Efectele psihologice ale mutării în altă țară

Mutarea într-o altă țară poate afecta psihologic prin lipsă de familiaritate, dor intens de casă, accentuarea unor probleme emoționale preexistente și șoc cultural, care poate duce la anxietate, depresie sau simptome obsesiv-compulsive. Aceste reacții sunt firești, dar pot fi gestionate prin acceptare, construirea unei motivații clare, activități plăcute, conexiuni sociale noi și păstrarea legăturii cu cei dragi de acasă.

Cum ne poate afecta mutarea în altă țară la nivel psihologic?

Lipsa de familiaritate

După ce entuziasmul inițial al schimbării începe să scadă, poate apărea un sentiment de lipsă de familiaritate. Nu știm unde să mergem pentru a cumpăra anumite lucruri de care avem nevoie, unde putem întâlni alți oameni, unde putem să ne plimbăm sau cum putem să ne petrecem timpul liber. Acest sentiment ne poate duce la o stare de nesiguranță și poate declanșa dorul de casă.

Lipsa familiei și a prietenilor

Este firesc să îți fie dor de familia și de prietenii de acasă. Uneori însă, acest dor poate fi atât de intens încât te poate duce la dorința de a te întoarce. Acesta este și motivul pentru care mulți oameni decid să revină în țară după primele luni de la plecare.

Probleme emoționale existente

Atunci când ne mutăm, luăm cu noi și emoțiile pe care le aveam acasă. Poate ne gândim că această schimbare înseamnă un nou început care ne va scuti de confruntarea cu problemele emoționale nerezolvate, însă de multe ori acest lucru nu se întâmplă. Stresul acestei schimbări poate chiar să accentueze dificultățile pe care le aveam anterior și putem ajunge să ne simțim copleșiți și să ne fie dificil să facem față situației.

Șocul cultural

Când intrăm în contact cu o cultură nouă, putem trece printr-o dezorientare la nivel psihologic, adică putem avea un șoc cultural. Acest lucru înseamnă că, la nivel emoțional, apar o serie de schimbări într-un timp foarte scurt și putem simți în acest mod disconfort emoțional și un nivel crescut de stres.

Ca efecte negative ale șocului cultural, pot apărea depresia, anxietatea și tulburarea obsesiv-compulsivă. Aceste probleme emoționale ne pot afecta capacitatea de concentrare, de rezolvare de probleme și de luare a deciziilor, iar în final putem fi demotivați să depunem efort pentru a ne adapta unei noi culturi.

Ce poți face pentru a reduce efectele negative ale mutării?

Acceptă! Este foarte important să îți dai seama că această tranziție poate declanșa o arie largă de emoții, poți deveni mai sensibil sau mai stresat. O astfel de schimbare nu este, în general, ușor de făcut și este firesc ca la început să apară anumite modificări la nivel emoțional.
Construiește-ți motivația. Cu siguranță ai avut anumite motive care te-au împins să faci această schimbare, poate la nivel financiar sau profesional. Este util să îți amintești care este motivația ta și să îți stabilești obiective specifice pentru a ajunge la scopurile tale.
Fă activități plăcute. Încearcă să păstrezi același stil de viață pe care îl aveai și acasă și să faci activități din care să obții emoții pozitive. Poți să citești, să te uiți la filme, să faci plimbări lungi, dar poți descoperi și lucruri noi de făcut, specifice locului în care te-ai mutat, care te pot face să apreciezi mai mult locația în care te afli.
Petrece timp cu alți oameni. Dacă ai plecat singur, este bine să cunoști oameni noi. Încearcă să interacționezi cu colegii de la muncă, să cauți întâlniri de grup în apropierea ta, să îți faci un abonament la o sală de sport și să încerci să găsești persoane cu care poți face activități și cu care îți poți petrece timpul liber. Suportul social în această etapă de tranziție este important și te poate ajuta să te adaptezi mai bine și să faci față stresului mult mai ușor.
Păstrează legătura cu cei dragi. Găsește-ți timp pentru a vorbi cu cei de acasă și pentru a păstra legătura cu ei. Poți chiar să îți găsești o zi din săptămână în care ești mai liber și în care vrei să investești acest timp pentru a comunica cu familia și cu prietenii tăi, creându-vă astfel un nou obicei. Puteți organiza perioade în care ei să vină să te viziteze și în care tu să mergi în concediu acasă.

Când este momentul să ceri ajutor de specialitate

Dacă efectele psihologice ale mutării în altă țară te afectează intens, dacă îți este greu să te adaptezi acestei schimbări, dacă conștientizezi că, după o perioadă de timp, îți este dificil să îți reglezi emoțiile și să te bucuri în continuare de viața ta, este un moment bun să apelezi la ajutor. Cu îndrumarea din partea unui psiholog poți reduce nivelul de stres intens pe care îl resimți și poți învăța cum să te bucuri de această nouă etapă din viața ta.

Fă primul pas către o stare de bine

Nu trebuie să treci singur prin anxietate, atacuri de panică, depresie sau alte dificultăți emoționale. Primul pas este să înțelegi ce ți se întâmplă și să ai acces la informații corecte și la sprijin specializat.

Descarcă gratuit aplicația Gândește Sănătos din App Store sau Google Play și începe cu primele 3 lecții gratuite ale programului de psihoterapie online.

Dacă îți dorești și îndrumarea unui psiholog pe parcursul programului, îți poți crea gratuit un cont pe www.gandestesanatos.ro, unde vei putea continua procesul terapeutic alături de unul dintre psihoterapeuții noștri.

Psiholog Roxana Petruș

www.psihosolutii.ro

www.gandestesanatos.ro

Când un părinte pleacă la muncă în străinătate, cea mai grea decizie nu este plecarea în sine, ci ce se întâmplă cu copiii: rămân acasă sau merg împreună cu părintele? Ambele variante presupun riscuri emoționale — sentimentul de abandon, în primul caz, și dificultăți de adaptare, în al doilea — dar ambele pot fi gestionate cu sprijin psihologic potrivit, oferit constant și, dacă e nevoie, chiar de la distanță.

De ce este migrația o provocare pentru familiile din România

Fenomenul migrării către țări mai dezvoltate decât România este deja o realitate a societății românești. Dificultățile financiare și dorința unei vieți mai bune au condus la decizii nu tocmai ușor de luat, cu consecințe pe termen lung. În acest context, atât cel care pleacă, cât și familia rămasă, trec prin schimbări importante.

De cele mai multe ori, unul dintre părinți pleacă pentru a „deschide drumul” înainte de a muta întreaga familie, sau pleacă temporar pentru a trimite bani acasă. Întrebarea care rămâne mereu deschisă este: ce facem cu copiii? Îi luăm cu noi sau îi lăsăm acasă? Cum vor evolua rămânând acasă? Cum se vor acomoda cu noua țară? Cum se vor adapta când ne vom întoarce?

Dacă copiii rămân acasă

Dacă copiii rămân acasă, relația cu părintele plecat trebuie să continue cu constanță. Doar a trimite bani nu este suficient pentru ei — copiii trebuie să resimtă mereu că sunt iubiți și acceptați, de la convorbirile zilnice prin telefon și internet, la vizitele dese și vacanțele petrecute împreună.

Timpul în care copilul este separat de părintele plecat nu trebuie să fie prea îndelungat. Altfel, copilul se simte abandonat, iar mintea lui „înțelege” că nu este o prioritate pentru părinții săi.

Semnele sentimentului de abandon

Deteriorarea conduitei școlare
Tulburări de atenție
Indiferență și apatie
Încăpățânare
Comportamente agresive
Lipsă de perspectivă

Când aceste semne apar, este important să căutăm ajutor de specialitate fără a amâna.

Dacă copiii merg împreună cu părinții

Dacă copiii merg cu noi, este bine să ne pregătim emoțional pentru o perioadă dificilă, în care atât adulții, cât și copiii se adaptează la noul mediu. Mutarea într-o nouă țară necesită pregătire: copilul trebuie să se simtă parte din decizie și să cunoască (chiar și virtual) noul mediu și locuința în care va sta. Cu cât știe mai multe detalii dinainte — cum va arăta noua viață, de ce ne mutăm, ce vom face acolo — cu atât tranziția va fi mai ușoară.

Odată mutați, merită să ne dăm timp de acomodare și să petrecem mult timp împreună ca familie, în ciuda haosului și oboselii care însoțesc un astfel de eveniment. Tranziția va fi mult mai ușoară dacă familia își construiește rapid o nouă rețea socială de prieteni sau dacă rudele cu care copiii au o relație de atașament (de exemplu, bunicii) vizitează familia.

Semnele neadaptării

Dacă, după 2-3 luni, copilul devine apatic, trist, neascultător, anxios, fără dorința de a socializa sau agresiv, este momentul să căutăm ajutorul unui specialist pentru recomandări concrete de abordare a situației.

Cum poate fi accesat ajutorul psihologic din străinătate

Mulți părinți se întreabă cum pot căuta ajutor într-o țară străină, mai ales când este vorba despre copii. Vestea bună este că terapia copilului se realizează, la fel ca la cabinet, prin intermediul părintelui. Psihologul îndrumă părinții cum să lucreze zilnic cu copilul, pentru a-l ajuta în procesul de adaptare.

Prin modalități de comunicare accesibile și sigure, precum Zoom sau WhatsApp, terapia poate fi realizată în limba maternă, cu un terapeut român care înțelege bine ansamblul situației care a adus copilul în suferință.

Recomandăm să apelezi fără amânare la ajutor specializat — pentru un copil, jumătate de an de suferință este foarte mult și îi poate afecta dezvoltarea. Ne găsești pe www.gandestesanatos.ro, unde, realizând un cont de utilizator, beneficiezi de trei lecții gratuite.

Povestea unei familii mutate în Germania

Redăm mai jos experiența unei familii mutate în Germania, care a găsit ajutor psihologic în momentul în care a avut cea mai mare nevoie:

„Experiența încercării adaptării într-o altă țară îmi lasă un gust amar, deși am încercat să las totul în urmă și să învăț din greșeli și doar ce e bun. Recunosc că și acum resimt efectele acestei proaste adaptări sau inadaptări, deși în curând se împlinește anul de când am revenit acasă în România. Ședințele psihologice realizate online au fost pentru mine mâna de ajutor în niște momente de cumpănă, ca și părinte. Deși am încercat să uit acele momente, îmi amintesc cu tristețe cum un copil vioi, fericit și extrem de vorbăreț, la o vârstă fragedă de 3 ani, a putut resimți un dezechilibru emoțional atât de puternic.
Am avut lângă mine un copil trist, răvășit, speriat și de sunetul frigiderului, și de lătratul unui câine, îngropat de coșmaruri și incapabil să zâmbească prea des, să se joace; un copil bolnav, cu febră, fără imunitate. Se prea poate ca și starea mea de acolo să fi contribuit la toate acestea. Sunt însă fericită că acum, privind în urmă, văd un copil aproape la fel ca cel cu care am plecat de acasă, cu o mică mențiune: soțul meu călătorește ocazional în Germania câteva zile o dată la câteva luni, iar acest lucru îl afectează încă pe micuț — deci e clar, pe undeva, că tot răul de acolo încă își mai lasă amprenta, dar e ceva infim în raport cu starea de bine generală.
Totuși, ca exemplu, făcând testul desenului familiei, copilul meu a desenat un copil mic, numit Piticuț, cu lacrimi, care plânge pentru că tăticul lui a plecat și nu se mai întoarce, deși știe că revine acasă. Îi este frică să nu îl piardă și e trist atunci când știe că tati pleacă la lucru în acele puține zile când e nevoit să nu fie acasă. Cine știe ce resimt copiii ai căror părinți sunt în străinătate perioade lungi și cât de triști pot fi.
Ședințele psihologice m-au ajutat să gândesc mai clar, să fiu un părinte mai bun, să aplic idei care să îmi ajute copilul să depășească această anxietate extremă și crâncenă datorată schimbării mediului, iar într-un final am hotărât să revenim în România.
Recomand tuturor părinților cu copii cu sufletul sensibil, în special celor extrem de fericiți de viața lor, să se gândească de două ori înainte de a părăsi această țară, sau, ca sfat, să facă tot posibilul să se integreze cu toții în noua țară, socializând de la început, legând prietenii, mergând la grădiniță sau școală, învățând o altă limbă — și totul într-un termen foarte scurt, pentru a grăbi integrarea și a nu permite prelungirea unei tulburări profunde de adaptare. Probabil că această schimbare poate sau nu să fie necesară în viața noastră, depinde de fiecare ce viață are aici, în România. Banii nu pot compensa niciodată un echilibru spiritual sau emoțional; nici măcar eu, personal, nu simt că în acest moment mi-am redobândit liniștea sau echilibrul avut înainte. Sunt un alt om.
Cumva, amprenta acestei experiențe este și acum în viața mea, dar în orice situație fără ieșire, ajutorul psihologic e acel prieten de care ai nevoie la greu și singura șansă de reechilibrare sau renormalizare.
Și mulțumesc mult Simona Chiriluță pentru toată implicarea și eforturile de a-mi fi alături cu cele mai bune sfaturi în acele momente dificile de părinte neputincios.”

Fă primul pas către o stare de bine

Descarcă gratuit aplicația Gândește Sănătos din App Store sau Google Play și începe cu primele 3 lecții gratuite ale programului de psihoterapie online.

Psiholog Simona Chiriluță
www.psihosolutii.ro
www.gandestesanatos.ro

Tot mai mulți români aleg să lucreze și să locuiască în străinătate pentru un nivel de trai mai bun și pentru oportunități profesionale mai atractive. Comunități numeroase de români trăiesc astăzi în Spania, Italia, Marea Britanie, Germania, Olanda, dar și în multe alte țări din Europa și din lume.

Deși viața în străinătate poate aduce numeroase beneficii, adaptarea la un mediu nou nu este întotdeauna ușoară. Dorul de familie, diferențele culturale, presiunea de la locul de muncă sau dificultățile din relația de cuplu pot avea un impact semnificativ asupra sănătății emoționale.

Cu ce probleme se confruntă frecvent românii din diaspora?

Mutarea într-o altă țară presupune numeroase schimbări și provocări. Pentru multe persoane, acestea pot favoriza apariția unor dificultăți emoționale precum:

anxietate;
atacuri de panică;
depresie;
stres cronic;
dificultăți de adaptare;
probleme de cuplu sau de familie;
sentimente de singurătate și izolare.

În alte situații, poate nu există o tulburare psihologică propriu-zisă, însă apare nevoia de consiliere psihologică, dezvoltare personală sau sprijin emoțional pentru a face față schimbărilor și provocărilor vieții în străinătate.

De ce este important să vorbești cu un psiholog în limba română?

Mulți români au încercat să urmeze ședințe de psihoterapie cu psihologi din țările în care locuiesc.

Deși specialiștii pot fi foarte bine pregătiți, nu este întotdeauna ușor să vorbești despre emoții, experiențe personale sau evenimente importante într-o limbă străină.

Am întâlnit numeroși români care au descoperit că le este mult mai ușor să își exprime gândurile și sentimentele în limba maternă și care, din acest motiv, au căutat un psiholog român cu care să poată comunica natural și fără bariere.

Psihoterapia online – o soluție eficientă pentru românii din străinătate

Dezvoltarea tehnologiei a schimbat și modul în care se desfășoară psihoterapia.

Astăzi, psihoterapia online este o alternativă modernă, eficientă și accesibilă, iar numeroase studii arată că, în cazul psihoterapiei cognitiv-comportamentale, rezultatele pot fi comparabile cu cele obținute în cabinet.

Ședințele individuale de psihoterapie, cu o durată de aproximativ 50 de minute, pot fi desfășurate în siguranță prin WhatsApp sau Zoom, fără să fie nevoie să te deplasezi.

În plus, tehnologia a permis dezvoltarea unor platforme și aplicații complexe care completează ședințele clasice și oferă exerciții, explicații și instrumente practice pentru gestionarea emoțiilor și schimbarea comportamentelor.

Cum te poate ajuta programul online „Gândește Sănătos”?

Programul Gândește Sănătos este construit pe principiile psihoterapiei cognitiv-comportamentale (CBT) și este conceput pentru a ajuta persoanele care se confruntă cu anxietate, atacuri de panică, depresie și alte dificultăți emoționale.

Programul îți oferă posibilitatea să:

îți înțelegi mai bine emoțiile și reacțiile;
identifici gândurile care îți provoacă suferință;
înveți tehnici practice pentru gestionarea anxietății și a stresului;
îți dezvolți încrederea în tine;
îți recapeți echilibrul emoțional;
beneficiezi de îndrumarea unui psiholog român, indiferent de țara în care locuiești.

Nu este nevoie să te întorci în România pentru a primi ajutor

Dacă locuiești în străinătate și simți că ai nevoie de sprijin psihologic, nu este necesar să revii în țară pentru a începe terapia.

Poți beneficia de ajutorul unor psihoterapeuți români cu experiență, care te pot ghida online în procesul de înțelegere și gestionare a emoțiilor, astfel încât să îți regăsești echilibrul și să te bucuri din nou de viață.

Începe gratuit și descoperă cum funcționează programul

Dacă vrei să afli dacă psihoterapia cognitiv-comportamentală online este potrivită pentru tine, poți începe fără niciun cost.

După înregistrarea în programul Gândește Sănătos, vei avea acces la primele 3 lecții gratuite, iar un psiholog te va contacta pentru a te sprijini în procesul de evaluare și pentru a te ajuta să faci primii pași către recâștigarea echilibrului emoțional.

Indiferent dacă locuiești în Spania, Italia, Marea Britanie, Germania, Olanda sau în orice altă țară, poți beneficia de psihoterapie online în limba română și de sprijin specializat, oriunde te-ai afla.

Fă primul pas către o stare de bine

Descarcă gratuit aplicația Gândește Sănătos din App Store sau Google Play și începe cu primele 3 lecții gratuite ale programului de psihoterapie online.

Dacă îți dorești și îndrumarea unui psiholog pe parcursul programului, îți poți crea gratuit un cont pe www.gandestesanatos.ro, unde vei putea continua procesul terapeutic alături de unul dintre psihoterapeuții noștri.

Psiholog Gabriel Dinu

0724.306.188

gabriel.dinu@psihosolutii.ro
www.gandestesanatos.ro
www.psihosolutii.ro