Dependența de muncă apare atunci când munca devine prioritatea absolută din viața ta, în detrimentul familiei, relațiilor sociale și activităților plăcute. Spre deosebire de o persoană care muncește din greu, dar reușește să păstreze un echilibru, tu, ca persoană dependentă de muncă, nu te mai poți deconecta, nu mai ai energie pentru cei din jur și, după fiecare obiectiv atins, îți setezi imediat altul, mai ambițios. Această dependență poate afecta atât sănătatea ta fizică, cât și pe cea mentală.
Cum îți dai seama că ești dependent de muncă?
A avea un loc de muncă este esențial pentru starea ta de bine și face parte din identitatea ta. Simți distres emoțional atunci când nu ai un job sau când nu poți lucra din diferite motive. Dar ce se întâmplă atunci când devii dependent de muncă?
Atunci când munca este o prioritate, când nu te mai poți concentra și nu mai ai energie pentru familie, relații sociale sau activități plăcute, când nu există o balanță între viața profesională și cea personală, vorbim despre dependența de muncă.
Dacă ești dependent de muncă, va fi mereu încă un email la care trebuie să răspunzi, un telefon pe care trebuie să îl dai sau o oră în plus de stat la birou. Deși pari a fi angajatul ideal — vii devreme și pleci târziu, nu îți iei vacanțe și poți duce un volum mare de sarcini — în același timp îți este dificil să delegi sarcini și să lucrezi în echipă.
Care este diferența dintre a munci din greu și dependența de muncă?
O persoană care muncește din greu este prezentă emoțional pentru familie, colegi de muncă și prieteni și reușește să mențină o balanță funcțională între muncă și responsabilitățile legate de propria persoană. De asemenea, această persoană își mai lasă o doză de energie pentru momentul în care ajunge acasă și își rezervă weekend-urile pentru a se deconecta de la orice ține de job.
În schimb, dacă ești dependent de muncă, nu reușești să menții acest echilibru între muncă și viața personală. Este prezentă o obsesie, o dependență legată de muncă, iar după ce atingi un obiectiv, te grăbești să îți setezi altul mai ambițios.
În culturile care promovează succesul financiar, persoanele dependente de muncă primesc de obicei evaluări pozitive legate de performanța lor, au mai multe posibilități de promovare și primesc de multe ori măriri de salariu sau bonusuri. Sistemul muncii are astfel înglobat în el un model care le permite să primească lucrurile de care sunt dependente.
Ce consecințe are dependența de muncă asupra sănătății
La fel ca în cazul altor dependențe, pot apărea consecințe negative la nivelul sănătății fizice și mentale. Te poți confrunta cu dureri de cap și de stomac, poți ajunge la extenuare și poți resimți un nivel ridicat de stres. De asemenea, pot apărea anxietatea de performanță, atacurile de panică, depresia și problemele de somn, problemele cu furia și dificultățile la nivel social și familial.
Cum apare dependența de muncă?
De multe ori este implicat un mecanism format în trecut, care ține de cât de mult ți-a fost lăudată și recompensată performanța în diferite domenii. Acest mecanism poate fi întărit de părinți, de exemplu atunci când ai primit o recompensă verbală sau materială pentru notele bune pe care le-ai luat și ai fost criticat, certat sau pedepsit pentru notele mici sau pentru comportamentele mai puțin bune pe care le-ai avut. Sistemul educațional poate întări și el acest mecanism, de exemplu atunci când primești diplome și ești recunoscut în public pentru că ai o medie mare sau când ți se pun etichete sau primești pedepse pentru medii scăzute.
Pornind de la aceste experiențe timpurii, mintea ta învață anumite reguli din mediu care se transpun în gânduri iraționale sub forma: „trebuie să am o performanță ridicată constant ca să primesc recompense și să fiu apreciat și să evit critica și respingerea”. Mai târziu, în situația în care ai un loc de muncă, aceste gânduri se pot transforma în cerințe ridicate față de propria persoană, de exemplu: „trebuie să fac lucrurile perfect, trebuie să arăt că sunt suficient de bun, pentru ca cei din jur să nu mă evalueze negativ”.
Faptul că atenția ta este atât de mult concentrată pe partea de muncă vine și dintr-un mecanism de evitare a rezolvării altor probleme practice și emoționale care pot fi prezente în viața ta. Dacă mintea ta este mereu ocupată cu munca, nu ai timp și resurse să te oprești și să analizezi celelalte aspecte din viața ta care poate funcționează mai puțin bine — asta se întâmplă și pentru că ai impresia că îți va fi extrem de dificil sau chiar imposibil să le îmbunătățești sau să le schimbi.
Cum te poate ajuta terapia
În cazul fiecărei persoane care se confruntă cu dependența de muncă, aceste mecanisme se pot manifesta sub modalități diferite și merită analizate. În cadrul terapiei, dacă te confrunți cu dependența de muncă, poți înțelege cum poți face modificări la nivel de gândire pentru a ajunge să privești munca într-un mod rațional. De asemenea, atenția se direcționează și înspre alte aspecte relevante, cum sunt relațiile, timpul liber, sănătatea, spiritualitatea.
Scopul nu este să ajungi să nu mai depui efort la locul de muncă sau să îți dai demisia, ci să găsești și să menții acel echilibru în viața ta și să descoperi cum poți să îți investești resursele și în alte domenii importante.
Fă primul pas către o stare de bine
Nu trebuie să treci singur prin anxietate, atacuri de panică, depresie, tulburare obsesiv-compulsivă (TOC), anxietate socială sau alte dificultăți emoționale. Primul pas este să înțelegi ce ți se întâmplă și să ai acces la informații corecte și la sprijinul unui psiholog.
Dacă nu poți ajunge la cabinetele noastre din București sau Cluj, poți beneficia de psihoterapie online, de oriunde te-ai afla, prin intermediul platformei Gândește Sănătos.
Descarcă gratuit aplicația Gândește Sănătos din App Store sau Google Play sau creează-ți un cont gratuit pe www.gandestesanatos.ro. Vei avea acces imediat la primele 3 lecții ale programului de psihoterapie online, fără niciun cost.
Dacă alegi să continui programul, poți lucra alături de unul dintre psihologii noștri specializați în terapia cognitiv-comportamentală (CBT), care te va ghida pe parcursul procesului terapeutic. Pentru întrebări sau pentru programarea unei ședințe individuale, accesează pagina Contact de pe site.
De asemenea, pe platformă vei găsi un forum dedicat comunității Gândește Sănătos, unde poți citi experiențele altor persoane care s-au confruntat cu probleme similare și poți afla cum le-a ajutat psihoterapia în procesul de recuperare.
Psiholog Roxana Petruș
Te poți lăsa de fumat cu ajutorul psihoterapiei cognitiv-comportamentale, care te ajută să identifici beneficiile pe care ți le aduce fumatul, motivele reale pentru care vrei să renunți, situațiile care îți declanșează pofta de a fuma și gândurile iraționale care îți sabotează procesul. Voința singură nu este, de obicei, suficientă — ai nevoie să înțelegi mecanismul din spatele obiceiului și să înveți pași concreți prin care să îl schimbi.
De ce nu funcționează doar „voința”
Dependența de fumat este una dintre cele mai răspândite dependențe. Deși mulți oameni își doresc să se lase, puțini reușesc, sau nu reușesc pentru mult timp. Aceste persoane se învinovățesc adesea și își spun că nu au voință, iar uneori sunt chiar stigmatizate de familie sau de prieteni, mai ales în contextul campaniilor recente care abordează această temă.
Simpla apelare la „voință” nu funcționează întotdeauna. Pentru unele persoane poate fi o soluție bună, dar pentru cele mai multe nu este.
Motivul nu stă în „slăbiciunea” ta, ci mai degrabă în faptul că nu știi cum să gândești și să te comporți astfel încât să poți controla acest obicei negativ.
Nu mulți știu însă că fumatul este un comportament negativ de care poți scăpa cu ajutorul psihoterapiei cognitiv-comportamentale. În continuare vei descoperi care sunt modalitățile prin care un psihoterapeut te poate ajuta să renunți la fumat definitiv.
Mecanismul din spatele unui comportament negativ
În terapia cognitiv-comportamentală, studiile arată că orice comportament negativ este susținut de două componente: gândurile și credințele tale legate de acel comportament, care de multe ori se dovedesc iraționale sau rigide, și recompensele sau consecințele negative (pedepsele) care vin din respectivul comportament. Când vrei să scapi de un comportament negativ precum fumatul, ai nevoie de o abordare în mai multe etape.
1. Stabilirea motivației pozitive pentru fumat
Primul pas este să răspunzi la întrebarea: ce beneficii îmi aduce acest comportament?
Deși multe campanii anti-fumat se concentrează pe consecințele negative, mai ales de natură medicală, acestea sunt din păcate mult prea îndepărtate sau puțin probabile în acest moment, astfel încât să producă o reacție puternică în mintea fumătorului. Ceea ce menține comportamentul sunt beneficiile acestuia.
Întotdeauna un comportament pe care îl faci îți va aduce un beneficiu: de la simplul gest de a bea un pahar de apă, al cărui beneficiu este oprirea senzației de sete, și până la aprinsul unei țigări, fiecare acțiune pe care o întreprinzi îți aduce ceva.
Un pas foarte important este să știi de ce fumezi, care sunt beneficiile individuale ale fumatului: pentru unele persoane este un moment de pauză, pentru altele o modalitate de a face față plictiselii, pentru altele o modalitate de socializare, iar pentru altele senzația de relaxare care vine odată cu aprinderea țigării.
Te poți întreba la ce ajută o astfel de listă de beneficii ale unui comportament negativ. Răspunsul este simplu: ca să poți renunța la un comportament negativ, e important să știi care sunt beneficiile pe care ți le aduce, astfel încât să le poți obține în continuare. Acest lucru se face prin înlocuirea fumatului cu un alt comportament care să aducă aceleași beneficii sau unele similare, dar care să fie incompatibil cu fumatul.
2. Stabilirea motivației negative – de ce vrei să te lași
Acest pas este la fel de important ca cel anterior. Deși fumatul poate aduce beneficii, motivele pentru care vrei să te lași sunt și mai importante. Această listă îți va folosi ca motivator zilnic pentru rezistența la tentație, la sevraj, și pentru a continua procesul de renunțare la fumat cât mai mult timp. E important ca lista să îndeplinească două condiții:
- Să conțină consecințe negative relevante pentru tine în acest moment, de exemplu: să nu mai ai tuse dimineața, să poți alerga mai mult, să poți face sport mai ușor, să scapi de gustul neplăcut din gură etc.
- Să fie citită zilnic, chiar și de mai multe ori pe zi. Acest aspect e foarte important, pentru că te ajută să o păstrezi în minte permanent și să nu cazi pradă tentației. Dacă ai la îndemână motivele pentru care vrei să te lași, rata de recădere scade, pentru că acestea pot fi citite și reamintite ori de câte ori apare tentația.
3. Analizarea situațiilor în care apare tentația de a fuma
Când fumezi și de ce? Unele persoane fumează dimineața la cafea și le e greu să renunțe la acest obicei, altora le e greu să renunțe la țigările din pauza de la serviciu. E important să ai în minte aceste momente, pentru că de aici începe schimbarea comportamentului, prin înlocuirea fumatului, în aceste situații, cu alte comportamente care să îți aducă aceleași beneficii ca aprinsul unei țigări.
Spre exemplu, o clientă a spus că îi e greu să renunțe la țigara din pauza de la muncă pentru că atunci este singurul moment când se ridică de la birou pentru o pauză. Găsirea beneficiului a fost esențială, pentru că sarcina a fost să găsim împreună un nou comportament care să o „impulsioneze” să își ia o pauză. Soluția găsită împreună cu clienta a fost ca ea să își facă o cafea sau un ceai pe care să îl bea în camera de relaxare sau chiar afară, în curtea biroului.
4. Atacarea gândurilor iraționale legate de fumat
Care e primul gând care îți vine în minte atunci când vrei să te lași? Răspunsul la această întrebare este de cele mai multe ori piedica majoră în renunțarea la fumat. Cei mai mulți fumători își spun că „nu pot suporta” senzațiile negative care apar la sevraj. Alții spun că „nu vor fi în stare să facă toate eforturile”, iar alții că „sunt prea slabi și nu au voință”. Acestea sunt ceea ce psihologii numesc gânduri iraționale — moduri negative de a vedea lucrurile sau situațiile prin care treci, care te împiedică să acționezi, care te blochează și care îți creează emoții negative, și probabil comportamente negative.
Este binecunoscut faptul că unul dintre beneficiile fumatului este gestionarea emoțiilor negative. Iată de ce e bine ca aceste moduri de a gândi să dispară, pentru că nu fac altceva decât să saboteze procesul.
Cu ajutorul psihoterapeutului vei descoperi care sunt modalitățile de a gândi care apar în mintea ta și, rând pe rând, le vei dezbate și contra-argumenta, astfel încât să îți formezi un set sănătos și flexibil de credințe.
Concluzie
Pentru a scăpa de fumat e nevoie de acoperirea a trei aspecte: să știi ce pași e nevoie să faci ca să te lași de fumat, să știi cum să îi faci, și să ai încredere că poți reuși. Psihoterapia cognitiv-comportamentală te poate ajuta în toate aceste aspecte și are printre cele mai bune rate de succes în combaterea comportamentelor negative, inclusiv a fumatului.
Fă primul pas către o stare de bine
Nu trebuie să treci singur prin anxietate, atacuri de panică, depresie, tulburare obsesiv-compulsivă (TOC), anxietate socială sau alte dificultăți emoționale. Primul pas este să înțelegi ce ți se întâmplă și să ai acces la informații corecte și la sprijinul unui psiholog.
Dacă nu poți ajunge la cabinetele noastre din București sau Cluj, poți beneficia de psihoterapie online, de oriunde te-ai afla, prin intermediul platformei Gândește Sănătos.
Descarcă gratuit aplicația Gândește Sănătos din App Store sau Google Play sau creează-ți un cont gratuit pe www.gandestesanatos.ro. Vei avea acces imediat la primele 3 lecții ale programului de psihoterapie online, fără niciun cost.
Dacă alegi să continui programul, poți lucra alături de unul dintre psihologii noștri specializați în terapia cognitiv-comportamentală (CBT), care te va ghida pe parcursul procesului terapeutic. Pentru întrebări sau pentru programarea unei ședințe individuale, accesează pagina Contact de pe site.
De asemenea, pe platformă vei găsi un forum dedicat comunității Gândește Sănătos, unde poți citi experiențele altor persoane care s-au confruntat cu probleme similare și poți afla cum le-a ajutat psihoterapia în procesul de recuperare.
Psihoterapeut Irina Paraschiv