Gândurile iraționale legate de control apar din nevoia profund umană de a controla mediul și evenimentele din jur — o nevoie cu rădăcini evoluționiste, care oferă stabilitate și siguranță emoțională. Problema apare atunci când această nevoie se transformă în credințe rigide, precum ideea că trebuie să controlezi absolut totul sau că poți controla părerea celorlalți despre tine. Aceste convingeri distorsionate îți pot afecta emoțiile, comportamentele și relațiile, generând anxietate, izolare și o presiune constantă de a fi perfect.
De ce avem nevoie de control
Una dintre nevoile cele mai înrădăcinate pe care le ai ca om este nevoia de control. Din punct de vedere evoluționist, dacă controlezi mediul în care te afli, ai mai mari șanse de supraviețuire. Așadar, faptul că controlezi sau crezi că controlezi ceea ce se întâmplă îți poate oferi stabilitate, siguranță și echilibru emoțional.
Însă de-a lungul dezvoltării tale, îți poți forma și unele credințe legate de control care îți pot afecta stările emoționale și comportamentele, relația cu tine însuți și relația cu ceilalți. Mai jos găsești câteva dintre aceste credințe iraționale referitoare la controlul asupra ta, asupra altora sau asupra evenimentelor din viața ta.
„Fie sunt total în control, fie totul este incontrolabil”
De multe ori îți dorești să obții controlul pentru că gândești dihotomic, în termeni de alb sau negru: în mintea ta, alternativa controlului absolut este un haos total incontrolabil. Astfel, dacă unele lucruri îți scapă de sub control, cu tipul de gândire totul-sau-nimic, vei exagera măsura în care ai pierdut controlul.
Un exemplu foarte grăitor este acela în care îți propui să-ți controlezi perfect emoțiile. De multe ori ajungi să crezi că, dacă nu ți le controlezi perfect, ele vor escalada atât de mult încât vor deveni complet incontrolabile. Și totuși nu a văzut nimeni până acum pe cineva care să fie în afara oricărui control emoțional.
„Dacă controlez totul, nu mi se vor întâmpla lucruri rele”
Aceasta este o altă asumpție irațională, care are la bază gândirea magică, superstițioasă. Ideea că ești invulnerabil la pericole poate uneori să ajute și să fie mai adaptativă decât opusul ei, acela că ești vulnerabil și sigur ți se va întâmpla ceva rău. Dar această invulnerabilitate este mai degrabă o iluzie, iar de multe ori strategia prin care încerci să te ții cu dinții de ea este aceea de a controla fiecare lucru din viața ta.
O strategie ce se dovedește mult prea costisitoare în termeni de timp și energie și care nici nu are efectul dorit: oricât de mult controlezi mediul, tot se pot întâmpla lucruri nefericite, neprevăzute.
„Nu doar că e dezirabil, dar este și posibil să obțin controlul absolut”
Desigur, îți dorești controlul asupra multor aspecte din viața ta. Dar o parte dintre oameni trece de la „îmi doresc să dețin o doză suficientă de control, încât să am o viață rezonabil de bună” la „trebuie neapărat să controlez totul în viața mea și, dacă mă străduiesc suficient, voi obține asta”. Dacă nu am fi oameni, ci zei atotputernici, această idee ar putea avea sens. Însă pentru cine este uman, controlul absolut poate fi maxim un ideal spre care să tindă.
„Dacă controlez ce părere au ceilalți despre mine, voi fi mai plăcut de ei, deci mai fericit”
Acesta este un alt exemplu prin care încerci să controlezi incontrolabilul. Părerea celorlalți despre tine nu se află în controlul tău, oricât de perfect ai încerca să te comporți. Și dacă îți propui să controlezi ce gândesc ceilalți, efectele pot fi în detrimentul scopurilor tale: ajungi să fii mai puțin autentic, neconectat cu tine însuți și cu persoana de lângă tine, mereu „în gardă” și atent la orice mică greșeală reală sau imaginară.
Ai putea crede că, în felul acesta, îți menții o imagine impecabilă față de ceilalți și vei fi astfel plăcut, aprobat și ferit de o umilință sau de o critică, însă în realitate niciunul dintre noi nu va putea fi pe placul tuturor. Dacă ai face, de exemplu, o listă cu personalități din istorie care au fost plăcute de toată lumea, acea listă ar fi goală.
Fă primul pas către o stare de bine
Nu trebuie să treci singur prin anxietate, atacuri de panică, depresie, tulburare obsesiv-compulsivă (TOC), anxietate socială sau alte dificultăți emoționale. Primul pas este să înțelegi ce ți se întâmplă și să ai acces la informații corecte și la sprijinul unui psiholog.
Dacă nu poți ajunge la cabinetele noastre din București sau Cluj, poți beneficia de psihoterapie online, de oriunde te-ai afla, prin intermediul platformei Gândește Sănătos.
Descarcă gratuit aplicația Gândește Sănătos din App Store sau Google Play sau creează-ți un cont gratuit pe www.gandestesanatos.ro. Vei avea acces imediat la primele 3 lecții ale programului de psihoterapie online, fără niciun cost.
Dacă alegi să continui programul, poți lucra alături de unul dintre psihologii noștri specializați în terapia cognitiv-comportamentală (CBT), care te va ghida pe parcursul procesului terapeutic. Pentru întrebări sau pentru programarea unei ședințe individuale, accesează pagina Contact de pe site.
De asemenea, pe platformă vei găsi un forum dedicat comunității Gândește Sănătos, unde poți citi experiențele altor persoane care s-au confruntat cu probleme similare și poți afla cum le-a ajutat psihoterapia în procesul de recuperare.
Psihoterapeut Alexandra Păcurar
Nevoia de control este o nevoie umană de bază, care ne oferă siguranță și încredere atunci când reușim, într-o măsură rezonabilă, să influențăm mediul din jurul nostru. Ea devine însă o problemă atunci când încerci să controlezi ce nu stă în puterea ta — fie că vorbim de evenimente externe, de propriile emoții și gânduri, de imaginea ta perfectă în fața celorlalți sau de comportamentul partenerului. În aceste situații, dorința de control îți îngrădește libertatea și te împiedică să te bucuri cu adevărat de viață.
De ce avem nevoie de control
Una dintre nevoile de bază ale omului este nevoia de control, adică de a găsi o legătură între ceea ce face și consecințele comportamentului său. De fapt, această nevoie nu este specific umană, și animalele având nevoie să își controleze mediul pentru a putea supraviețui. Dacă această legătură nu ar exista, s-ar ajunge la ceea ce numesc psihologii neajutorare învățată. Am învăța că, indiferent ce facem, nu putem obține ceea ce ne dorim, deci este zadarnic să mai încercăm. De aceea, faptul că reușim în mare parte să manipulăm mediul ne oferă o siguranță, o încredere și ne predispune să încercăm în continuare să obținem lucrurile importante pentru noi, de la hrană la o relație romantică.
Când devine excesivă nevoia de control
Întrebarea pe care merită să ți-o pui este „Când nevoia de control devine excesivă?”. Uneori nevoia de control îți poate afecta calitatea vieții, dar chiar și așa, în primul rând este important să o accepți și să o înțelegi. Steven Hayes, fondatorul terapiei prin acceptare și angajament (ACT), mărturisește cum încearcă de fiecare dată să normalizeze nevoia de control a clienților săi. Astfel, dacă aceștia susțin că „Sunt obsedat de control” sau „Așa sunt eu, mai OCD-ist”, Hayes le amintește că, într-o măsură mai mică sau mai mare, toți ne dorim să deținem controlul și este perfect normal. Problema apare când vrem să controlăm ceea ce nu stă în puterea noastră, iar în demersul acesta de a obține controlul ne îngrădim libertatea și nu ne mai bucurăm de viață. Iată câteva situații în care nevoia de control exagerată îți poate afecta viața și sănătatea mentală.
Controlul evenimentelor externe
Chiar dacă poți avea o anumită influență asupra evenimentelor externe, controlul total nu există, iar obținerea lui este o experiență extenuantă și futilă. De exemplu, poți într-o oarecare măsură să previi o boală gravă, printr-un stil de viață sănătos, dar nu poți controla dacă o să ai sau nu boala respectivă. Mai mult, șansele ca la un moment dat să te confrunți cu probleme de sănătate sunt foarte mari, de aceea încercarea de a controla în totalitate acest lucru mai degrabă îți creează o anxietate mare decât să te ajute. Mergând și mai departe, unele persoane își doresc să obțină o garanție că nu se vor confrunta cu moartea, garanție care practic nu există. În fața unui eveniment cu care te vei întâlni mai devreme sau mai târziu, dorința de a ști sigur că n-o să mori te poate face să minimizezi importanța certitudinii că acum, în momentul prezent, ești în viață.
Controlul experiențelor interne
Propriile emoții, gânduri, senzații sau experiențe interne nu pot fi controlate întru totul. Acest lucru te poate speria și îți poate amplifica stările când te confrunți cu emoții precum anxietatea, tristețea sau panica. Neacceptarea experiențelor interne te face de multe ori să recurgi la metode nesănătoase de a le evita (precum consumul de alcool, droguri, căutarea reasigurării, compulsii sau alte comportamente dăunătoare pe termen lung) și să te autoetichetezi ca fiind „slab” sau „inferior” dacă le simți. Așteptarea să îți controlezi toate gândurile, emoțiile sau trăirile este nerealistă și te împiedică să te raportezi sănătos la stările tale. De exemplu, în tulburarea obsesiv-compulsivă, credința că „Ar trebui să îmi controlez gândurile” menține obsesiile, le oferă o mai mare putere asupra celui care le experimentează și poate declanșa o puternică frică sau vinovăție.
Controlul propriei persoane
Nevoia de control exagerată se poate manifesta în raport cu propria persoană, astfel încât unii dintre noi își doresc extrem de mult să aibă un comportament perfect, să lase tuturor o impresie bună și să se asigure că nu există nimic de reproșat vizavi de ei înșiși. Chiar dacă prin acest control reușești uneori să eviți experiențe dureroase, cum ar fi confruntarea cu imaginea pe care o ai despre tine ca ai fi imperfect, strategia de a părea perfect te poate consuma extrem de mult și te face de multe ori să pierzi din autenticitate. De exemplu, în anxietatea socială, frica de a nu fi judecat sau criticat poate conduce la o rigiditate și lipsă de autenticitate, nelăsând decât foarte puțin loc naturaleții. Cum spunea filozoful francez François de la Rochefoucauld, „Nimic nu ne împiedică mai mult să fim naturali decât dorința de a părea că suntem”.
Controlul celorlalți
Dacă comportamentul propriei persoane poate fi într-o măsură manipulat și controlat, când vine vorba de controlul comportamentelor celorlalți, acest lucru este mult mai greu de obținut. Unii dintre noi încercăm să ne asigurăm că celălalt se va comporta conform propriilor nevoi și dorințe și ne este greu să tolerăm situațiile când asta nu se întâmplă. Relațiile interpersonale au astfel de suferit, se poate recurge la strategii nesănătoase precum amenințări, manipulări sau comportamente violente, și pe termen lung nevoia de control are mai multe costuri decât avantaje. De exemplu, un partener gelos se va liniști când îi va interzice persoanei iubite să se vadă cu alții sau când îi citește acesteia mesajele, dar pe termen lung relația va deveni din ce în ce mai nesatisfăcătoare.
Fă primul pas către o stare de bine
Nu trebuie să treci singur prin anxietate, atacuri de panică, depresie, tulburare obsesiv-compulsivă (TOC), anxietate socială sau alte dificultăți emoționale. Primul pas este să înțelegi ce ți se întâmplă și să ai acces la informații corecte și la sprijinul unui psiholog.
Dacă nu poți ajunge la cabinetele noastre din București sau Cluj, poți beneficia de psihoterapie online, de oriunde te-ai afla, prin intermediul platformei Gândește Sănătos.
Descarcă gratuit aplicația Gândește Sănătos din App Store sau Google Play sau creează-ți un cont gratuit pe www.gandestesanatos.ro. Vei avea acces imediat la primele 3 lecții ale programului de psihoterapie online, fără niciun cost.
Dacă alegi să continui programul, poți lucra alături de unul dintre psihologii noștri specializați în terapia cognitiv-comportamentală (CBT), care te va ghida pe parcursul procesului terapeutic. Pentru întrebări sau pentru programarea unei ședințe individuale, accesează pagina Contact de pe site.
De asemenea, pe platformă vei găsi un forum dedicat comunității Gândește Sănătos, unde poți citi experiențele altor persoane care s-au confruntat cu probleme similare și poți afla cum le-a ajutat psihoterapia în procesul de recuperare.
Psihoterapeut Alexandra Păcurar