lumea nu este însă așa, ci există miliarde de alternative.
Cum verifici faptele din spatele gândurilor de deznădejde
Un alt mod de a privi lipsa de speranță este să recunoști că te-ai mai simțit deznădăjduit și înainte și ai greșit. Privind înapoi la viața ta, te poți întreba dacă ai avut genul de gânduri: Nu voi mai fi niciodată fericit; Voi fi mereu singur/-ă; Nu voi avea niciodată succes. Apoi, este important să verifici faptele. Să presupunem că ți-ai spus: Nu voi mai fi niciodată fericit/-ă, dar asta a fost în urmă cu cinci ani. De-atunci, ai mai zâmbit sau ai râs? Poate că ai impresia că lucrurile sunt fără speranță, deoarece crezi că obstacolele cu care te confrunți într-un moment sunt prea mari pentru a le face față. Dar cu toții au trecut peste momente dificile la un moment dat în viață, iar acesta este un aspect important la care merită să te gândești și să ții cont de faptul că deznădejdea poate fi temporară. Nu poți spune cu siguranță că nimic nu are sens decât dacă ai încercat efectiv tot ce este posibil pentru a trece peste o anumită suferință.
Cum te ajută concentrarea pe prezent
Deznădejdea se referă întotdeauna la viitor: Nu voi fi niciodată fericit sau Întotdeauna voi fi un ratat. Referindu-te la viitor, nu trăiești în momentul prezent. Întrebarea care te-ar ajuta este următoarea: Oare momentul prezent este fără speranță? Un exercițiu util presupune concentrarea pe respirație și observarea acesteia. Un astfel de exercițiu te poate ajuta să ieși din starea de deznădejde, să intri în momentul prezent și să trăiești complet în acest moment din timp unde nu există lipsă de speranță.
Cum progresezi chiar și atunci când lucrurile par fără sens
Este important să ții cont că previziunile nu sunt fapte. Nu se termină până când nu încerci totul, poți face ceva pozitiv în fiecare zi, poți repeta lucrurile pozitive pentru a obține recompense și îți poți reaminti că, chiar dacă în unele privințe nu a mers bine, în altele poți reuși. Totul este suficient de flexibil pentru a putea progresa.
Fă primul pas către o stare de bine
Nu trebuie să treci singur prin anxietate, atacuri de panică, depresie, tulburare obsesiv-compulsivă (TOC), anxietate socială sau alte dificultăți emoționale. Primul pas este să înțelegi ce ți se întâmplă și să ai acces la informații corecte și la sprijinul unui psiholog.
Dacă nu poți ajunge la cabinetele noastre din București sau Cluj, poți beneficia de psihoterapie online, de oriunde te-ai afla, prin intermediul platformei Gândește Sănătos.
Descarcă gratuit aplicația Gândește Sănătos din App Store sau Google Play sau creează-ți un cont gratuit pe www.gandestesanatos.ro. Vei avea acces imediat la primele 3 lecții ale programului de psihoterapie online, fără niciun cost.
Dacă alegi să continui programul, poți lucra alături de unul dintre psihologii noștri specializați în terapia cognitiv-comportamentală (CBT), care te va ghida pe parcursul procesului terapeutic. Pentru întrebări sau pentru programarea unei ședințe individuale, accesează pagina Contact de pe site.
De asemenea, pe platformă vei găsi un forum dedicat comunității Gândește Sănătos, unde poți citi experiențele altor persoane care s-au confruntat cu probleme similare și poți afla cum le-a ajutat psihoterapia în procesul de recuperare.
Psiholog Ioana Ionicioiu
0746 211 896
ioana.ionicioiu@psihosolutii.ro
Deprimarea apare atunci când ai suferit o pierdere sau un eșec într-un domeniu important pentru tine și simți că acest lucru îți afectează autonomia, funcționarea sau relațiile cu cei din jur. Emoția este întreținută de două tipuri de gânduri iraționale: așteptări nerealiste despre propria persoană („trebuie neapărat”) și evaluarea negativă globală (etichetarea). Poți gestiona aceste gânduri punându-le la îndoială activ, prin întrebări concrete care te ajută să treci de la cerințe rigide la preferințe flexibile și de la etichetare la acceptare necondiționată.
Ce este deprimarea și de ce apare
Deprimarea este una dintre cele mai chinuitoare emoții cu care te poți confrunta. Aceasta apare atunci când ai suferit o pierdere sau ai avut un eșec într-un domeniu important pentru tine, iar acest lucru îți afectează autonomia, funcționarea sau relațiile cu cei din jur. Când simți deprimare, poți avea tendința de a te concentra excesiv pe aspectele negative ale situației prin care ai trecut, iar uneori poate apărea și acel sentiment de lipsă de speranță.
Cele două tipuri de gânduri iraționale care duc la deprimare
Deprimarea apare cel mai des din combinația a două tipuri de gânduri iraționale: așteptări nerealiste cu privire la propria persoană („trebuie neapărat”) și evaluarea negativă globală. Iată câteva exemple de astfel de gânduri:
„Trebuia să mă descurc bine la prezentarea de la muncă și nu am reușit, sunt incompetent.”
„Nu trebuia să fac această greșeală, sunt incapabilă.”
„Trebuia ca relația aceasta să nu se finalizeze și ea a eșuat, sunt un ratat.”
Am discutat deja despre cum poți gestiona gândurile care te duc la anxietate și gândurile care te duc la furie. Mai jos vei vedea cum poți face același lucru pentru gândurile care te duc la deprimare.
Cum poți pune la îndoială aceste gânduri
De la „trebuie neapărat” la cerință flexibilă
Așteptarea nerealistă cu referire la propria persoană („trebuie neapărat”) poate fi transformată într-o cerință flexibilă („îmi doresc și fac tot ce ține de mine”). Te poți întreba:
- Cu ce mă ajută să îmi setez așteptări atât de ridicate cu privire la mine?
- De ce trebuie neapărat ca în această situație să îndeplinesc aceste așteptări?
- Este oare realist, având în vedere etapa prin care trec, contextul în care mă aflu și factorii care mă influențează, să mă aștept de la mine la acest lucru pe care cred că trebuie să se întâmple?
De la evaluarea globală la acceptare necondiționată
Evaluarea globală (etichetarea) poate fi transformată în acceptare necondiționată și evaluare a comportamentelor, nu a persoanei în ansamblu. Te poți întreba:
- Ce înseamnă că cineva are eticheta de prost/rău/incapabil?
- Care sunt exemplele, experiențele din trecut care sunt excepție de la eticheta pe care mi-am pus-o?
- Pot oare oamenii să fie în totalitate buni sau răi? Pot fi perfecți în absolut orice situație?
- Cunosc pe cineva care să fie perfect sau care să aibă doar comportamente pozitive tot timpul? Atunci de ce aștept acest lucru de la mine?
- Scade valoarea mea ca persoană doar pentru că azi am avut o performanță mai puțin bună sau am făcut o greșeală?
- Dacă mâine am o performanță ridicată și nu fac greșeli, îmi crește valoarea ca persoană?
- Dacă faptul că am un eșec/comportament indezirabil mă face o persoană proastă/slabă/nevaloroasă, înseamnă că toți cei care au aceste comportamente și eșecuri, adică fiecare om de pe planetă, sunt proști/incapabili/nevaloroși?
- Mă ajută să îmi pun această etichetă?
Fă primul pas către o stare de bine
Nu trebuie să treci singur prin anxietate, atacuri de panică, depresie, tulburare obsesiv-compulsivă (TOC), anxietate socială sau alte dificultăți emoționale. Primul pas este să înțelegi ce ți se întâmplă și să ai acces la informații corecte și la sprijinul unui psiholog.
Dacă nu poți ajunge la cabinetele noastre din București sau Cluj, poți beneficia de psihoterapie online, de oriunde te-ai afla, prin intermediul platformei Gândește Sănătos.
Descarcă gratuit aplicația Gândește Sănătos din App Store sau Google Play sau creează-ți un cont gratuit pe www.gandestesanatos.ro. Vei avea acces imediat la primele 3 lecții ale programului de psihoterapie online, fără niciun cost.
Dacă alegi să continui programul, poți lucra alături de unul dintre psihologii noștri specializați în terapia cognitiv-comportamentală (CBT), care te va ghida pe parcursul procesului terapeutic. Pentru întrebări sau pentru programarea unei ședințe individuale, accesează pagina Contact de pe site.
De asemenea, pe platformă vei găsi un forum dedicat comunității Gândește Sănătos, unde poți citi experiențele altor persoane care s-au confruntat cu probleme similare și poți afla cum le-a ajutat psihoterapia în procesul de recuperare.
Psiholog Roxana Petruș