Anxietatea relațională apare atunci când teama de a fi respins, abandonat sau insuficient de important devine atât de puternică încât începe să îți influențeze modul în care interpretezi comportamentul partenerului și felul în care reacționezi în relație. Se manifestă prin nevoia constantă de reasigurare, verificarea repetată a telefonului sau analiza excesivă a conversațiilor, iar aceste comportamente, deși aduc o liniște temporară, mențin de fapt cercul anxietății. Vestea bună este că poate fi gestionată prin psihoterapie, care te ajută să diferențiezi faptele de interpretări și să construiești un sentiment mai stabil de siguranță.
Ce influențează cu adevărat relația de cuplu
Relația cu partenerul este rezultatul mult mai multor factori decât compatibilitatea sau iubirea. În fiecare interacțiune ajung împreună experiențele din trecut, convingerile despre sine și despre ceilalți, modul în care ai învățat să răspunzi la apropiere și la conflict, dar și felul în care sistemul tău nervos interpretează siguranța și pericolul.
De aceea, uneori, dificultățile din cuplu nu apar pentru că relația este lipsită de iubire, ci pentru că frica ajunge să ocupe mai mult spațiu decât conexiunea.
Ce este anxietatea relațională
Anxietatea relațională nu înseamnă doar emoții intense sau nevoia de reasigurare. Ea apare atunci când teama de a fi respins, abandonat sau insuficient de important devine atât de puternică încât începe să îți influențeze modul în care interpretezi comportamentul partenerului și felul în care reacționezi în relație.
Mesajele la care nu se răspunde imediat, o schimbare subtilă de ton sau o nevoie firească de spațiu pot fi percepute ca dovezi că relația este în pericol. În astfel de momente, creierul tău caută certitudine, iar comportamentele care urmează au rolul de a reduce anxietatea pe termen scurt.
Semnele frecvente ale anxietății relaționale
Printre cele mai frecvente semne ale anxietății relaționale se numără:
- nevoia constantă de reasigurare că ești iubit sau apreciat;
- tendința de a analiza excesiv conversațiile și comportamentul partenerului;
- verificarea repetată a telefonului sau a rețelelor sociale;
- dificultatea de a tolera distanța sau perioadele în care partenerul este ocupat;
- interpretarea rapidă a ambiguității ca semn de respingere.
Deși aceste comportamente pot aduce o senzație temporară de liniște, ele mențin cercul anxietății. Cu cât cauți mai des confirmări, cu atât devine mai dificil să ai încredere în relație fără ele.
De unde vine, de fapt, anxietatea relațională
Este important de înțeles că anxietatea relațională nu spune întotdeauna ceva despre calitatea relației. De multe ori, ea reflectă felul în care sistemul tău emoțional a învățat să răspundă la nesiguranță, pe baza experiențelor anterioare, a relațiilor semnificative din copilărie sau a unor experiențe de respingere și pierdere.
Cum poate fi gestionată anxietatea relațională
Vestea bună este că anxietatea relațională poate fi gestionată. Psihoterapia te ajută să înțelegi mecanismele care întrețin această stare, să diferențiezi faptele de interpretări și să dezvolți un sentiment mai stabil de siguranță, atât în relație, cât și în raport cu propria persoană.
O relație sănătoasă nu elimină complet nesiguranța. În schimb, oferă spațiul în care aceasta poate fi înțeleasă, exprimată și gestionată fără ca frica să preia controlul.
Dacă observi că anxietatea îți influențează constant relațiile, discutarea acestor dificultăți într-un proces terapeutic poate reprezenta un prim pas către relații mai sigure și mai echilibrate.
Fă primul pas către o stare de bine
Nu trebuie să treci singur prin anxietate, atacuri de panică, depresie, tulburare obsesiv-compulsivă (TOC), anxietate socială sau alte dificultăți emoționale. Primul pas este să înțelegi ce ți se întâmplă și să ai acces la informații corecte și la sprijinul unui psiholog.
Dacă nu poți ajunge la cabinetele noastre din București sau Cluj, poți beneficia de psihoterapie online, de oriunde te-ai afla, prin intermediul platformei Gândește Sănătos.
Descarcă gratuit aplicația Gândește Sănătos din App Store sau Google Play sau creează-ți un cont gratuit pe www.gandestesanatos.ro. Vei avea acces imediat la primele 3 lecții ale programului de psihoterapie online, fără niciun cost.
Dacă alegi să continui programul, poți lucra alături de unul dintre psihologii noștri specializați în terapia cognitiv-comportamentală (CBT), care te va ghida pe parcursul procesului terapeutic. Pentru întrebări sau pentru programarea unei ședințe individuale, accesează pagina Contact de pe site.
De asemenea, pe platformă vei găsi un forum dedicat comunității Gândește Sănătos, unde poți citi experiențele altor persoane care s-au confruntat cu probleme similare și poți afla cum le-a ajutat psihoterapia în procesul de recuperare.
Psiholog Larisa Paul
0737 039 446
În multe relații de cuplu, conflictele nu apar din lipsa iubirii, ci din lipsa unui spațiu emoțional sigur. Partenerii pot să se iubească profund și, totuși, să se simtă neînțeleși, criticați, evitați sau singuri în relație. De aceea, unul dintre cele mai importante concepte discutate astăzi în psihologia relațiilor este siguranța emoțională.
Tot mai multe abordări moderne din terapia de cuplu, inclusiv terapia cognitiv-comportamentală și terapia relațională, subliniază faptul că oamenii au nevoie să se simtă în siguranță emoțional pentru a putea construi intimitate autentică, comunicare sănătoasă și stabilitate relațională.
Siguranța emoțională descrie sentimentul că poți fi vulnerabil în relație fără teama că vei fi respins, ridiculizat, ignorat sau atacat. Este experiența internă de a simți că poți vorbi deschis despre ceea ce simți, că emoțiile tale sunt ascultate și validate, greșelile nu sunt folosite ca arme și că există respect chiar și în momentele dificile.
Într-o relație în care există siguranță emoțională, partenerii nu trebuie să stea permanent „în gardă”. Sistemul nervos nu percepe relația ca pe un spațiu periculos, ci ca pe un loc de reglare, conectare și sprijin.
Cum se construiește siguranța emoțională?
Siguranța emoțională nu apare spontan și nici nu depinde doar de compatibilitate. Ea se construiește prin interacțiuni repetate și conștiente.
Elemente care contribuie la siguranța emoțională:
- ascultare activă;
- validare emoțională;
- consecvență;
- disponibilitate emoțională;
- asumarea greșelilor;
- reglarea modului în care comunicăm în conflict;
- respectarea limitelor personale;
- evitarea criticii distructive și a disprețului.
Uneori, cele mai importante momente pentru construirea siguranței emoționale nu sunt cele perfecte, ci cele de reparare după rupturi relaționale.
Semne că relația nu oferă suficientă siguranță emoțională
Lipsa siguranței emoționale poate arăta diferit de la un cuplu la altul, însă câteva semnale frecvente includ:
- teama de a spune ce simți cu adevărat;
- senzația că trebuie să „calculezi” permanent ce spui;
- evitarea conflictelor de teamă că vor escalada;
- sentimentul de singurătate în relație;
- invalidarea emoțiilor;
- ironia, sarcasmul sau critica frecventă;
- dificultatea de a cere nevoi emoționale.
În timp, aceste experiențe pot afecta nu doar relația, ci și starea psihologică individuală, crescând anxietatea și distanța emoțională.
În concluzie o relație sănătoasă nu este definită de perfecțiune sau de lipsa conflictelor, ci de capacitatea partenerilor de a crea un spațiu emoțional sigur unul pentru celălalt.
Atunci când oamenii se simt în siguranță emoțional, relația devine un loc în care pot fi autentici, vulnerabili și conectați cu adevărat.
Dacă te lupți de ceva vreme pentru a găsi siguranța emoțională în relația ta și nu reușești, noi te așteptăm în terapie pentru a gestiona împreună această situație. Ne găsești la cabinetele noastre din București sau Cluj sau pe www.gandestesanatos.ro, unde înregistrarea și primele 3 ședințe-lecții sunt gratuite. Pentru mai multe detalii poți accesa pagina de Contact a site-ului și poți realiza o programare.
NOU! Accesează gratuit primele 3 ședințe-lecții ale platformei de psihoterapie și dezvoltare personală online descărcând aplicația GândeșteSănătos din AppStore și GooglePlay. Dacă dorești și interacțiune cu un psiholog te poți înregistra gratuit pe www.gandestesanatos.ro.
Psiholog Larisa Paul
0737 039 446
Multe cupluri observă, la un moment dat, că aceleași conflicte se repetă. Discuțiile pot începe din motive diferite, dar ajung în același punct: unul dintre parteneri se simte neînțeles, celălalt se simte criticat, iar tensiunea crește.
În realitate, aceste conflicte nu apar întâmplător. De multe ori, ele sunt expresia unor tipare relaționale mai profunde, formate cu mult înainte ca relația actuală să înceapă.
Înțelegerea acestor tipare este unul dintre cele mai importante procese pentru construirea unor relații de cuplu sănătoase și stabile.
Cum se formează tiparele relaționale
Primele relații semnificative din viața noastră influențează modul în care învățăm să trăim apropierea emoțională.
În copilărie, învățăm implicit:
- cum se exprimă emoțiile
- cât de sigur este să cerem apropiere
- cum reacționează ceilalți când avem nevoie de sprijin
- ce se întâmplă atunci când apare conflictul
Aceste experiențe creează o hartă relațională internă care ne influențează comportamentul în relațiile adulte. De aceea, uneori ajungem în relații care reactivează exact acele vulnerabilități emoționale pe care le-am experimentat mai devreme în viață.
De ce apar conflictele repetitive în cuplu
În multe relații apare un tipar frecvent: atunci când unul dintre parteneri caută mai multă apropiere, celălalt începe să se retragă.
De exemplu:
- unul dintre parteneri dorește mai multă conectare și dialog
- celălalt are nevoie de spațiu emoțional și timp de procesare
Aceste reacții nu sunt, în mod necesar, greșite. Problema apare atunci când ele devin strategii automate de protecție, care se activează în fiecare conflict. Astfel se formează cicluri relaționale repetitive în care fiecare reacție îl declanșează pe celălalt.
Ce încearcă, de fapt, să facă fiecare partener, în spatele comportamentelor care par opuse, de cele mai multe ori este să își satisfacă aceeași nevoie fundamentală: siguranța emoțională.
De exemplu:
- partenerul care insistă încearcă să restabilească apropierea
- partenerul care se retrage încearcă să evite escaladarea conflictului
Fiecare strategie este o încercare de protecție. Totuși, atunci când aceste strategii se lovesc una de alta, rezultatul este adesea mai multă distanță.
Cum pot cuplurile ieși din aceste tipare
Schimbarea într-o relație nu apare atunci când unul dintre parteneri „câștigă” conflictul, ci atunci când ambii încep să observe tiparul relațional în care au intrat împreună.
1. Observarea tiparului
În loc să ne concentrăm doar pe cine are dreptate, este util să observăm procesul:
- Cum începe conflictul?
- Cine devine mai insistent?
- Cine începe să se retragă?
Această perspectivă reduce tendința de a personaliza reacțiile partenerului.
2. Înțelegerea emoțiilor din spatele reacțiilor
În multe situații, conflictele nu sunt despre subiectul aparent al discuției, ci ele sunt despre nevoia de apropiere, frica de respingere sau sentimentul de a nu fi văzut sau auzit.
Atunci când aceste emoții sunt exprimate direct, dinamica relației se poate schimba semnificativ.
3. Ascultarea empatică
Un element esențial pentru reconectarea în cuplu este ascultarea empatică.
Aceasta presupune:
- ascultare fără întrerupere
- reflectarea emoțiilor partenerului
- validarea experienței lui
Sentimentul de a fi înțeles reduce defensivitatea și creează spațiu pentru apropiere.
4. Construirea siguranței emoționale
Relațiile stabile se bazează pe experiențe repetate de siguranță.
Acestea se construiesc prin:
- conversații regulate despre relație
- exprimarea recunoștinței
- repararea rapidă a momentelor tensionate
- disponibilitate emoțională
Siguranța emoțională este unul dintre cei mai importanți predictori ai satisfacției în relațiile de cuplu.
Relația ca spațiu de creștere
Deși conflictele pot fi dificile, ele pot deveni și o oportunitate de dezvoltare personală și relațională.
Relațiile apropiate scot la suprafață cele mai vulnerabile părți ale noastre. Atunci când aceste vulnerabilități sunt întâlnite cu empatie și responsabilitate emoțională, relația se poate transforma. În acest sens, relația nu este doar un loc al iubirii, ci și un spațiu de maturizare emoțională. Astfel, conflictele din relațiile de cuplu nu sunt întotdeauna semnul că relația nu funcționează. De multe ori, ele sunt expresia unor tipare emoționale mai vechi care se reactivează în apropierea intimă.
Atunci când partenerii încep să observe aceste tipare și să înțeleagă nevoile emoționale din spatele reacțiilor, relația poate deveni mai conștientă, mai sigură și mai conectată.
Relațiile sănătoase nu sunt cele fără conflicte, ci cele în care partenerii învață cum să se regăsească unul pe celălalt chiar și în mijlocul diferențelor.
Dacă acest proces îți ridică dificultăți noi te așteptăm în terapie pentru a gestiona împreună această situație. Ne găsești la cabinetele noastre din București sau Cluj sau pe www.gandestesanatos.ro, unde înregistrarea și primele 3 ședințe-lecții sunt gratuite. Pentru mai multe detalii poți accesa pagina de Contact a site-ului și poți realiza o programare.
NOU! Accesează gratuit primele 3 ședințe-lecții ale platformei de psihoterapie și dezvoltare personală online descărcând aplicația GândeșteSănătos din AppStore și GooglePlay. Dacă dorești și interacțiune cu un psiholog te poți înregistra gratuit pe www.gandestesanatos.ro.
Psiholog Larisa Paul
0737 039 446
Ni se poate întâmpla în viața de cuplu să confundăm apropierea reală cu faptul că împărțim aceeași casă, aceleași responsabilități sau aceeași rutină. Paradoxal, tocmai sentimentul că „ne știm deja pe de rost” poate deveni un inamic al conexiunii emoționale.
Ce este familiaritatea și când devine nesănătoasă
Familiaritatea apare natural în orice relație de durată. Știi cum celălalt își bea cafeaua, ce îl enervează în trafic sau ce serial preferă înainte de culcare. Este confortabilă și oferă siguranță. Dar familiaritatea are și o parte întunecoasă. Nu mai întrebi ce simte, pentru că „știi deja”. Nu te mai oprești să asculți, pentru că i-ai auzit deja toate poveștile. Nu mai faci un efort pentru că ai siguranța legăturii voastre.
„Parcă suntem colegi de apartament.” Aceasta este adesea familiaritatea fără intimitate.
Ce este, de fapt, intimitatea
Intimitatea nu înseamnă doar apropiere fizică sau lipsa secretelor. În psihologia relațiilor, aceasta presupune două lucruri simultan: a-l privi pe celălalt cu curiozitate reală, chiar și după ani împreună și a permite să fii văzut, inclusiv în vulnerabilitățile tale. Intimitatea nu este o stare stabilă obținută o dată pentru totdeauna. Este un proces continuu de actualizare a relației.
Iată câteva semne că familiaritatea a început să erodeze intimitatea:
– conversațiile sunt aproape exclusiv logistice („cine ia copilul”, „ce cumpărăm”);
– presupui intențiile partenerului înainte să îl asculți;
– momentele de vulnerabilitate devin rare;
– telefonul ocupă spațiul care altă dată era destinat conexiunii;
– simți că nu mai există surpriză sau curiozitate între voi.
Cum menținem intimitatea într-un cuplu de lungă durată
1. Practică ceea ce s-ar putea numi „curiozitatea activă” – Pune întrebări chiar dacă crezi că știi răspunsul.
„Cum a fost pentru tine ziua asta?”, „La ce te gândești în perioada asta?”
Oamenii evoluează constant. Dacă nu actualizezi imaginea despre partenerul tău, începi să te raportezi la o versiune veche a lui, în timp ce în fața ta stă o persoană pe care nu o cunoști.
2. Creează ritualuri mici de conectare – Cercetările lui John Gottman arată că relațiile stabile se construiesc din micro-momente repetate de conexiune: salutul de dimineață, câteva minute de povestit seara sau interesul autentic pentru experiența celuilalt.
Nu gesturile rare și grandioase susțin apropierea, ci cele mici și frecvente.
3. Vorbiți despre „voi doi”, nu doar despre viață – Mulți parteneri discută despre copii, muncă sau probleme externe, dar nu despre relația lor.
Întrebări simple pot reactiva intimitatea: „Ce ți-a plăcut la noi în ultima perioadă?”, „Ce ai avea nevoie sa primești de la mine mai mult în perioada asta?”
4. Lăsați loc pentru nou
Nu trebuie să fie ceva spectaculos. Poate fi o activitate nouă, o plimbare într-un loc diferit sau o conversație într-un context neașteptat. Noutatea activează atenția — iar atenția reaprinde interesul unul față de celălalt.
Familiaritatea e naturală. Oferă stabilitate si predictibilitate. Intimitatea, pe de altă parte, aduce viață în relație. Nu trebuie să alegi între ele — ai nevoie de ambele. Dar dacă rutina începe să înlocuiască interesul autentic, relația devine treptat distantă. Intimitatea nu apare din întâmplare. Se construiește din atenție, curiozitate și din decizia zilnică de a-l descoperi din nou pe omul de lângă tine.
Dacă ai nevoie de ajutor, te așteptăm la cabinetele noastre din București sau Cluj-Napoca sau pe www.gandestesanatos.ro, unde înregistrarea și primele 3 lecții sunt gratuite. Poți face o programare la unul din numerele de telefon pe care le găsești la sectiunea de Contact de pe site.
NOU! Accesează gratuit primele 3 ședințe-lecții ale platformei de psihoterapie și dezvoltare personală online descărcând aplicația GândeșteSănătos din AppStore și GooglePlay. Dacă dorești și interacțiune cu un psiholog te poți înregistra gratuit pe www.gandestesanatos.ro.
Psihoterapeut Sandra Voicu
0729.007.831
(Photo credit: Andrea Piacquadio @ Pexels)
Limitele personale reprezintă acele granițe invizibile care definesc ce este acceptabil și ce nu pentru noi în relația cu ceilalți. Ele țin de nevoile, valorile, emoțiile și spațiul nostru psihologic și fizic. Deși uneori pot fi percepute ca bariere sau semne de respingere, limitele sunt, în realitate, fundamentul relațiilor sănătoase, echilibrate și autentice.
În plan psihologic, limitele ne ajută să ne păstrăm identitatea. Fără ele, riscăm să ne pierdem în dorințele, așteptările sau emoțiile celorlalți, ajungând la relații marcate de confuzie, resentimente sau epuizare emoțională. O persoană care nu își cunoaște sau nu își respectă propriile limite va avea dificultăți în a spune „nu”, va tolera comportamente dăunătoare și va simți adesea vinovăție atunci când încearcă să se protejeze.
Limitele personale nu sunt doar un concept teoretic, ci se manifestă zilnic prin alegerile, reacțiile și modul în care comunicăm cu ceilalți. Ele ne ajută să ne protejăm timpul, energia și echilibrul emoțional, fără a deteriora relațiile importante. Mai jos sunt exemple practice de limite sănătoase în principalele tipuri de relații: cuplu, prietenie și muncă.
Limite sănătoase în relațiile de cuplu
În cuplu, limitele sunt esențiale pentru a menține atât intimitatea, cât și autonomia fiecăruia.
- Limite emoționale
– „Pot să te susțin când îți este greu, dar nu pot fi singura ta sursă de echilibru emoțional.”
– „Am nevoie de timp să mă liniștesc înainte să continuăm această discuție.” - Limite legate de spațiul personal
– „Am nevoie de o seară pe săptămână doar pentru mine.”
– „Nu îmi place să-mi verifici telefonul; este important pentru mine să existe încredere.” - Limite în comunicare și conflict
– „Nu continui o discuție în care se țipă sau se folosesc jigniri.”
– „Putem vorbi despre problemă, dar fără a aduce reproșuri din trecut.”
Aceste limite nu slăbesc relația, ci o ajută să fie mai sigură și mai matură emoțional.
Limite sănătoase în relațiile de prietenie
Prietenia autentică se bazează pe respect reciproc, nu pe disponibilitate nelimitată.
- Limite de timp și energie
– „Țin la tine, dar nu pot răspunde mereu imediat la mesaje.”
– „În perioada asta am nevoie de mai mult timp pentru mine.” - Limite emoționale
– „Te pot asculta, dar nu pot prelua constant rolul de terapeut.”
– „Mă afectează glumele pe tema asta și aș prefera să le evităm.” - Limite legate de respect
– „Nu mă simt confortabil când faci comentarii despre viața mea personală în fața altora.”
O prietenie sănătoasă permite exprimarea sinceră a acestor limite fără teamă de abandon.
Limite sănătoase la locul de muncă
În mediul profesional, limitele sunt esențiale pentru prevenirea burnoutului și pentru menținerea profesionalismului.
- Limite de timp
– „Programul meu se încheie la ora 17:00; pot prelua acest subiect mâine.”
– „Nu pot răspunde la emailuri în weekend.” - Limite de rol și responsabilitate
– „Această sarcină nu intră în atribuțiile mele, dar pot ajuta cu o soluție alternativă.”
– „Am nevoie de clarificări înainte de a-mi asuma această responsabilitate.” - Limite în comunicare
– „Prefer feedback-ul oferit într-un cadru privat.”
– „Nu sunt confortabil cu un ton agresiv; putem discuta calm.”
Aceste limite contribuie la relații profesionale mai clare, mai eficiente și mai respectuoase.
Un principiu-cheie
Limitele sănătoase nu sunt ultimatumuri, ci expresii ale responsabilității față de sine. Ele sunt cel mai eficiente atunci când sunt comunicate clar, calm și consecvent. Oamenii care ne respectă vor respecta și limitele noastre; cei care nu o fac ne oferă informații importante despre calitatea relației.
A învăța să ne stabilim limite înseamnă, în esență, a învăța să avem relații mai oneste, mai sigure și mai echilibrate – cu ceilalți și cu noi înșine.
Sper ca aceste informaţii să te ajute și să te susțină în a-ți crea o viață mai bună. Iar dacă ai nevoie de ajutor din partea unui psiholog, te așteptăm cu drag online sau la cabinetele noastre din București sau Cluj-Napoca sau pe www.gandestesanatos.ro, unde înregistrarea și primele 3 lecții sunt gratuite. Poți face o programare la unul din numerele de telefon pe care le găsești la sectiunea de Contact de pe site.
NOU! Accesează gratuit primele 3 ședințe-lecții ale platformei de psihoterapie și dezvoltare personală online descărcând aplicația GândeșteSănătos din AppStore și GooglePlay. Dacă dorești și interacțiune cu un psiholog te poți înregistra gratuit pe www.gandestesanatos.ro.
Psihoterapeut Ileana Matei
0726.112.161
Să spui „nu” și să stabilești limite în relații poate fi dificil, mai ales atunci când te temi că vei fi judecat, respins sau că vei provoca un conflict. Totuși, a trasa limite poate însemna să construiești relații mai autentice, oneste și sănătoase. De fiecare dată când spui „da” unei solicitări, spui implicit „nu” altui lucru căruia i-ai fi putut dedica timpul tău. De aceea, limitele presupun să fii sincer cu tine, să știi ce poți face, ce este prea mult și ce activități prețuiești.
De ce este atât de greu să spui „nu”?
Poate că întâmpini dificultăți atunci când este necesar să stabilești limite într-o relație și, mai ales, atunci când vine momentul să refuzi pe cineva.
Unul dintre motive poate fi teama că vei fi judecat sau etichetat negativ.
De exemplu, te poți gândi: „O să creadă că sunt îngâmfat și nesuferit dacă nu merg la petrecerea lui.” Și ajungi să mergi, chiar dacă programul tău este deja supraîncărcat.
De asemenea, te poți teme că vei pierde o relație valoroasă sau o oportunitate.
Poate te gândești că, dacă nu ieși în oraș cu noul grup de colegi atunci când te invită, chiar dacă ești foarte obosit, a doua oară nu te vor mai invita.
Teama că un refuz va provoca un conflict
A spune „nu” în anumite situații poate duce la conflicte. Cineva s-ar putea supăra pe tine dacă îl refuzi, s-ar putea înfuria sau chiar te-ar putea jigni.
În aceste condiții, poate părea mult mai simplu să lași de la tine și să fie liniște.
Poate apărea întrebarea: de ce să încerci să te impui? De ce să spui „nu”, dacă pare că astfel doar pui paie pe foc?
Limitele pot contribui la o relație autentică și sănătoasă
A trasa limite în relații și, implicit, a spune uneori „nu” poate însemna să construiești o relație autentică, onestă și sănătoasă.
Este improbabil să existe o relație bună care nu se bazează pe încrederea că persoana din fața ta îți spune adevărul.
Prin urmare, dacă vrei să construiești o relație valoroasă, este de dorit să începi prin a fi sincer cu tine și apoi cu celălalt.
Când spui „nu” unui lucru, poți spune „da” altuia
Un alt motiv pentru care poate fi util să spui „nu” anumitor solicitări este acela că, astfel, poți spune „da” altor lucruri.
De fiecare dată când spui „da” unei activități, implicit îi spui „nu” alteia, pentru că nu ai cum să fii în două locuri în același timp.
De exemplu, dacă accepți solicitarea unui coleg de a rămâne două ore peste program, îi spui lui „da”, dar spui „nu” timpului pe care l-ai fi petrecut cu familia în seara respectivă.
Poți spune „nu” și timpului tău de odihnă și recreere.
Timpul tău este una dintre cele mai valoroase resurse. Investește-l în activități pe care le prețuiești.
Poți spune „nu” și pentru liniștea ta interioară
Un alt motiv pentru care poți spune „nu” este pentru a avea pace și liniște pe interior.
Dacă spui în mod repetat „da” unor invitații pe care nu ai vrea să le onorezi, unor cereri de ajutor care îți sunt peste puteri sau unor sarcini care îți sufocă programul, poți ajunge epuizat și frustrat.
Poți ajunge chiar să simți resentimente față de oamenii pe care vrei să îi ajuți sau față de tine.
A stabili limite nu te face o persoană rea
A stabili limite nu te face o persoană rea, egoistă sau, în cele din urmă, izolată de ceilalți.
Dimpotrivă, trasarea limitelor poate atrage respectul celorlalți și le poate oferi o stare de siguranță în raport cu tine, pentru că știu la ce să se aștepte.
În același timp, a stabili limite înseamnă să te cunoști pe tine, să știi ce poți și să recunoști ce este prea mult pentru tine.
Până la urmă, a spune „nu” și a trasa limite înseamnă să fii onest cu tine și cu cei din jur.
Fă primul pas către o stare de bine
Nu trebuie să treci singur prin anxietate, atacuri de panică, depresie, tulburare obsesiv-compulsivă (TOC), anxietate socială sau alte dificultăți emoționale. Primul pas este să înțelegi ce ți se întâmplă și să ai acces la informații corecte și la sprijinul unui psiholog.
Dacă nu poți ajunge la cabinetele noastre din București sau Cluj, poți beneficia de psihoterapie online, de oriunde te-ai afla, prin intermediul platformei Gândește Sănătos.
Descarcă gratuit aplicația Gândește Sănătos din App Store sau Google Play sau creează-ți un cont gratuit pe www.gandestesanatos.ro. Vei avea acces imediat la primele 3 lecții ale programului de psihoterapie online, fără niciun cost.
Dacă alegi să continui programul, poți lucra alături de unul dintre psihologii noștri specializați în terapia cognitiv-comportamentală (CBT), care te va ghida pe parcursul procesului terapeutic. Pentru întrebări sau pentru programarea unei ședințe individuale, accesează pagina Contact de pe site.
De asemenea, pe platformă vei găsi un forum dedicat comunității Gândește Sănătos, unde poți citi experiențele altor persoane care s-au confruntat cu probleme similare și poți afla cum le-a ajutat psihoterapia în procesul de recuperare.
Psihoterapeut Sandra Voicu
0729.007.831
Satisfacția în cuplu crește atunci când partenerii trec de la conștientizare și motivație la cunoștințe procedurale concrete — adică știu cum să se regleze emoțional, cum să se comporte diferit și cum să comunice mai eficient. Deși nu există o rețetă universală valabilă pentru orice cuplu, există un set de strategii dovedite care, aplicate constant, pot îmbunătăți semnificativ relația: de la înlocuirea învinovățirii cu empatia, până la comunicarea asertivă și găsirea împreună a soluțiilor.
De ce nu e suficient să vrei o relație mai bună
În ultima perioadă, din ce în ce mai multă lume refuză să mai creadă mesaje de genul „au trăit fericiți până la adânci bătrâneți” și conștientizează că, pentru ca o relație să fie sănătoasă și satisfăcătoare, e nevoie de efort, implicare și muncă. Conștientizarea e un prim pas și unul foarte important, care duce spre cel de-al doilea: motivația de implicare în procesul de schimbare.
Multe dintre cupluri ajung aici — conștientizează și sunt motivate să schimbe ceva — însă se simt blocate pentru că lipsește al treilea element: cunoștințele procedurale. Mai exact, cum anume să se regleze emoțional, să se comporte diferit sau să comunice mai eficient. Chiar dacă nu există o rețetă generală, iar fiecare cuplu e unic deoarece partenerii care îl alcătuiesc sunt persoane complexe și unice, iată o listă cu strategii care, dacă sunt aplicate, pot îmbunătăți semnificativ satisfacția în cuplu.
Înlocuiește învinovățirea partenerului cu empatia
Una dintre cele mai des întâlnite reacții în cazul unui conflict cu partenerul este aceea de a-l învinovăți pentru problemele, emoțiile, disconfortul propriu. De cele mai multe ori se întâmplă automat, fără să îți dai seama, acest comportament pornind de la gânduri conștiente sau inconștiente de genul „partenerul e responsabil pentru ceea ce simt”, „ar trebui să aibă grijă de mine și să nu mă supere”, „dacă m-ar iubi, s-ar schimba” etc.
Într-o cultură în care mereu se arată cu degetul înspre vinovați, este și normal ca mintea ta să încerce să găsească explicații și să plaseze vina undeva. Doar că atunci când o plasezi asupra partenerului, greșești. Niciodată cineva sau ceva din exterior nu îți creează emoții negative, ci emoțiile apar la interacțiunea dintre ceva extern și gândurile, credințele, așteptările interne. În plus, de câte ori a ajutat faptul că ți-ai învinovățit partenerul? De cele mai multe ori această învinovățire fie escaladează conflictul, fie menține tipare de relaționare disfuncționale, de aceea e important să renunți la acest comportament. Cu ce poți să îl înlocuiești? Cu creșterea empatiei față de ce simte, trăiește, gândește partenerul. Pentru câteva minute, poți încerca să te pui în locul lui, să vezi cum a interpretat el situația, fără să îl judeci sau critici.
Reglează-ți emoțiile negative
Gestionarea emoțiilor este un „full-time job” și pentru fiecare dintre noi poate fi greu și obositor, la un moment dat. De multe ori, partenerul te poate ajuta să te liniștești și îți poate oferi confortul de care ai nevoie. Însă în situații conflictuale, când partenerul nu poate fi disponibil deoarece el, la rândul lui, simte emoții intense, ești singurul responsabil să îți reglezi propriile emoții.
De aceea, controlul emoțiilor intense este o abilitate pe care ai nevoie să o înveți, astfel încât să nu îți creezi un disconfort extrem care să afecteze atât starea ta, cât și modul în care comunici cu partenerul. Câteva strategii de reglare emoțională sunt time-out-ul (iei o pauză de la situația conflictuală, te retragi pentru câteva minute în altă parte), restructurarea gândurilor (în loc să îți spui că nu suporți situația conflictuală, poți să îți spui că e tolerabilă și poți să îi faci față) sau acceptarea situației (în loc să te lupți cu experiența neplăcută de a avea un conflict cu persoana pe care o iubești, accepți că în momentul prezent acest lucru se întâmplă).
Acceptă diferențele dintre voi
Nu de puține ori, la începutul relației apreciezi diferențele dintre tine și partener și crezi că faptul că sunteți diferiți aduce un echilibru relației. Pe măsură, însă, ce trece timpul, trăsăturile și comportamentele diferite ale partenerului încep să le vezi ca pe defecte, ca pe ceva amenințător. „Este boem și relaxat” se transformă în „e dezordonat și indiferent” sau „e responsabil și organizat” devine „este rigid și obsedat de control”.
Cum ar fi dacă peste noapte partenerul tău s-ar transforma într-o persoană identică cu tine? Ai fi mai fericit? Ar rezolva asta toate problemele? Oare diferențele dintre voi nu fac interacțiunea mai interesantă? Oare nu mai degrabă în felul acesta creșteți și vă dezvoltați, decât dacă ați fi și v-ați comporta identic? Acceptând și apreciind aceste diferențe, relația poate deveni mult mai satisfăcătoare.
Crește numărul interacțiunilor pozitive
O strategie foarte utilă pentru a crește satisfacția în cuplu este să îți propui să faci lucruri plăcute pentru celălalt. Chiar dacă această sugestie este întâmpinată de multe ori cu rezistențe și pot exista așteptări precum „nu ar trebui să facem eforturi, ar trebui să facem ce simțim fără să ne propunem sau să planificăm”, cuplurile care aplică această metodă au raportat niveluri mai ridicate de satisfacție în urma implementării.
Astfel, un prim pas este identificarea comportamentelor și activităților care l-ar bucura pe fiecare dintre parteneri, urmat de creșterea frecvenței acelor comportamente și, la final, discuții despre cum a fost pentru fiecare o astfel de experiență. Desigur, cu cât astfel de metode se transformă în obiceiuri și ritualuri, cu atât este mai probabil să se mențină nivelurile crescute de satisfacție.
Dezvoltă-ți abilitățile de comunicare asertivă
Comunicarea asertivă este utilă în orice fel de context, cu atât mai mult în cadrul unui cuplu. În cazul în care comunici cu agresivitate, luând în considerare doar propriile nevoi și simțindu-te îndreptățit să ți se ofere ceea ce dorești, sau comunici cu timiditate, ignorând propriile nevoi și renunțând la drepturile tale, se creează un dezechilibru la nivelul relației. Cel mai important într-o comunicare și negociere este să existe consens, ambele părți să fie mulțumite, iar pentru a ajunge la acel consens sănătos, ambii parteneri trebuie să comunice asertiv.
Găsiți împreună soluții
De cele mai multe ori, există anumite teme centrale în jurul cărora apar conflictele. Cu cât definiți mai clar problemele care duc la conflicte, cu atât sunt șanse mai mari să se găsească soluții. Astfel, primul pas în a rezolva problemele într-un cuplu este definirea clară și concretă a problemei. Urmează ca împreună să veniți cu cât mai multe idei și soluții la problema pe care o discutați. Și, în final, să alegeți varianta cea mai bună, cu care să fiți de acord atât tu, cât și partenerul.
Fă primul pas către o stare de bine
Nu trebuie să treci singur prin anxietate, atacuri de panică, depresie, tulburare obsesiv-compulsivă (TOC), anxietate socială sau alte dificultăți emoționale. Primul pas este să înțelegi ce ți se întâmplă și să ai acces la informații corecte și la sprijinul unui psiholog.
Dacă nu poți ajunge la cabinetele noastre din București sau Cluj, poți beneficia de psihoterapie online, de oriunde te-ai afla, prin intermediul platformei Gândește Sănătos.
Descarcă gratuit aplicația Gândește Sănătos din App Store sau Google Play sau creează-ți un cont gratuit pe www.gandestesanatos.ro. Vei avea acces imediat la primele 3 lecții ale programului de psihoterapie online, fără niciun cost.
Dacă alegi să continui programul, poți lucra alături de unul dintre psihologii noștri specializați în terapia cognitiv-comportamentală (CBT), care te va ghida pe parcursul procesului terapeutic. Pentru întrebări sau pentru programarea unei ședințe individuale, accesează pagina Contact de pe site.
De asemenea, pe platformă vei găsi un forum dedicat comunității Gândește Sănătos, unde poți citi experiențele altor persoane care s-au confruntat cu probleme similare și poți afla cum le-a ajutat psihoterapia în procesul de recuperare.
Psihoterapeut Alexandra Păcurar
Conflictul în cuplu este inevitabil și, de fapt, normal — succesul unei relații nu stă în absența certurilor, ci în modul în care gestionezi situațiile conflictuale. Poți transforma conflictul dintr-o amenințare într-o oportunitate de apropiere folosind patru alternative funcționale la modalitățile ineficiente de comunicare: exprimarea nemulțumirii în loc de critică, acceptarea responsabilității în loc de defensivă, calmarea și reangajarea în loc de blocaj, și cultivarea afecțiunii în loc de dispreț.
De ce apare conflictul în relațiile apropiate
Este imposibil ca în relațiile tale apropiate să nu apară din când în când situații în care să ai discuții în contradictoriu sau în care să ajungi la ceartă sau conflict. Acest lucru se întâmplă pentru că suntem diferiți, avem trăsături de personalitate diferite, pentru că ne dorim să fim înțeleși, respectați, acceptați mai ales de către cei apropiați nouă și pentru că uneori suntem influențați în mod negativ de o serie de factori care ne pot afecta emoțiile și modul în care comunicăm. Acest lucru este cu atât mai valabil în relația de cuplu.
Uneori depui efort considerabil pentru a evita conflictul, dar acest lucru poate duce la evitarea exprimării nevoilor, dorințelor și nemulțumirilor pe care le ai. În acest fel poți ajunge să te distanțezi emoțional de persoana cu care ești într-o relație. Acest lucru pornește de multe ori de la gânduri iraționale de genul: „dacă ne certăm înseamnă că relația nu funcționează, că avem probleme groaznice și ireparabile și sigur ne vom despărți”.
Conflictul este normal — contează cum îl gestionezi
Conflictul în cuplu este inevitabil. Mai mult, este normal și firesc ca el să apară. Și asta pentru că fiecare dintre noi intrăm într-o relație cu un set de probleme. Conflictul poate duce însă la un grad de intimitate mai ridicat în cuplu și poate fi o oportunitate de a învăța cum să îmbunătățești relația pe termen lung. Succesul unei relații nu stă în lipsa conflictului, ci în abilitatea pe care un cuplu o are în a gestiona situațiile conflictuale.
Cum ar fi bine „să ne certăm”?
Am discutat într-un articol anterior despre modalitățile ineficiente de comunicare în cuplu: critica, defensiva, blocajul și dispretul. Vom vedea acum care sunt alternativele funcționale și eficiente pentru ele și cum poți depăși mai ușor momentele dificile de conflict.
Alternativa la critică: exprimarea nemulțumirii
Este normal să fii uneori nemulțumit de comportamentul persoanei de lângă tine, însă cel mai important este modul în care îți exprimi aceste nemulțumiri. O nemulțumire este legată direct de comportamentul pe care ți-ai dori ca cealaltă persoană să îl schimbe, este o afirmație obiectivă legată de o nevoie neîndeplinită care poate fi analizată împreună.
De exemplu:
- Începe conversația cu delicatețe exprimându-ți nevoia de ajutor: „am nevoie de ajutorul tău”.
- Descrie comportamentul care te nemulțumește: „atunci când stabilim o oră să ne întâlnim, s-a întâmplat în ultima perioadă să ajungi cu întârziere de mai multe ori”.
- Descrie modul în care te influențează acest comportament: „când se întâmplă acest lucru, eu simt nemulțumire”.
- Definește schimbarea în comportament dorită: „mi-ar plăcea să încerci să ajungi la timp și dacă chiar nu poți, să mă anunți când știi că vei întârzia”.
- Cere părerea celuilalt legat de cum ar putea face această schimbare: „crezi că este ceva ce ai putea să faci? Cum te-ai putea organiza puțin mai bine pentru a putea ajunge la timp?”
Alternativa la defensivă: acceptarea responsabilității
Acceptarea responsabilității vine din încercarea de a înțelege nemulțumirea celuilalt, a vedea care este implicația pentru tine în ceea ce spune și a nu nega problema expusă. Faci acest lucru atunci când pui accentul pe lucrurile cu care ești de acord din ceea ce a spus persoana cealaltă și nu pe lucrurile cu care ești împotrivă. Transmiți astfel ideea că „aud ceea ce spui și ceea ce ai comunicat contează.”
Alternativa la blocaj: învață să te liniștești și reangajează-te în discuție
Blocajul apare în proporție de 85% la bărbați. Merită să înveți cum să recunoști atât la tine, cât și la persoana de lângă tine, semnele care indică faptul că vă simțiți copleșiți, și să stabiliți împreună că veți lua o pauză din conversație. Puteți relua discuția după ce amândoi v-ați liniștit.
Alternativa la dispreț: construirea unei culturi de afecțiune și admirație
Este foarte important să ai în relația ta obiceiul de a observa și de a recompensa comportamentele pozitive pe care cel de lângă tine le face și de a depune efort conștient în a te concentra pe lucrurile pozitive care ți se întâmplă. De asemenea, ajută să îți crești toleranța pentru afirmații care pot conține această atitudine de dispreț.
Cum poți repara o discuție tensionată
Pe lângă folosirea acestor modalități eficiente de comunicare, este util să încerci să repari și să scazi intensitatea discuției. Poți folosi afirmații precum: „voi încerca să reformulez ce am vrut să spun”, „nu cred că reușesc să transmit ceea ce intenționam”, „îmi pare rău”. Găsești și alte strategii utile pentru comunicarea în relația de cuplu aici.
Dacă îți este dificil să gestionezi comunicarea și conflictul în cuplu, merită să iei în calcul și alternativa consilierii de cuplu.
Fă primul pas către o stare de bine
Nu trebuie să treci singur prin anxietate, atacuri de panică, depresie, tulburare obsesiv-compulsivă (TOC), anxietate socială sau alte dificultăți emoționale. Primul pas este să înțelegi ce ți se întâmplă și să ai acces la informații corecte și la sprijinul unui psiholog.
Dacă nu poți ajunge la cabinetele noastre din București sau Cluj, poți beneficia de psihoterapie online, de oriunde te-ai afla, prin intermediul platformei Gândește Sănătos.
Descarcă gratuit aplicația Gândește Sănătos din App Store sau Google Play sau creează-ți un cont gratuit pe www.gandestesanatos.ro. Vei avea acces imediat la primele 3 lecții ale programului de psihoterapie online, fără niciun cost.
Dacă alegi să continui programul, poți lucra alături de unul dintre psihologii noștri specializați în terapia cognitiv-comportamentală (CBT), care te va ghida pe parcursul procesului terapeutic. Pentru întrebări sau pentru programarea unei ședințe individuale, accesează pagina Contact de pe site.
De asemenea, pe platformă vei găsi un forum dedicat comunității Gândește Sănătos, unde poți citi experiențele altor persoane care s-au confruntat cu probleme similare și poți afla cum le-a ajutat psihoterapia în procesul de recuperare.
Psiholog Roxana Petruș
Reacția defensivă la un reproș este unul dintre cele mai frecvente tipare care alimentează certurile de cuplu. Când primești un reproș, simți de obicei revoltă, nedreptățire sau vinovăție — și reacția instinctivă este să „arunci pisica în curtea celuilalt”, aducând la rândul tău alte reproșuri. Acest articol explică de ce apare acest tipar și oferă pași concreți pentru a-l depăși, astfel încât să poți comunica mai sănătos cu partenerul tău.
De ce reacționăm defensiv la reproșuri
Vorbeam cu un client acum câteva zile despre relația lui cu soția și am vrut să scriu aici despre un fenomen foarte des întâlnit în relațiile de cuplu: reacția unuia dintre parteneri în momentul în care i se aduce o acuză.
Ce simți când primești un reproș? Cel mai des, vei simți revoltă, vei simți că ești nedreptățit sau te vei simți vinovat. Sentimente negative! Sigur, nimeni nu își dorește să le simtă, iar dacă se întâmplă, preferi să dureze cât mai puțin.
Astfel, de multe ori, reacția este aceea de a arunca pisica în curtea celuilalt: „Dar la tine nu te uiți? Tu de ce nu te schimbi? Ai uitat ce-ai făcut ieri?” etc. În acest caz, persoana care a adus primul reproș va deveni defensivă și, foarte posibil, ofensivă, aducând alte și alte reproșuri. Ți se pare familiară situația? Dacă nu, jos pălăria! Te admir! Dacă da, îmi pare rău!
Cum poți opri acest tipar
Știu că e greu. Însă nu îți pierde speranța! Există câteva indicații care te pot ajuta să scapi de aceste certuri inutile și pline de negativism.
Primul pas constă în a analiza reproșul care ți-a fost făcut. Nu te grăbi. Dacă consideri că este adevărat, găsește-ți curajul și recunoaște acest lucru. O să rămâi uimit de reacția partenerului. Apoi, întreabă-ți partenerul dacă are sugestii pe care vrea să ți le dea, astfel încât să îți îndrepți comportamentul. Gândește-te și tu la astfel de soluții și alege una care ți se pare bună.
Consultă-te cu partenerul. O să-i placă. Dacă ți se pare prea greu să îți schimbi comportamentul reproșat, explică-i partenerului de ce faci acel lucru și cât de mult înseamnă pentru tine. În cel mai rău caz, negociază frecvența acelui comportament și încearcă să te ții de cuvânt, pe cât posibil. Sigur, poate aceste indicații nu se potrivesc tuturor reproșurilor posibile, însă te poți folosi de inteligență și imaginație pentru a adapta aceste sfaturi, astfel încât să te ajute în toate cazurile.
Ce faci dacă reproșul nu ți se pare adevărat
O altă sugestie ar fi ca, în cazul în care consideri că reproșul nu este adevărat, să ceri lămuriri de la partener: ce anume l-a făcut să creadă acel lucru pe care ți-l reproșează? În ce măsură îl/o deranjează? Există posibilitatea să se fi înșelat? În continuare, ar fi foarte multe sugestii, însă rămâne la latitudinea ta să le descoperi mai departe, nu înainte de a-ți analiza relațiile cu cei din jur.
Fă primul pas către o stare de bine
Nu trebuie să treci singur prin anxietate, atacuri de panică, depresie, tulburare obsesiv-compulsivă (TOC), anxietate socială sau alte dificultăți emoționale. Primul pas este să înțelegi ce ți se întâmplă și să ai acces la informații corecte și la sprijinul unui psiholog.
Dacă nu poți ajunge la cabinetele noastre din București sau Cluj, poți beneficia de psihoterapie online, de oriunde te-ai afla, prin intermediul platformei Gândește Sănătos.
Descarcă gratuit aplicația Gândește Sănătos din App Store sau Google Play sau creează-ți un cont gratuit pe www.gandestesanatos.ro. Vei avea acces imediat la primele 3 lecții ale programului de psihoterapie online, fără niciun cost.
Dacă alegi să continui programul, poți lucra alături de unul dintre psihologii noștri specializați în terapia cognitiv-comportamentală (CBT), care te va ghida pe parcursul procesului terapeutic. Pentru întrebări sau pentru programarea unei ședințe individuale, accesează pagina Contact de pe site.
De asemenea, pe platformă vei găsi un forum dedicat comunității Gândește Sănătos, unde poți citi experiențele altor persoane care s-au confruntat cu probleme similare și poți afla cum le-a ajutat psihoterapia în procesul de recuperare.
Psihoterapeut Gabriel Dinu
0724 306 188
Îmbrățișările nu sunt doar un gest de politețe — ele declanșează în corpul tău o reacție fiziologică reală. Când îmbrățișezi o persoană dragă, creierul eliberează oxitocină, „hormonul dragostei”, care reduce presiunea arterială, scade nivelul hormonilor de stres și îmbunătățește starea de bine. Studiile arată că doar 20 de secunde de îmbrățișare pot influența măsurabil nivelul de cortizol din corpul tău. Iată ce spune știința despre efectele îmbrățișărilor asupra sănătății tale fizice și emoționale.
Ce se întâmplă în corpul tău când îmbrățișezi pe cineva
Îmbrățișările sunt mai mult decât o formă de salut sau o formă de interacțiune socială. Ele pot fi o expresie de dragoste și afecțiune, pot contribui la întărirea relațiilor și te pot ajuta să îți exprimi sentimentele. Ele pot fi de mai multe feluri, în funcție de starea ta de spirit sau de natura relației pe care o ai cu cealaltă persoană.
Conform unui studiu efectuat pe cupluri, îmbrățișările și dovezile de afecțiune manifestate în mod constant duc la scăderea presiunii arteriale, reducând în același timp nivelul hormonilor responsabili de apariția stresului. Atunci când îmbrățișările sunt încărcate și cu afecțiune, acestea pot întări sentimentul de siguranță și stabilitate pe care îl percepi în cuplu.
Rolul oxitocinei, „hormonul dragostei”
Cercetătorii susțin că efectul pozitiv al îmbrățișărilor este cauzat de secretarea în corp a oxitocinei, supranumită și „hormonul dragostei”. Acest hormon este produs în glanda hipofiză și este cunoscut pentru susținerea sentimentului de atașament.
Studiile au arătat că oxitocina îmbunătățește calitatea somnului, stimulând funcția imunitară prin reducerea sau neutralizarea hormonilor de stres.
Ce a demonstrat studiul de la Universitatea Carolina de Nord
Conform unui studiu efectuat în cadrul Universității Carolina de Nord, nivelul cortizolului — un hormon secretat de glandele suprarenale în condiții de stres, asociat cu creșterea tensiunii și a nivelului de zahăr din sânge — a scăzut semnificativ atunci când persoanele participante la studiu au fost îmbrățișate de partenerii lor pentru minimum 20 de secunde.
Cum te calmează îmbrățișarea: ritm cardiac și dopamină
Efectul calmant al îmbrățișării se datorează faptului că frecvența ta cardiacă, atunci când te îmbrățișezi cu cineva, se reduce în medie cu 5-10 bătăi pe minut.
În timpul îmbrățișării, creierul eliberează și dopamină, o substanță responsabilă de starea de bine și de buna dispoziție.
Condiția esențială pentru ca îmbrățișarea să funcționeze
Efectele pozitive ale îmbrățișării nu apar automat, indiferent de context. Psihologul Jürgen Sandkühler explică acest lucru astfel:
„Efectul pozitiv apare doar în cazul în care oamenii au încredere unii în alții, în cazul în care sentimentele asociate sunt prezente reciproc și dacă sunt trimise semnalele corespunzătoare. Dacă oamenii nu se cunosc bine sau în cazul în care îmbrățișarea nu este dorită de către ambele părți, efectele sale se pierd.”
Câte îmbrățișări ai nevoie pe zi
Paul Zak, expert mondial în oxitocină, recomandă „cel puțin 8 îmbrățișări pe zi pentru a fi mai fericiți și pentru a ne bucura de relații mai bune”.
Îmbrățișările în relațiile interumane
Deși atingerile sunt din ce în ce mai rare în societatea actuală, cu excepția celor care au loc în familie și în relația de cuplu, îmbrățișările te ajută să formezi și să întărești relațiile interumane.
Profită de această ocazie și îmbrățișează o persoană iubită, o rudă sau un prieten, acum că știi ce efecte are acest gest asupra fiecăruia dintre noi.
Chiar dacă ești singur, te poți îmbrățișa pe tine însuți
Dacă totuși acum nu ai pe cine să îmbrățișezi, studiile arată că, dacă te îmbrățișezi singur, punându-ți brațele în jurul tău, poți mări eliberarea de oxitocină.
Fă primul pas către o stare de bine
Nu trebuie să treci singur prin anxietate, atacuri de panică, depresie, tulburare obsesiv-compulsivă (TOC), anxietate socială sau alte dificultăți emoționale. Primul pas este să înțelegi ce ți se întâmplă și să ai acces la informații corecte și la sprijinul unui psiholog.
Dacă nu poți ajunge la cabinetele noastre din București sau Cluj, poți beneficia de psihoterapie online, de oriunde te-ai afla, prin intermediul platformei Gândește Sănătos.
Descarcă gratuit aplicația Gândește Sănătos din App Store sau Google Play sau creează-ți un cont gratuit pe www.gandestesanatos.ro. Vei avea acces imediat la primele 3 lecții ale programului de psihoterapie online, fără niciun cost.
Dacă alegi să continui programul, poți lucra alături de unul dintre psihologii noștri specializați în terapia cognitiv-comportamentală (CBT), care te va ghida pe parcursul procesului terapeutic. Pentru întrebări sau pentru programarea unei ședințe individuale, accesează pagina Contact de pe site.
De asemenea, pe platformă vei găsi un forum dedicat comunității Gândește Sănătos, unde poți citi experiențele altor persoane care s-au confruntat cu probleme similare și poți afla cum le-a ajutat psihoterapia în procesul de recuperare.
Psihoterapeut Mihaela Stîngă
0760 737 493