Deznădejdea apare atunci când te simți blocat și fără speranță cu privire la viitor, dar acest sentiment este adesea o exagerare, nu o realitate globală. Poți să o depășești identificând ce anume din viața ta nu este lipsit de speranță, verificând faptele din spatele gândurilor negative și concentrându-te pe momentul prezent, în locul previziunilor sumbre despre viitor. Deznădejdea poate fi temporară, iar previziunile negative nu sunt fapte — poți progresa chiar și atunci când lucrurile par fără sens.
Ce faci când te simți fără speranță cu privire la viitor
Unul dintre cele mai dificile lucruri pe care le poți face este să te simți fără speranță și totuși să continui să mergi mai departe. Oricui i se poate întâmpla la un moment dat să se simtă blocat și fără speranță cu privire la viitor, deoarece este nevoie într-adevăr să schimbe unele lucruri din viața sa. Ce poți face în astfel de situații?
Un mod de a aborda lipsa de speranță este să începi prin a te întreba: unde vrei să fii? sau ce vrei să se întâmple în viața ta?
De ce lipsa de speranță este adesea o exagerare
Unii oameni ajung să creadă că nimic nu mai are rost. Dar cum s-ar putea ca totul în lume să fie fără sens? Lipsa de speranță poate părea că este globală și universală, dar în realitate aceasta este o exagerare. Dacă reușești să identifici lucruri din viața ta care nu sunt fără speranță, poți căpăta o perspectivă nouă și îți poți redirecționa energia.
Adesea te simți fără speranță cu privire la un lucru/persoană despre care crezi că e absolut necesar/ă pentru fericirea ta. În realitate nu este deloc așa. Fericirea ta nu depinde de o anumită persoană, o anumită slujbă, o anumită realizare sau de o anumită sumă de bani în bancă. Dacă cineva consideră, de exemplu, că trebuie să fie căsătorit pentru a fi fericit, atunci nu ar fi fost niciodată fericit înainte de a-și cunoaște soțul/soția. Lumea nu este însă așa, ci există miliarde de alternative.
Cum verifici faptele din spatele gândurilor de deznădejde
Un alt mod de a privi lipsa de speranță este să recunoști că te-ai mai simțit deznădăjduit și înainte și ai greșit. Privind înapoi la viața ta, te poți întreba dacă ai avut genul de gânduri: Nu voi mai fi niciodată fericit; Voi fi mereu singur/-ă; Nu voi avea niciodată succes. Apoi, este important să verifici faptele. Să presupunem că ți-ai spus: Nu voi mai fi niciodată fericit/-ă, dar asta a fost în urmă cu cinci ani. De-atunci, ai mai zâmbit sau ai râs? Poate că ai impresia că lucrurile sunt fără speranță, deoarece crezi că obstacolele cu care te confrunți într-un moment sunt prea mari pentru a le face față. Dar cu toții au trecut peste momente dificile la un moment dat în viață, iar acesta este un aspect important la care merită să te gândești și să ții cont de faptul că deznădejdea poate fi temporară. Nu poți spune cu siguranță că nimic nu are sens decât dacă ai încercat efectiv tot ce este posibil pentru a trece peste o anumită suferință.
Cum te ajută concentrarea pe prezent
Deznădejdea se referă întotdeauna la viitor: Nu voi fi niciodată fericit sau Întotdeauna voi fi un ratat. Referindu-te la viitor, nu trăiești în momentul prezent. Întrebarea care te-ar ajuta este următoarea: Oare momentul prezent este fără speranță? Un exercițiu util presupune concentrarea pe respirație și observarea acesteia. Un astfel de exercițiu te poate ajuta să ieși din starea de deznădejde, să intri în momentul prezent și să trăiești complet în acest moment din timp unde nu există lipsă de speranță.
Cum progresezi chiar și atunci când lucrurile par fără sens
Este important să ții cont că previziunile nu sunt fapte. Nu se termină până când nu încerci totul, poți face ceva pozitiv în fiecare zi, poți repeta lucrurile pozitive pentru a obține recompense și îți poți reaminti că, chiar dacă în unele privințe nu a mers bine, în altele poți reuși. Totul este suficient de flexibil pentru a putea progresa.
Fă primul pas către o stare de bine
Nu trebuie să treci singur prin anxietate, atacuri de panică, depresie, tulburare obsesiv-compulsivă (TOC), anxietate socială sau alte dificultăți emoționale. Primul pas este să înțelegi ce ți se întâmplă și să ai acces la informații corecte și la sprijinul unui psiholog.
Dacă nu poți ajunge la cabinetele noastre din București sau Cluj, poți beneficia de psihoterapie online, de oriunde te-ai afla, prin intermediul platformei Gândește Sănătos.
Descarcă gratuit aplicația Gândește Sănătos din App Store sau Google Play sau creează-ți un cont gratuit pe www.gandestesanatos.ro. Vei avea acces imediat la primele 3 lecții ale programului de psihoterapie online, fără niciun cost.
Dacă alegi să continui programul, poți lucra alături de unul dintre psihologii noștri specializați în terapia cognitiv-comportamentală (CBT), care te va ghida pe parcursul procesului terapeutic. Pentru întrebări sau pentru programarea unei ședințe individuale, accesează pagina Contact de pe site.
De asemenea, pe platformă vei găsi un forum dedicat comunității Gândește Sănătos, unde poți citi experiențele altor persoane care s-au confruntat cu probleme similare și poți afla cum le-a ajutat psihoterapia în procesul de recuperare.
Psiholog Ioana Ionicioiu
0746 211 896
ioana.ionicioiu@psihosolutii.ro
Deprimarea apare atunci când ai suferit o pierdere sau un eșec într-un domeniu important pentru tine și simți că acest lucru îți afectează autonomia, funcționarea sau relațiile cu cei din jur. Emoția este întreținută de două tipuri de gânduri iraționale: așteptări nerealiste despre propria persoană („trebuie neapărat”) și evaluarea negativă globală (etichetarea). Poți gestiona aceste gânduri punându-le la îndoială activ, prin întrebări concrete care te ajută să treci de la cerințe rigide la preferințe flexibile și de la etichetare la acceptare necondiționată.
Ce este deprimarea și de ce apare
Deprimarea este una dintre cele mai chinuitoare emoții cu care te poți confrunta. Aceasta apare atunci când ai suferit o pierdere sau ai avut un eșec într-un domeniu important pentru tine, iar acest lucru îți afectează autonomia, funcționarea sau relațiile cu cei din jur. Când simți deprimare, poți avea tendința de a te concentra excesiv pe aspectele negative ale situației prin care ai trecut, iar uneori poate apărea și acel sentiment de lipsă de speranță.
Cele două tipuri de gânduri iraționale care duc la deprimare
Deprimarea apare cel mai des din combinația a două tipuri de gânduri iraționale: așteptări nerealiste cu privire la propria persoană („trebuie neapărat”) și evaluarea negativă globală. Iată câteva exemple de astfel de gânduri:
„Trebuia să mă descurc bine la prezentarea de la muncă și nu am reușit, sunt incompetent.”
„Nu trebuia să fac această greșeală, sunt incapabilă.”
„Trebuia ca relația aceasta să nu se finalizeze și ea a eșuat, sunt un ratat.”
Am discutat deja despre cum poți gestiona gândurile care te duc la anxietate și gândurile care te duc la furie. Mai jos vei vedea cum poți face același lucru pentru gândurile care te duc la deprimare.
Cum poți pune la îndoială aceste gânduri
De la „trebuie neapărat” la cerință flexibilă
Așteptarea nerealistă cu referire la propria persoană („trebuie neapărat”) poate fi transformată într-o cerință flexibilă („îmi doresc și fac tot ce ține de mine”). Te poți întreba:
- Cu ce mă ajută să îmi setez așteptări atât de ridicate cu privire la mine?
- De ce trebuie neapărat ca în această situație să îndeplinesc aceste așteptări?
- Este oare realist, având în vedere etapa prin care trec, contextul în care mă aflu și factorii care mă influențează, să mă aștept de la mine la acest lucru pe care cred că trebuie să se întâmple?
De la evaluarea globală la acceptare necondiționată
Evaluarea globală (etichetarea) poate fi transformată în acceptare necondiționată și evaluare a comportamentelor, nu a persoanei în ansamblu. Te poți întreba:
- Ce înseamnă că cineva are eticheta de prost/rău/incapabil?
- Care sunt exemplele, experiențele din trecut care sunt excepție de la eticheta pe care mi-am pus-o?
- Pot oare oamenii să fie în totalitate buni sau răi? Pot fi perfecți în absolut orice situație?
- Cunosc pe cineva care să fie perfect sau care să aibă doar comportamente pozitive tot timpul? Atunci de ce aștept acest lucru de la mine?
- Scade valoarea mea ca persoană doar pentru că azi am avut o performanță mai puțin bună sau am făcut o greșeală?
- Dacă mâine am o performanță ridicată și nu fac greșeli, îmi crește valoarea ca persoană?
- Dacă faptul că am un eșec/comportament indezirabil mă face o persoană proastă/slabă/nevaloroasă, înseamnă că toți cei care au aceste comportamente și eșecuri, adică fiecare om de pe planetă, sunt proști/incapabili/nevaloroși?
- Mă ajută să îmi pun această etichetă?
Fă primul pas către o stare de bine
Nu trebuie să treci singur prin anxietate, atacuri de panică, depresie, tulburare obsesiv-compulsivă (TOC), anxietate socială sau alte dificultăți emoționale. Primul pas este să înțelegi ce ți se întâmplă și să ai acces la informații corecte și la sprijinul unui psiholog.
Dacă nu poți ajunge la cabinetele noastre din București sau Cluj, poți beneficia de psihoterapie online, de oriunde te-ai afla, prin intermediul platformei Gândește Sănătos.
Descarcă gratuit aplicația Gândește Sănătos din App Store sau Google Play sau creează-ți un cont gratuit pe www.gandestesanatos.ro. Vei avea acces imediat la primele 3 lecții ale programului de psihoterapie online, fără niciun cost.
Dacă alegi să continui programul, poți lucra alături de unul dintre psihologii noștri specializați în terapia cognitiv-comportamentală (CBT), care te va ghida pe parcursul procesului terapeutic. Pentru întrebări sau pentru programarea unei ședințe individuale, accesează pagina Contact de pe site.
De asemenea, pe platformă vei găsi un forum dedicat comunității Gândește Sănătos, unde poți citi experiențele altor persoane care s-au confruntat cu probleme similare și poți afla cum le-a ajutat psihoterapia în procesul de recuperare.
Psiholog Roxana Petruș
Furia îndreptată spre exterior nu este singura ei formă — atunci când rămâne nemanifestată și e îndreptată spre propria persoană, furia se poate transforma în vinovăție, autoreproșuri, anxietate sau singurătate, iar în spatele ei se ascunde adesea depresia. Furia apare de obicei din așteptări nerealiste și credințe rigide de tipul „trebuie neapărat” — despre tine, despre ceilalți sau despre viață în general. Când aceste așteptări nu sunt respectate, apare supărarea intensă. Află mai jos cum se formează furia, cum se leagă de depresie și ce poți face dacă recunoști aceste stări în tine.
Cum apare furia
Câți dintre noi nu am avut momente de supărare intensă? Ai spus lucruri sau ai făcut gesturi față de partenerul de viață, părinți sau prieteni pe care ulterior le-ai regretat? Ai făcut reproșuri sau ai ironizat colegii, frații sau șefii atunci când erai foarte supărat? Furia este o emoție foarte des întâlnită și pare că nu o putem controla. Pentru a înțelege cum se manifestă furia te poți întreba: Cum apare? De ce devenim furioși?
Mulți dintre noi avem așteptări ridicate sau reguli de multe ori nerealiste atât în ceea ce te privește pe tine, cât și în ceea ce îi privește pe ceilalți sau chiar în legătură cu viața în general. Toate acestea se pot manifesta prin credințe rigide și absolutiste: te poți critica, eticheta atât pe tine cât și pe ceilalți, poți gândi în termeni de „trebuie neapărat” ca lucrurile să se întâmple într-un anume fel. Având în vedere că sunt așteptări nerealiste, posibilitatea ca ele să nu fie respectate este foarte mare. Astfel, dacă lucrurile nu decurg așa cum te aștepți, poți experimenta o supărare intensă, numită furie.
Așteptările și credințele tale absolutiste te pot determina să privești evenimentele și lucrurile prin prisma acestora și să reacționezi în consecință: te poți infuria.
Legătura dintre depresie și furie
Furia este o emoție intensă, trăită ca o supărare foarte mare ce se poate manifesta în două moduri:
- în exterior: prin cuvinte și comportamente manifestate față de cei din jur;
- în interior: prin simțirea furiei nemanifestată în exterior.
Ne vom concentra mai mult asupra furiei îndreptate către interior. Aceasta se poate manifesta sub diverse forme: sentiment de vinovăție, autoreproșuri, anxietate, singurătate. În spatele furiei către sine se află de multe ori depresia, un fenomen tot mai des întâlnit.
Cum te poate afecta și ce poți face
Atunci când furia îndreptată către sine este accentuată, pot apărea mai multe stări asociate cu depresia: vinovăție, tristețe accentuată, lipsa speranței, apatie, lipsă de energie, iritabilitate. Stările depresive te pot afecta capacitatea de a munci, de a studia, de a dormi, de a te alimenta și chiar de a simți plăcere de orice fel. Toate aceste lucruri pot duce la destabilizarea relațiilor cu familia, prietenii sau la scăderea randamentului la locul de muncă. În aceste cazuri este recomandat să apelezi la ajutorul unui specialist care să te ajute să te echilibrezi din toate punctele de vedere. Psihoterapia cognitiv-comportamentală este de un real ajutor în aceste stări. Ea ajută clientul să își găsească motivația, speranța și determinarea pentru a identifica, a dezbate și a raționaliza gândurile care au provocat aceste emoții și simptome fizice.
Dacă ai experimentat astfel de stări, sau crezi că o persoană din jurul tău trece prin asta, poți învăța să gestionezi aceste stări și să raționalizezi gândirea absolutistă și așteptările nerealiste, astfel încât să te poți bucura de viață.
Fă primul pas către o stare de bine
Nu trebuie să treci singur prin anxietate, atacuri de panică, depresie, tulburare obsesiv-compulsivă (TOC), anxietate socială sau alte dificultăți emoționale. Primul pas este să înțelegi ce ți se întâmplă și să ai acces la informații corecte și la sprijinul unui psiholog.
Dacă nu poți ajunge la cabinetele noastre din București sau Cluj, poți beneficia de psihoterapie online, de oriunde te-ai afla, prin intermediul platformei Gândește Sănătos.
Descarcă gratuit aplicația Gândește Sănătos din App Store sau Google Play sau creează-ți un cont gratuit pe www.gandestesanatos.ro. Vei avea acces imediat la primele 3 lecții ale programului de psihoterapie online, fără niciun cost.
Dacă alegi să continui programul, poți lucra alături de unul dintre psihologii noștri specializați în terapia cognitiv-comportamentală (CBT), care te va ghida pe parcursul procesului terapeutic. Pentru întrebări sau pentru programarea unei ședințe individuale, accesează pagina Contact de pe site.
De asemenea, pe platformă vei găsi un forum dedicat comunității Gândește Sănătos, unde poți citi experiențele altor persoane care s-au confruntat cu probleme similare și poți afla cum le-a ajutat psihoterapia în procesul de recuperare.
Psihoterapeut Mihaela Stîngă
0760 737 493
mihaela.stinga@psihosolutii.ro
Numărul persoanelor afectate de depresie a crescut constant în ultimii ani, iar principalele cauze țin de așteptările tot mai mari pe care le ai de la viață, instabilitatea relațiilor și deciziilor, sedentarismul, lipsa unui scop sau a unei structuri zilnice, alimentația neechilibrată, expunerea excesivă la mijloacele media și, nu în ultimul rând, suferințele și pierderile prin care treci. Ceea ce face diferența între o tristețe trecătoare și o depresie serioasă nu este neapărat gravitatea evenimentului, ci perspectiva ta asupra lucrurilor. Acest articol trece în revistă principalii factori care contribuie la stările depresive și ce poți face atunci când le observi la tine sau la cei dragi.
În ultimii ani, Organizația Mondială a Sănătății atrage atenția asupra creșterii numărului de persoane afectate de depresie. Acest lucru este explicabil având în vedere evoluția societății moderne și multiplicarea factorilor de stres. De ce te deprimi așa ușor? N-ar trebui ca organismul să se adapteze și să evolueze și el în același ritm? Sunt câteva lucruri care conduc deseori la deprimare sau tristețe.
Așteptările tot mai mari de la viață
Așteptările de la lume și viață ale multora dintre noi s-au schimbat: dorim mai mult, muncim mai mult, cerem mai mult, datorăm mai mult. În timp ce generațiile anterioare se mulțumeau cu un alt ritm și își doreau lucruri diferite, generația prezentă este mai greu de mulțumit. Îți dorești mereu ca toate lucrurile să îți meargă bine, să nu te îmbolnăvești, să ai tot ce îți dorești și toate acestea cu minim de efort. Prin urmare, te amăgești repede și ești dezamăgit ușor. Toate acestea generează oboseală, frustrare și nemulțumire, iar stările depresive așteaptă nerăbdătoare după ușă.
Instabilitatea
Lumea modernă a învățat că flexibilitatea este un lucru de dorit, însă aceasta trebuie diferențiată de instabilitate, respectiv de ideea că tot ce nu ne convine putem schimba sau abandona: relații de cuplu, copii, joburi, școli, țara în care locuim etc. Scade astfel nivelul de angajament, treci prin foarte multe schimbări și astfel crește gradul de nesiguranță. Organismul nu reușește uneori să țină pasul cu atâtea schimbări, iar nesiguranța obosește organismul și, prin urmare, într-un ultim efort de conservare, activează „butonul depresie” pentru a preveni probleme mai mari.
Sedentarismul
Lipsa de mișcare fizică constantă, chiar și în cele mai mici și banale lucruri, modifică chimismul neuronal, conducând adesea la apatie și tristețe.
Lipsa de activitate și de scop
Mulți oameni nu au o agendă zilnică, o structură de program, trăind în valuri: se trezesc când doresc, muncesc dacă au chef, lucrează în salturi, nu știu ce vor face a doua zi. Acest stil de viață, foarte popular în rândul tinerilor, produce deseori multă apatie, plictiseală, lipsa valorizării din partea celorlalți și însingurare, generând deseori senzația lipsei de sens, iar alteori anxietate.
Alimentația neechilibrată și mijloacele media
Alimentația neechilibrată sau abuzul de substanțe duc adesea la tulburări depresive. Mijloacele media sunt și ele o posibilă sursă a deprimării: fiind în esență ființe sociale, mijloacele media reduc semnificativ contactul uman de calitate de care organismul are atât de mare nevoie pentru a se menține sănătos.
Suferința prelungită și pierderile importante
Suferința prelungită, pierderile importante, tragediile sunt motivele clasice pentru care o persoană poate intra în depresie. Cert este însă că problemele grele pe care le trăim și care par să ducă în mod normal la depresie nu îi influențează la fel pe toți oamenii. Afectate de aceleași lucruri, unele persoane se deprimă, se întristează, dar depășesc problema, în timp ce altele dezvoltă depresii serioase care necesită intervenție specializată. Ce face diferența? Perspectiva asupra lucrurilor.
Ce poți face dacă observi semne de depresie prelungită
Ce poți face dacă observi că în viața ta sau a celor dragi apar tristețea, apatia sau deprimarea prelungite? Caută ajutor specializat și îndrumă-i și pe cei dragi să caute ajutor. Să lupți de unul singur este mult mai greu decât dacă lupți alături de un profesionist. În plus, amânarea complică lucrurile. Timpul nu vindecă orice, ci uneori le complică.
Curaj! Te așteptăm cu drag!
Fă primul pas către o stare de bine
Nu trebuie să treci singur prin anxietate, atacuri de panică, depresie, tulburare obsesiv-compulsivă (TOC), anxietate socială sau alte dificultăți emoționale. Primul pas este să înțelegi ce ți se întâmplă și să ai acces la informații corecte și la sprijinul unui psiholog.
Dacă nu poți ajunge la cabinetele noastre din București sau Cluj, poți beneficia de psihoterapie online, de oriunde te-ai afla, prin intermediul platformei Gândește Sănătos.
Descarcă gratuit aplicația Gândește Sănătos din App Store sau Google Play sau creează-ți un cont gratuit pe www.gandestesanatos.ro. Vei avea acces imediat la primele 3 lecții ale programului de psihoterapie online, fără niciun cost.
Dacă alegi să continui programul, poți lucra alături de unul dintre psihologii noștri specializați în terapia cognitiv-comportamentală (CBT), care te va ghida pe parcursul procesului terapeutic. Pentru întrebări sau pentru programarea unei ședințe individuale, accesează pagina Contact de pe site.
De asemenea, pe platformă vei găsi un forum dedicat comunității Gândește Sănătos, unde poți citi experiențele altor persoane care s-au confruntat cu probleme similare și poți afla cum le-a ajutat psihoterapia în procesul de recuperare.
Psiholog Simona Chiriluță
Mutarea într-o altă țară este, pentru mulți români, începutul unei vieți noi. Un loc de muncă mai bine plătit, oportunități profesionale, studii sau dorința unui trai mai bun sunt printre cele mai frecvente motive pentru care aleg să plece din România. Totuși, adaptarea la o cultură nouă nu este întotdeauna ușoară, iar schimbările majore pot avea un impact semnificativ asupra sănătății emoționale.
Mulți români din diaspora ajung să se confrunte cu depresie, anxietate, atacuri de panică, dor intens de casă, izolare socială sau dificultăți de adaptare. Aceste stări nu reprezintă un semn de slăbiciune, ci reacții firești la un proces complex de schimbare și adaptare.
De ce apare depresia după mutarea în străinătate?
Schimbarea țării în care trăiești presupune mult mai mult decât schimbarea locului de muncă. Înseamnă un mediu nou, o cultură diferită, alte reguli sociale și, de multe ori, lipsa rețelei de sprijin formată din familie și prieteni.
La început, multe persoane trăiesc entuziasmul unei noi etape. După această perioadă poate apărea însă ceea ce psihologii numesc șoc cultural, iar adaptarea devine mai dificilă decât se anticipa.
Dificultățile de adaptare pot afecta echilibrul emoțional
Una dintre cele mai frecvente cauze ale depresiei în diaspora este dificultatea de adaptare.
Persoana trebuie să se obișnuiască simultan cu un nou loc de muncă, un alt stil de viață, alte obiceiuri și, uneori, cu un sistem administrativ complet diferit. Toate aceste schimbări pot genera un nivel ridicat de stres și pot favoriza apariția anxietății sau depresiei.
Așteptările foarte mari pot duce la dezamăgire
Mulți oameni pleacă în străinătate cu speranța că își vor găsi rapid un loc de muncă bine plătit și că vor reuși să economisească bani într-un timp scurt.
În realitate, procesul poate dura mai mult decât și-au imaginat. Uneori primul loc de muncă nu corespunde pregătirii profesionale, salariul este mai mic decât se așteptau sau costurile vieții sunt mai ridicate.
Când realitatea diferă foarte mult de așteptări, pot apărea sentimente de dezamăgire, neputință, anxietate și, în timp, chiar depresie.
Izolarea socială și dorul de familie
Mulți români pleacă singuri și locuiesc împreună cu persoane pe care nu le cunosc foarte bine.
Lipsa familiei, a prietenilor și a activităților obișnuite poate duce la un sentiment profund de singurătate. Dorul de casă, lipsa sprijinului emoțional și dificultatea de a construi relații noi pot amplifica stările de tristețe.
În timp, persoana poate începe să evite contactele sociale, să își piardă interesul pentru activitățile preferate și să simtă că nu mai aparține nici locului în care trăiește, nici celui din care a plecat.
Barierele de limbă pot accentua stresul
O altă dificultate frecventă este învățarea unei limbi străine.
Problemele de comunicare pot afecta integrarea socială, relațiile cu colegii, accesul la instituții și chiar posibilitatea de a obține un loc de muncă mai bun sau de a negocia salariul.
Aceste obstacole pot genera frustrare, nesiguranță și o scădere a încrederii în sine.
Cum recunoști simptomele depresiei după mutarea în străinătate?
Printre cele mai frecvente simptome se numără:
- tristețe care persistă săptămâni întregi;
- lipsa energiei și oboseală permanentă;
- pierderea interesului pentru activitățile care înainte făceau plăcere;
- dor intens de casă și de familie;
- anxietate și îngrijorări constante;
- atacuri de panică;
- senzația de sufocare, palpitații, tremur sau amețeală;
- dificultăți de concentrare;
- izolare socială;
- senzația că nu te poți adapta.
Dacă aceste simptome persistă și îți afectează viața de zi cu zi, este recomandat să discuți cu un specialist.
Cum poate ajuta psihoterapia cognitiv-comportamentală?
Psihoterapia cognitiv-comportamentală (CBT) este una dintre cele mai eficiente forme de terapie pentru depresie și anxietate, eficiența sa fiind susținută de numeroase studii științifice.
În cadrul terapiei vei învăța:
- să înțelegi de ce au apărut aceste stări;
- să identifici gândurile care întrețin depresia și anxietatea;
- să reduci stresul și îngrijorările excesive;
- să îți gestionezi emoțiile într-un mod sănătos;
- să îți recapeți încrederea în tine;
- să te adaptezi mai ușor noii vieți și noului mediu.
Scopul psihoterapiei nu este doar diminuarea simptomelor, ci și dezvoltarea unor abilități care să te ajute să faci față cu mai multă încredere provocărilor viitoare.
Psihoterapia online este o soluție eficientă pentru românii din diaspora
Dacă locuiești în străinătate, nu este nevoie să aștepți până revii în România pentru a beneficia de ajutor psihologic.
Astăzi, psihoterapia online permite desfășurarea ședințelor de oriunde din lume, în limba română, prin platforme precum Zoom sau WhatsApp. În plus, există programe special concepute pentru persoanele care își doresc să lucreze constant la echilibrul lor emoțional, beneficiind și de îndrumarea unui psihoterapeut.
Indiferent dacă te confrunți cu depresie, anxietate, atacuri de panică sau dificultăți de adaptare în diaspora, sprijinul specializat te poate ajuta să îți recapeți echilibrul și să te bucuri din nou de viața pe care ți-ai construit-o.
Fă primul pas către o stare de bine
Nu trebuie să treci singur prin anxietate, atacuri de panică, depresie sau alte dificultăți emoționale. Primul pas este să înțelegi ce ți se întâmplă și să ai acces la informații corecte și la sprijin specializat.
Descarcă gratuit aplicația Gândește Sănătos din App Store sau Google Play și începe cu primele 3 lecții gratuite ale programului de psihoterapie online.
Dacă îți dorești și îndrumarea unui psiholog pe parcursul programului, îți poți crea gratuit un cont pe www.gandestesanatos.ro, unde vei putea continua procesul terapeutic alături de unul dintre psihoterapeuții noștri.
Psihoterapeut Irina Paraschiv
www.gandestesanatos.ro
www.psihosolutii.ro
Doamna Andreea D.: „Dacă m-ar întreba cineva care a fost cea mai neagră perioadă din viața mea, aș spune fără ezitare că ultimii doi ani. Viața mea a fost cel mult o supraviețuire, în care încercam să mă agăț de orice puteam ca să mai trăiesc încă o zi. Să mă prezint: numele meu este Andreea D., am 56 de ani, am doi copii, de 29 (fata) și 25 de ani (băiatul), sunt căsătorită și sunt economist într-o bancă.
Totul a început în 2010, când fata mea s-a îmbolnăvit de TBC. La început ne-am mobilizat toți și părea că facem față bine, însă în curând soțul meu și-a pierdut serviciul, unde lucra de peste 20 de ani. L-a afectat foarte mult, însă nu depresia a fost problema lui, ci o anxietate cu care nu l-am văzut niciodată înainte. Viața mea a început să devină din ce în ce mai aglomerată, era o alergătură de dimineața până seara, în care aveam grijă de toată lumea, inclusiv de nepoțica mea de 4 anișori.
La început plângeam seara și asta mă răcorea, mă detensiona, însă în curând am început să plâng și dimineața, și chiar la serviciu. Câteodată nici nu-mi dădeam seama de ce plâng.
Încet, încet am încetat să mănânc. Nu numai că nu mai aveam poftă de mâncare, dar simțeam o greață permanentă, iar durerile de cap deveniseră aproape zilnice.
Când n-am mai putut să mă dau jos din pat ca să merg la serviciu mi-am dat seama că am o problemă. Nu știam ce să le răspund copiilor când mă întrebau de ce plâng, iar toată atenția s-a mutat pe mine. Nu mai știau ce să-mi facă, iar soțul meu, care tocmai își găsise un serviciu, a renunțat la acesta ca să stea cu mine.
În nici 10 luni m-am transformat dintr-o mână fermă și stâlpul familiei într-o femeie slabă, bătrână și neputincioasă. Cel mai greu mi se părea că am devenit o povară și că nu-mi mai regăseam forțele de altădată. Nu-mi puteam răspunde la întrebarea „de ce să mai trăiesc?”, chiar dacă tuturor celorlalți li se părea evident că am nenumărate motive.
Am luat medicație cu pumnul, care m-a ajutat să dorm și parcă lacrimile nu mai erau așa abundente, însă nu mi-a scăzut deloc sentimentul de inutilitate și furie pe mine.
Atunci am ajuns, printr-o cunoștință, la Domnul Psiholog Gabriel Dinu. Am ajuns la dânsul doar pentru că nu aveam putere să refuz, deoarece mă așteptam la alte teste și discuții fără sens, așa cum s-a întâmplat când am fost internată în Spitalul Obregia.”
Psihoterapeut Gabriel Dinu: „Depresia este o tulburare psihică de intensitate medie care afectează din ce în ce mai multe persoane în zilele noastre. O putem recunoaște când simțim o stare de tristețe profundă aproape zilnic, când ajungem să ne pierdem plăcerea pentru aproape orice activitate, când nu mai avem poftă de mâncare sau mâncăm încontinuu, când nu mai reușim să dormim sau am dormi tot timpul, când simțim o agitație mentală și corporală sau parcă suntem anesteziați și lenți, când simțim vinovăție și inutilitate și când ne gândim la sinucidere. Nu e nevoie să avem toate aceste simptome ca să suferim de depresie sau să fim în pericol de a o dezvolta.
Chiar dacă mai toți trecem prin perioade de acest fel măcar o dată în viață, chinul și suferința unei depresii clinice pot fi foarte greu de imaginat.
Cei mai mulți oameni fac față destul de bine unor evenimente de viață negative, așa cum a experimentat doamna D., însă când ni se întâmplă mai multe necazuri într-o perioadă mai scurtă de timp, devine foarte greu să facem față și se poate instala o depresie.
Din fericire, depresia se vindecă, iar cea mai bună manieră prin care să o abordăm include ajutorul celor doi specialiști în această tulburare: psihiatrul (atunci când funcționalitatea persoanei este semnificativ afectată și este nevoie de medicație) și psihoterapeutul (de preferat specializat în psihoterapie cognitiv-comportamentală).
Odată ce capacitatea de concentrare a persoanei este cât de cât bună, psihoterapia este obligatorie în vindecarea depresiei, astfel încât să ne asigurăm, pe cât de mult putem, că știm cum să ne ferim pe viitor de o astfel de tulburare și să ne putem bucura din plin de tot restul vieții.
La început, psihoterapeutul își propune să îl ajute pe cel care suferă să își înțeleagă suferința, să-i observe toate detaliile și mecanismele de funcționare. Poate părea complicat, însă există modalități prin care oricine va reuși să se înțeleagă și să „vadă” cum de a ajuns să pună la îndoială chiar rostul vieții.
În demersul psihoterapeutic este foarte important să se însușească o serie de „unelte” și abilități prin care persoana să înceapă să-și controleze emoțiile și comportamentele. De multe ori este nevoie de o schimbare semnificativă a stilului de viață, însă mult mai importantă este schimbarea viziunii asupra propriei persoane, asupra celorlalți și asupra vieții și evenimentelor din viață.
Vindecarea nu se întâmplă peste noapte, însă va începe chiar din momentul în care accept că am nevoie de ajutor și aflu că mă pot vindeca.
Doamna Andreea D.: „În aceste 5 luni de psihoterapie am învățat nu doar să-mi controlez gândurile, emoțiile și comportamentul, ci am ajuns să prețuiesc viața într-un mod în care poate am mai făcut-o doar în anii tinereții.
Mă pot bucura de tot ce este frumos în viața mea de zi cu zi, comunic mult mai deschis cu cei din jurul meu, nu mai pun atât de ușor la suflet tot ce se întâmplă rău la serviciu și chiar reușesc să aduc zâmbetul pe fețele celorlalți (în primul rând prin puterea exemplului).
Aș vrea să mulțumesc din suflet Domnului Psiholog Gabriel Dinu, care m-a ajutat să-mi reamintesc cât de frumoasă poate fi viața, cât de multă putere interioară poate un om să aibă și ce gust frumos are fericirea! Totodată, mă bucur foarte mult că există programul „Gândește Sănătos”, prin intermediul căruia am simțit tot timpul că este alături de mine. Pe la dânsul și pe la echipa dânsului au trecut fiica mea și soțul meu și putem spune că trăim viața așa cum ne-am dorit dintotdeauna, ca o familie împlinită, unită și fericită!”
Psihoterapeut Gabriel Dinu: „Doamna D., vă mulțumesc pentru că mi-ați dat șansa să vă ajut și pentru că mi-ați reamintit încă o dată cât de chinuitoare poate fi depresia, cât de multe eforturi comune sunt necesare ca să o alungăm și cât de mare este satisfacția atunci când un om reintră pe traseul firesc al unei vieți echilibrate și pline de bucurii!”
Cu respect!
Psihoterapeut Gabriel Dinu
Începe gratuit chiar azi!
Descarcă aplicația Gândește Sănătos din App Store sau Google Play și ai acces gratuit la primele 3 lecții ale platformei noastre online de psihoterapie și dezvoltare personală. Dacă îți dorești și sprijinul unui psiholog, creează-ți gratuit un cont pe www.gandestesanatos.ro.
Programul „Gândește Sănătos” este construit pe principiile psihoterapiei cognitiv-comportamentale (CBT) și se adresează atât persoanelor care se confruntă cu dificultăți emoționale, cât și celor care își doresc dezvoltare personală și o viață mai echilibrată.
Bazat pe metode validate științific, programul te ajută să înțelegi modul în care gândurile, emoțiile și comportamentele se influențează reciproc și îți oferă instrumente practice pentru a produce schimbări durabile.
Pentru ce probleme este recomandat programul?
Programul este recomandat persoanelor care se confruntă cu:
- anxietate;
- atacuri de panică;
- anxietate socială (timiditate excesivă);
- agorafobie (frica de a ieși din casă sau de a rămâne singur);
- depresie;
- stres intens;
- alte tulburări emoționale și psihice similare.
Pe parcursul programului vei învăța să înțelegi mecanismele care întrețin aceste dificultăți și vei dobândi tehnici practice prin care îți vei putea controla mai bine emoțiile, gândurile și comportamentele.
Este potrivit și pentru dezvoltare personală?
Da. Programul „Gândește Sănătos” nu este destinat doar persoanelor care suferă de anxietate sau depresie.
Este o alegere foarte bună și pentru cei care își doresc:
- să se cunoască mai bine;
- să își dezvolte inteligența emoțională;
- să își crească stima de sine și încrederea în propria persoană;
- să adopte un stil de gândire mai sănătos și mai echilibrat;
- să își formeze comportamente funcționale și obiceiuri benefice;
- să își atingă mai ușor obiectivele personale și profesionale;
- să se bucure mai mult de viață și de relațiile cu cei din jur.
Ce vei învăța pe parcursul programului?
Programul îți oferă instrumente practice pe care le poți aplica în viața de zi cu zi.
Pe măsură ce înaintezi în lecții, vei învăța:
- cum să îți gestionezi mai eficient emoțiile;
- cum să identifici și să schimbi gândurile care îți provoacă suferință;
- cum să reacționezi mai sănătos în situații dificile;
- cum să îți controlezi mai bine comportamentele;
- cum să îți crești motivația și încrederea în propriile forțe.
Aceste schimbări au un impact pozitiv nu doar asupra stării tale emoționale, ci și asupra vieții de zi cu zi.
Cum te poate ajuta în relațiile cu ceilalți?
Pe lângă beneficiile individuale, programul contribuie și la îmbunătățirea relațiilor personale și profesionale.
Vei putea comunica mai clar, mai calm și mai asertiv cu:
- partenerul de viață;
- membrii familiei;
- prietenii;
- colegii de școală sau facultate;
- colegii de serviciu.
În același timp, îți poți crește motivația atât pentru activitățile zilnice, cât și pentru dezvoltarea profesională și atingerea obiectivelor pe termen lung.
Începe gratuit și descoperă cum te poate ajuta
Dacă vrei să afli dacă programul este potrivit pentru tine, poți începe fără niciun cost.
Primele 3 lecții sunt gratuite și îți oferă ocazia să înțelegi cum funcționează psihoterapia cognitiv-comportamentală online, cum este structurat programul și cum te poate ajuta să îți recapeți echilibrul emoțional sau să îți accelerezi dezvoltarea personală.
Înregistrează-te gratuit și începe chiar astăzi primele 3 lecții!