Căutarea aprobării celorlalți este unul dintre cele mai obișnuite moduri prin care încerci să te simți mai bine atunci când ești perturbat emoțional, iar relațiile bune cu ceilalți te pot distrage parțial de la propria autodevalorizare. Problema apare atunci când socializarea devine compulsivă, bazată pe convingerea că nu meriți să fii iubit sau că ești fără valoare dacă nu câștigi favorurile celorlalți. Poți învăța să folosești aprobarea socială sănătos — pentru a te face mai bine, nu doar pentru a te simți mai bine — și să te accepți necondiționat, indiferent de aprobarea externă.
De ce cauți aprobarea celorlalți atunci când te simți perturbat
Unul dintre cele mai obișnuite moduri în care încerci să te simți mai bine atunci când ești perturbat este să cauți aprobarea altor persoane. Relațiile bune cu ceilalți te pot distrage parțial de la propria autodevalorizare, oferindu-ți relații plăcute care aduc un plus vieții tale. Datorită aprobării exterioare, poți considera că viața merită trăită în ciuda „eșecurilor”, știind că vei avea întotdeauna prieteni. Această aprobare din partea altora te ajută să te accepți pe tine însuți atunci când nu îți atingi standardele de perfecțiune.
Când aprobarea socială devine un obicei nesănătos
Câștigarea dragostei și aprobării celorlalți oameni care sunt importanți pentru tine este una dintre cele mai mari plăceri ale vieții și milioane de oameni dedică mult timp și multă energie pentru a face acest lucru. Dacă îți face plăcere acest obicei, poți continua să îl cultivi, dar important este să fii atent la socializarea compulsivă care are la bază sentimentul că nu meriți să fiți iubit și că ești fără valoare dacă nu câștigi favorurile celorlalți. De asemenea, ar fi de dorit să nu cauți aprobarea doar pentru a compensa celelalte lipsuri și deficiențe pe care le ai. Încearcă să îndrepți unele dintre aceste deficiențe și, dacă nu le poți îmbunătăți, acceptă-te necondiționat ca persoană, în ciuda lor. Poți trăi bucuria de a avea legături cu oamenii ca pe o plăcere de sine stătătoare, nu pentru a compensa sau pentru a-ți distrage atenția de la alte eșecuri.
Cum folosești aprobarea socială pentru a te face mai bine, nu doar pentru a te simți mai bine
Dacă îți face plăcere să câștigi aprobare socială, încearcă să faci în așa fel încât să te faci mai bine și nu doar să te simți mai bine. Realizează că îți plac prietenii pe care îi ai și că pe unii chiar îi iubești, dar că nu ai neapărat nevoie de ei. Descoperă moduri de a-ți face prieteni noi și de a-i păstra pe cei vechi, dar nu o face compulsiv. Fii atent la modul în care calitatea contează mai mult decât cantitatea, mai ales atunci când ai un volum limitat de timp și de energie pentru a cultiva o prietenie.
Cum îți alegi prietenii în mod conștient
Realizează o analiză costuri-beneficii pentru a vedea cu cine te împrietenești și pe cine ignori. Cântărește aceste alegeri în raport cu propriile interese, valori și obiective. Observă cum își împart timpul, de obicei, oamenii eficienți între problemele sociale și celelalte aspecte ale vieții lor. Alege prieteni de la care poți învăța, inclusiv cum să te perturbi singur mai puțin și să te bucuri de propria persoană mai mult. Acordă-ți un timp în care să fii singur și în care să faci unele dintre lucrurile pe care le poți face în mod util atunci când ești singur.
Cum echilibrezi timpul cu prietenii și timpul petrecut singur
Dedică-ți o parte din timp doar activităților creative care nu sunt posibile atunci când ești absorbit de ceilalți, dar vezi, de asemenea, dacă poți fi creativ și în colaborare, atunci când ești cu prietenii, în aceeași manieră în care reușești asta atunci când ești de unul singur. Folosește o parte din timpul pe care ți-l petreci cu prietenii pentru a-i accepta necondiționat, chiar și atunci când fac lucruri rele. Lucrează asupra suprasensibilității tale atunci când ești cu unii dintre prietenii care pot fi uneori enervanți și nu renunța ușor la ei. Admite că te perturbi singur în raport cu comportamentul lor, prin modul în care te raportezi la ceea ce ei fac.
Concluzie: aprobarea celorlalți ca resursă, nu ca nevoie
Luând în considerare aceste recomandări, amintește-ți să folosești câștigarea aprobării apropiaților atât pentru a te simți mai bine, cât și (preferabil) pentru a te face mai bine.
Fă primul pas către o stare de bine
Nu trebuie să treci singur prin anxietate, atacuri de panică, depresie, tulburare obsesiv-compulsivă (TOC), anxietate socială sau alte dificultăți emoționale. Primul pas este să înțelegi ce ți se întâmplă și să ai acces la informații corecte și la sprijinul unui psiholog.
Dacă nu poți ajunge la cabinetele noastre din București sau Cluj, poți beneficia de psihoterapie online, de oriunde te-ai afla, prin intermediul platformei Gândește Sănătos.
Descarcă gratuit aplicația Gândește Sănătos din App Store sau Google Play sau creează-ți un cont gratuit pe www.gandestesanatos.ro. Vei avea acces imediat la primele 3 lecții ale programului de psihoterapie online, fără niciun cost.
Dacă alegi să continui programul, poți lucra alături de unul dintre psihologii noștri specializați în terapia cognitiv-comportamentală (CBT), care te va ghida pe parcursul procesului terapeutic. Pentru întrebări sau pentru programarea unei ședințe individuale, accesează pagina Contact de pe site.
De asemenea, pe platformă vei găsi un forum dedicat comunității Gândește Sănătos, unde poți citi experiențele altor persoane care s-au confruntat cu probleme similare și poți afla cum le-a ajutat psihoterapia în procesul de recuperare.
Psiholog Ioana Ionicioiu
0746 211 896
ioana.ionicioiu@psihosolutii.ro
Nevoia de aprobare din partea celorlalți își are rădăcinile în copilărie, când depindeai complet de figurile cu autoritate din jurul tău pentru siguranță și confort. Problema apare atunci când această nevoie firească de conexiune se transformă într-o regulă rigidă — „trebuie să câștig aprobarea celorlalți, altfel nu am valoare ca om” — o convingere care ignoră realitatea (nu poți controla părerile altora) și te face să cedezi controlul asupra propriei stime de sine. Diferența esențială stă în motivul din spatele comportamentului tău: cauți conexiune autentică sau confirmarea valorii tale de către alții?
De ce căutăm aprobarea celorlalți
Foarte mulți dintre noi căutăm aprobarea celorlalți. Ne preocupă felul în care suntem văzuți, ce putem face pentru a da o impresie bună, cât de mult avem voie să dezvăluim despre noi înșine, cum ne pot judeca ceilalți, cum ne manifestăm emoțiile în public, cât de bine ne situăm în comparație cu ceilalți și care este motivul pentru care cineva se comportă într-un anumit fel față de noi. Toate aceste lucruri ne arată un adevăr esențial: avem nevoie de conexiuni cu alți oameni pentru confortul nostru psihic.
Rădăcinile din copilărie ale nevoii de aprobare
Apărem pe lume ca niște ființe mici și neajutorate, dependente de grija și resursele oferite de către părinți. Creștem în confortul și siguranța pe care figurile cu autoritate din jurul nostru ni le oferă (mai mult sau mai puțin), iar noi le investim cu încredere. Depindem de ele, prin urmare le vedem ca repere de comportament și facem orice ca să le dobândim aprobarea. Iar adulții din jurul nostru ne încurajează în acest sens, având așteptări mai mult sau mai puțin conștiente despre ce își doresc de la noi.
În cartea „Cum să-ți reinventezi viața” de Jeffrey E. Young și Janet S. Klosko, autorii spun următorul lucru: „Din nefericire, mulți dintre noi suntem antrenați de mici să desconsiderăm înclinațiile noastre naturale și să facem ceea ce se așteaptă din partea noastră: suntem forțați să fim duri, când prin firea noastră suntem sensibili; suntem forțați să urmăm medicina, când înclinația noastră naturală este pentru activități în aer liber; suntem forțați să fim convenționali când prin natura noastră suntem neconvenționali; suntem forțați să acționăm în rutine, când natural preferăm stimularea”.
Această presiune constantă ne face să acționăm în defavoarea noastră. Creștem obișnuiți să le facem altora pe plac, fie pentru că ne e teamă de respingere, fie pentru că nu am reușit să descoperim înclinațiile noastre naturale pe care să le urmăm. Ai foarte mult de câștigat dacă te comporți astfel încât să fii plăcut de ceilalți, dar ai și foarte mult de pierdut. Este necesar să găsești un echilibru între nevoile societății și împlinirea ta individuală pentru a fi cu adevărat mulțumit.
Când aprobarea devine o regulă rigidă
De cele mai multe ori, suntem împinși prea mult să îndeplinim așteptările altora. Ne valorizăm ca oameni în funcție de ce părere au ceilalți despre noi, fie că sunt oameni apropiați sau necunoscuți. Astfel, teama de a fi respinși se transformă într-o dorință puternică de a fi acceptați. Dorința aceasta puternică poate lua forma unei reguli rigide care îți ghidează comportamentul social: trebuie să câștig aprobarea celorlalți, altfel nu am valoare ca om.
Această convingere prezintă două probleme:
- Se bazează pe o regulă care nu reflectă ce s-ar întâmpla în mod real. Cuvântul „trebuie” denotă o așteptare rigidă despre cum ți-ar plăcea să se petreacă lucrurile, însă nu ține cont de ce se întâmplă cu adevărat în realitate. Constrângerile din exterior, pe care nu le vezi întotdeauna, contează foarte mult! Poți spune „trebuie ca alții să mă iubească” în condițiile în care nu ai un control asupra sentimentelor altora? Sau „acum trebuie să patinez bine” în condițiile în care nu ai exersat suficient această abilitate? Sunt lucruri pe care le poți controla și altele pe care nu le poți controla la fel de bine, și multe dintre ele au un impact asupra felului în care te percepi pe tine însuți. Fiecare dintre noi are un ideal, un punct în care își dorește să ajungă prin propria voință, însă ca să ajungi din punctul A în punctul B, ar fi bine să accepți că te afli în punctul A sau undeva pe drum.
- Cedezi controlul pe care îl ai asupra propriei stime de sine. În loc să îți descoperi valorile și să îți stabilești obiectivele personale care te-ar împlini, alegi să îndeplinești așteptările altora pentru a te simți împlinit. Dacă valoarea ta depinde de ce își doresc alții, cum vei putea vreodată să îi mulțumești pe toți? Cum vei putea să îți urmezi înclinațiile naturale, dacă te preocupi în permanență de ce vor ceilalți? Cum să fii mulțumit cu tine însuți, dacă nu știi ce contează pentru tine cu adevărat?
Diferența dintre conexiune autentică și nevoia de confirmare
Felul în care te raportezi la ceilalți și motivul pentru care o faci conduc la emoții sănătoase sau la unele care îți fac mai mult rău decât bine. E justificabil să spui „dacă vreau să am mai mulți prieteni, trebuie să vorbesc mai mult cu oamenii”, pentru că scopul, în acest caz, este să îți îndeplinești nevoia de conexiune, nu să confirme alții valoarea ta ca om! Nu mai este la fel de justificabil să spui „trebuie să vorbesc mai mult, altfel ceilalți mă vor desconsidera”. În acest caz, nu satisfaci o nevoie naturală de conectare, ci cauți în continuare ca ceilalți să confirme că și tu contezi.
Fă primul pas către o stare de bine
Nu trebuie să treci singur prin anxietate, atacuri de panică, depresie, tulburare obsesiv-compulsivă (TOC), anxietate socială sau alte dificultăți emoționale. Primul pas este să înțelegi ce ți se întâmplă și să ai acces la informații corecte și la sprijinul unui psiholog.
Dacă nu poți ajunge la cabinetele noastre din București sau Cluj, poți beneficia de psihoterapie online, de oriunde te-ai afla, prin intermediul platformei Gândește Sănătos.
Descarcă gratuit aplicația Gândește Sănătos din App Store sau Google Play sau creează-ți un cont gratuit pe www.gandestesanatos.ro. Vei avea acces imediat la primele 3 lecții ale programului de psihoterapie online, fără niciun cost.
Dacă alegi să continui programul, poți lucra alături de unul dintre psihologii noștri specializați în terapia cognitiv-comportamentală (CBT), care te va ghida pe parcursul procesului terapeutic. Pentru întrebări sau pentru programarea unei ședințe individuale, accesează pagina Contact de pe site.
De asemenea, pe platformă vei găsi un forum dedicat comunității Gândește Sănătos, unde poți citi experiențele altor persoane care s-au confruntat cu probleme similare și poți afla cum le-a ajutat psihoterapia în procesul de recuperare.
Psiholog Mădălina Robu
Stima de sine și acceptarea de sine nu sunt același lucru: stima de sine se bazează pe evaluarea propriei valori în funcție de performanțe și realizări, în timp ce acceptarea necondiționată de sine înseamnă să te accepți ca om, indiferent de succese, eșecuri sau aprobarea celorlalți. Studiile arată că un nivel ridicat de acceptare de sine este asociat cu o mai bună sănătate mentală, iar terapia cognitiv-comportamentală pune accent tocmai pe dezvoltarea acestei acceptări necondiționate.
Ce este stima de sine
Cei mai mulți dintre noi am auzit la un moment dat conceptul de „stimă de sine”, ba mai mult, probabil ai fost și tu încurajat de cei din jur să îți cultivi o stimă de sine crescută. Pe scurt, stima de sine înseamnă valoarea pe care o atribui propriei persoane. Dacă ai o stimă de sine ridicată, te evaluezi ca fiind o persoană valoroasă, bună, ai deci o opinie favorabilă despre propria persoană. În schimb, o stimă de sine scăzută înseamnă o evaluare a sinelui în termeni negativi: te consideri nevaloros, rău, ratat.
De ce stima de sine crescută are un preț
Chiar dacă o stimă de sine crescută te poate ajuta să ai sentimente și emoții pozitive, aceasta vine cu un preț: îți întărește tendința naturală de a te evalua global și astfel susține credința irațională că noi, oamenii, putem fi în totalitate buni sau răi. De aceea, pe termen lung, s-ar putea să aibă mai multe dezavantaje decât beneficii. Să presupunem, de exemplu, că ai avut multe experiențe pozitive, ai reușit să îți atingi o bună parte din scopuri și obiective, iar per total ți-ai format o imagine favorabilă despre propria persoană — ai deci o stimă de sine ridicată.
Totuși, chiar și în acest caz, sunt mari șansele ca satisfacția pe care o ai după ce obții ce îți dorești să fie temporară și superficială. De ce? Deoarece continui să te evaluezi în funcție de performanțele și realizările tale și să pui semnul egal între valoarea ta și comportamentele tale. În mintea ta s-ar putea să apară gândul că „Am avut o performanță bună, asta înseamnă că sunt o persoană bună”. Și inevitabil apare presiunea de a te ridica în continuare la aceleași standarde, având în minte idei precum „Trebuie să am în continuare succes”, „Ar fi insuportabil să greșesc”. Astfel, întreaga ta viață poate ajunge să se învârtă în jurul obținerii, chiar dacă pentru puțin timp, a sentimentului că ești valoros.
Ce este acceptarea necondiționată de sine
Spre deosebire de stima de sine, conceptul de acceptare necondiționată de sine este mai puțin cunoscut sau folosit, însă există studii care arată că un nivel ridicat de acceptare de sine este asociat cu o mai bună sănătate mentală. Acceptarea necondiționată de sine presupune să te accepți pe tine, ca om, chiar dacă nu te comporți tot timpul perfect, corect și inteligent și chiar dacă nu obții de la ceilalți respect, iubire și aprobare.
Diferența dintre stima de sine și acceptarea de sine
Cea mai importantă diferență dintre stima de sine și acceptarea de sine este dată de evaluarea, respectiv absența evaluării propriei persoane. Stima de sine presupune să te evaluezi ca fiind bun, însă acceptarea de sine constă în a rezista tendinței naturale de a-ți evalua întreaga persoană și de a-ți pune o etichetă. Acceptarea de sine înseamnă că te accepți cu performanțe bune și cu performanțe slabe, cu talente și fără talente, te accepți atunci când primești aprobarea celorlalți și atunci când nu o primești, te accepți când ești timid, dezorganizat sau furios și te accepți când ceilalți te discriminează sau te critică.
Acceptarea de sine nu înseamnă că te complaci în situația în care ești sau că nu vrei să schimbi anumite acțiuni sau comportamente la tine. Poate părea contraintuitiv, dar atunci când ajungi să te accepți necondiționat, îți este mai ușor să îți vezi greșelile și să le corectezi pe cele care pot fi corectate. În schimb, dacă cauți să îți menții o stimă de sine crescută, ajungi să fii mult mai sensibil la critică, mai defensiv, și îți este foarte greu să schimbi ceva la comportamentele tale.
Cum abordează terapia cognitiv-comportamentală acest subiect
În terapia cognitiv-comportamentală se pune în primul rând accentul pe dezvoltarea unei acceptări necondiționate a propriei persoane. Astfel, în loc să te lupți să obții ce îți dorești pentru a te simți bine cu tine, poți face lucrurile în ordine inversă: înveți să te simți bine cu tine însuți, refuzând să te evaluezi și să te etichetezi, iar apoi faci pași spre a obține lucrurile importante pentru tine.
Fă primul pas către o stare de bine
Nu trebuie să treci singur prin anxietate, atacuri de panică, depresie, tulburare obsesiv-compulsivă (TOC), anxietate socială sau alte dificultăți emoționale. Primul pas este să înțelegi ce ți se întâmplă și să ai acces la informații corecte și la sprijinul unui psiholog.
Dacă nu poți ajunge la cabinetele noastre din București sau Cluj, poți beneficia de psihoterapie online, de oriunde te-ai afla, prin intermediul platformei Gândește Sănătos.
Descarcă gratuit aplicația Gândește Sănătos din App Store sau Google Play sau creează-ți un cont gratuit pe www.gandestesanatos.ro. Vei avea acces imediat la primele 3 lecții ale programului de psihoterapie online, fără niciun cost.
Dacă alegi să continui programul, poți lucra alături de unul dintre psihologii noștri specializați în terapia cognitiv-comportamentală (CBT), care te va ghida pe parcursul procesului terapeutic. Pentru întrebări sau pentru programarea unei ședințe individuale, accesează pagina Contact de pe site.
De asemenea, pe platformă vei găsi un forum dedicat comunității Gândește Sănătos, unde poți citi experiențele altor persoane care s-au confruntat cu probleme similare și poți afla cum le-a ajutat psihoterapia în procesul de recuperare.
Psihoterapeut Alexandra Păcurar