Burnout-ul este o stare de epuizare emoțională și fizică provocată de stresul prelungit la locul de muncă, care apare treptat, atunci când îți propui ținte înalte dar nerealiste și ajungi să îți pierzi legătura cu tine însuți și cu ceilalți. Spre deosebire de stres, care afectează în primul rând energia fizică, burnout-ul lovește motivația, idealurile și speranța. Recunoașterea la timp a simptomelor și aplicarea unor soluții concrete — de la redefinirea obiectivelor până la învățarea de a spune „nu” — te pot ajuta să previi sau să depășești această stare.
Ce este burnout-ul
Mediul de afaceri modern este competițional și costisitor. Companiile, managementul și angajații se află sub presiune constantă în atingerea de scopuri și obiective. În acest context sunt așteptate soluții rapide, inteligente și ieftine raportate la costuri. Stresul este binecunoscutul preț al succesului într-un mediu de lucru sub presiune.
În 1972, psihologul american Herbert Freudenberger a propus, pentru prima dată, termenul de „burnout” pentru a descrie transformările care se pot produce în cazul acțiunii unui stres prelungit la locul de muncă. El a descris această transformare ca pe un proces subtil, în care o persoană este prinsă treptat de o stare de oboseală mentală, epuizare și scădere a energiei. Burnout-ul este, deci, un proces gradat, dar și un dezechilibru psihologic care nu se vindecă peste noapte — recuperarea necesitând o perioadă de timp aproape egală cu cea în care s-a produs. Specific pentru burnout este faptul că apare ca oboseală și frustrare datorate implicării într-o cauză, un mod de viață sau un proiect profesional care a eșuat sau nu a dus la rezultatele așteptate.
Burnout-ul este, paradoxal, rezultatul unor bune intenții: apare atunci când vrei să atingi ținte înalte dar nerealiste și sfârșești prin a-ți epuiza energia și a-ți pierde legătura cu tine însuți și cu ceilalți.
Simptomele burnout-ului
Începutul este lent. Primele simptome includ un sentiment de epuizare emoțională și fizică; apoi apar sentimente de înstrăinare, cinism, nerăbdare, negativism și senzația de detașare, până la punctul în care ajungi să fii nemulțumit de munca în care ești implicat și de persoanele care participă la aceasta. În cazuri extreme, persoana care până în acel moment era implicată foarte mult într-un proiect se va izola până la punctul în care nu-i va mai păsa deloc. Ironia este că acest lucru i se întâmplă exact persoanei care înainte a fost entuziastă și a debordat de energie și idei noi atunci când s-a implicat inițial în proiect.
Persoanele predispuse la burnout sunt, în general, persoane care au așteptări foarte mari vizavi de ceea ce pot realiza. Pe măsură ce trece timpul și țelurile nu sunt îndeplinite, entuziasmul dispare și se instalează un fel de apatie. În loc să-și modereze obiectivele sau să accepte realitatea, se instalează frustrarea și persoana încearcă și mai asiduu — iar rezultatul este apariția burnout-ului. Aceste persoane au, în general, studii superioare, vârste între 30-40 de ani, sunt ambițioase, au dificultăți în a spune „nu” și o nevoie crescută de a-și dovedi valoarea și de a se implica intens în tot ceea ce fac.
Diferențe între stres și burnout
- În burnout este primordială deteriorarea emoțională, în stres cea fizică
- Oboseala în burnout afectează motivația și acțiunea, în stres energia fizică
- Burnout-ul poate fi cel mai bine interpretat ca o pierdere de idealuri și speranță, stresul ca o pierdere de combustibil și energie
- Burnout-ul poate să nu ucidă niciodată, dar oricât de mult ai trăi, s-ar putea să pară că nu merită
- Stresul poate ucide prematur și nu vei mai avea timp să termini ce ai început
Trei factori asociați cu burnout-ul
- Factorul conflictual: dacă ai responsabilități contradictorii, vei începe să te simți atras în mai multe direcții și vei încerca să rezolvi totul la fel de bine, fără a stabili priorități — rezultatul va fi o senzație de oboseală asociată cu epuizarea.
- Factorul ambiguitate: nu știi ce se așteaptă de la tine. Știi că ți se cere să fii bun din punct de vedere profesional, dar nu ești sigur de modul în care trebuie să realizezi acest lucru, deoarece nu ai un model sau niște linii de ghidare pe care să le urmezi. Rezultatul este că nu simți niciodată că ai realizat ceva valoros.
- Factorul supraîncărcare: nu poți refuza și continui să îți asumi mai multe responsabilități decât poți face față, până când, în final, ajungi la epuizare.
Burnout-ul în context internațional și în România
Aspectele semnificative ale burnout-ului au fost îndelung studiate în țări cu tradiție în dezvoltarea mediului de afaceri, mai ales din perspectiva prevenirii și tratării simptomelor. În Elveția, de exemplu, există clinici specializate numai pentru recuperarea persoanelor afectate de burnout. Oamenii iau măsuri pentru remedierea acestei probleme fără a fi sau a se simți stigmatizați. Este semnificativ, în acest sens, cazul unui membru al guvernului elvețian care, cu câțiva ani în urmă, a declarat public că se află în burnout și s-a retras pentru o vreme.
În multe țări precum SUA, Olanda sau Germania, burnout-ul este recunoscut ca o stare invalidantă temporar, iar oamenii primesc ajutor specializat pentru a depăși această situație și a redeveni funcționali socio-profesional 100%. Burnout-ul este o stare tranzitorie, dar care nu poate fi depășită fără a fi instituite anumite măsuri. În România există riscul ca burnout-ul să se manifeste la un număr din ce în ce mai mare de persoane aflate în diverse medii competiționale care sunt în continuă dezvoltare. Problema care se pune la noi în țară este identificarea corectă, pentru a nu fi confundat cu afecțiuni precum depresia sau stresul cronic, având în vedere că nu există o „tradiție” în tratarea acestei probleme.
Ce faci când ești în burnout
Cei mai mulți specialiști convin asupra faptului că, atunci când recunoști burnout-ul, trebuie să începi prin a-ți pune câteva întrebări:
- Când ai început să te simți obosit și incapabil să te relaxezi?
- Ai fost întotdeauna sub presiunea reușitei?
- Când anume acest segment al vieții tale a început să fie atât de important?
- În ce moment ți-ai pierdut simțul umorului și latura personală în relaționarea cu prietenii și colegii de muncă?
- Te identifici atât de mult cu responsabilitățile tale încât să crezi că, dacă un proiect a eșuat, ai eșuat și tu?
Următorul pas este să faci niște schimbări în viața ta. Când munca pe care o desfășori începe să-și piardă din interes, este timpul pentru o schimbare a responsabilităților sau… poate e timpul să iei o pauză. Burnout-timeout!
Soluții la burnout
- Stabilește câteva obiective realiste pe termen scurt și lung. Pune-le pe hârtie!
- Dacă ți-ai neglijat sănătatea, schimbă-ți obiceiurile alimentare
- Alocă-ți timp zilnic pentru relaxare și permite-ți o perioadă de timp în care să faci ce vrei și să lași lucrurile în „voia sorții”
- Reia-ți legăturile de prietenie cu ceilalți. Discută cu aceștia despre sentimentele tale. Exteriorizează-ți mânia și frustrările.
- Analizează-ți felul în care îți petreci timpul. Încearcă să incluzi în viața ta câteva tehnici de management al timpului
- Învață să spui „NU” când ți se cere mai mult decât poți gestiona
- Învață să delegi responsabilități altora. Nu ești indispensabil.
- Regăsește-ți simțul umorului pe care, probabil, l-ai pierdut. Învață să-ți zâmbești ție însuți și situației
- Cel mai mult, rămâi în conexiune cu tine însuți, cu valorile proprii și cu ceea ce dorești de la viață. Învață să recunoști atunci când acționezi prea în forță și când ți-ai epuizat resursele interioare.
Umoristul Kin Hubbard spunea: „Nu lua viața prea în serios: nu vei scăpa niciodată cu viață!”
Fă primul pas către o stare de bine
Nu trebuie să treci singur prin anxietate, atacuri de panică, depresie, tulburare obsesiv-compulsivă (TOC), anxietate socială sau alte dificultăți emoționale. Primul pas este să înțelegi ce ți se întâmplă și să ai acces la informații corecte și la sprijinul unui psiholog.
Dacă nu poți ajunge la cabinetele noastre din București sau Cluj, poți beneficia de psihoterapie online, de oriunde te-ai afla, prin intermediul platformei Gândește Sănătos.
Descarcă gratuit aplicația Gândește Sănătos din App Store sau Google Play sau creează-ți un cont gratuit pe www.gandestesanatos.ro. Vei avea acces imediat la primele 3 lecții ale programului de psihoterapie online, fără niciun cost.
Dacă alegi să continui programul, poți lucra alături de unul dintre psihologii noștri specializați în terapia cognitiv-comportamentală (CBT), care te va ghida pe parcursul procesului terapeutic. Pentru întrebări sau pentru programarea unei ședințe individuale, accesează pagina Contact de pe site.
De asemenea, pe platformă vei găsi un forum dedicat comunității Gândește Sănătos, unde poți citi experiențele altor persoane care s-au confruntat cu probleme similare și poți afla cum le-a ajutat psihoterapia în procesul de recuperare.