Ce este stresul și de ce afectează atât de mult sănătatea?
Stresul a devenit una dintre cele mai frecvente probleme ale vieții moderne, fiind asociat cu oboseala cronică, anxietatea, dezechilibrele emoționale și chiar cu apariția unor afecțiuni fizice. Tot mai multe studii arată că impactul stresului asupra sănătății depinde nu doar de evenimentele prin care trecem, ci mai ales de modul în care alegem să le interpretăm.
Cu alte cuvinte, gestionarea stresului începe din felul în care percepem situațiile dificile și provocările cotidiene.
Cum influențează percepția nivelul de stres?
Cercetările din domeniul psihologiei și neuroștiinței au demonstrat că nu evenimentul în sine produce stresul, ci interpretarea pe care i-o atribuim. Aceeași situație poate fi percepută de o persoană ca o amenințare, iar de alta ca o oportunitate de dezvoltare.
În cadrul celui de-al șaptelea Congres Internațional despre Stres, psihiatrul Graham Burrows, președinte al Societății Internaționale de Investigare a Stresului, afirma că esența stresului poate fi rezumată la două cauze principale:
- probleme de percepție;
- probleme de comunicare.
Această perspectivă evidențiază faptul că stresul poate fi gestionat mai eficient atunci când învățăm să ne observăm gândurile, reacțiile și emoțiile.
De ce nu putem elimina complet stresul?
În realitate, nu putem controla toate evenimentele care apar de-a lungul vieții. Conflictele în relații, dificultățile financiare, responsabilitățile familiale sau presiunile profesionale fac parte din experiența umană.
Totuși, putem schimba modul în care ne raportăm la aceste situații. Atunci când încercăm să găsim sens în experiențele dificile și să le privim ca pe oportunități de adaptare și dezvoltare personală, efectul negativ al stresului poate scădea semnificativ.
Rolul emoțiilor în gestionarea stresului
Din perspectiva neurobiologiei interpersonale, emoțiile influențează direct modul în care organismul răspunde la stres.
Emoțiile pozitive, precum:
- iubirea;
- recunoștința;
- bucuria;
- admirația;
- speranța;
susțin procesele de echilibrare emoțională și recuperare psihică.
În schimb, emoțiile negative intense și persistente, precum furia, frustrarea, ura, tristețea sau dezamăgirea, pot afecta capacitatea organismului de adaptare și reglare.
Atunci când stresul devine cronic, corpul și mintea își pot pierde echilibrul, iar acest lucru poate conduce la rigiditate emoțională, epuizare și dificultăți de relaționare.
Regula de aur în gestionarea stresului
Dacă ne dorim să reducem impactul stresului asupra sănătății și stării emoționale, regula de aur constă în schimbarea relației noastre cu stresul.
În loc să privim stresul exclusiv ca pe un inamic, putem încerca să îl înțelegem ca pe un mecanism natural de adaptare și supraviețuire.
Observarea reacțiilor corpului, acceptarea emoțiilor și conștientizarea propriilor percepții ne pot ajuta să diminuăm efectele nocive ale stresului.
Acceptarea nu înseamnă resemnare, ci dezvoltarea unei relații mai sănătoase cu propriile experiențe.
Cum poți gestiona mai bine stresul în viața de zi cu zi?
Pentru a reduce nivelul de stres și pentru a îmbunătăți echilibrul emoțional, poți aplica câteva strategii simple:
- Observă-ți gândurile fără să le judeci imediat.
- Identifică factorii care îți amplifică stresul.
- Comunică deschis despre emoțiile și nevoile tale.
- Practică exerciții de respirație și relaxare.
- Menține relații sănătoase și conectate emoțional.
- Oferă-ți timp pentru odihnă și recuperare.
- Înlocuiește autocritica cu compasiunea față de sine.
Schimbările mici și constante pot avea un impact major asupra felului în care organismul răspunde la stres.
Avem întotdeauna posibilitatea de a alege modul în care ne raportăm la provocările vieții. Putem rămâne blocați în rolul de victimă sau putem învăța să ne folosim resursele interioare pentru a face față dificultăților.
În loc să ne criticăm corpul pentru reacțiile sale de supraviețuire, este important să înțelegem că stresul este un răspuns natural al organismului.
Așa cum afirmă și Lisa Feldman Barrett: „Stresul nu vine din lumea exterioară. Tu îl creezi.”
Atunci când schimbăm perspectiva asupra stresului, putem transforma experiențele dificile în oportunități de creștere, echilibru și dezvoltare personală.
Dacă ai nevoie de ajutor și nu reușești să faci față stresului, te așteptăm cu drag online sau la cabinetele noastre din București sau Cluj-Napoca sau pe www.gandestesanatos.ro, unde înregistrarea și primele 3 lecții sunt gratuite. Poți face o programare la unul din numerele de telefon pe care le găsești la sectiunea de Contact de pe site.
NOU! Accesează gratuit primele 3 ședințe-lecții ale platformei de psihoterapie și dezvoltare personală online descărcând aplicația GândeșteSănătos din AppStore și GooglePlay. Dacă dorești și interacțiune cu un psiholog te poți înregistra gratuit pe www.gandestesanatos.ro.
Psiholog Ioana Ionicioiu
0746 211 896
ioana.ionicioiu@psihosolutii.ro
Toleranța la disconfort este una dintre abilitățile psihologice de bază care se urmărește a fi dezvoltată în terapia cognitiv-comportamentală. Deși termenul poate suna inconfortabil, el descrie capacitatea de a rămâne prezent și funcțional, de a face față emoțiilor, senzațiilor fizice sau gândurilor neplăcute, chiar și atunci când trăim emoții neplăcute, fără a le evita sau amplifica.
Un studiu din 2005 (Simons, J.S., & Gaher, R.M.) definește toleranța la disconfort ca percepția capacității de a suporta emoțiile negative și arată că disconfortul este problematic mai ales când este perceput ca intolerabil și incontrolabil.
Toleranța la disconfort nu înseamnă să te resemnezi, să tolerezi abuzul sau să îți ignori nevoile, ci înseamnă să îți poți spune: „Este greu acum, dar pot rămâne cu această stare.”
De multe ori, problemele din terapie sunt mai adesea cauzate nu de emoție în sine, ci de relația noastră cu emoția și de modul în care încercăm să scăpăm de ea.
În terapia cognitiv-comportamentală evitarea este considerată unul dintre principalii factori care mențin suferința psihologică.
Evitarea disconfortului poate duce la:
- creșterea anxietății,
- atacuri de panică,
- comportamente compulsive,
- procrastinare.
Cel mai adesea toleranța scăzută la disconfort apare sub forma convingerii că „Nu pot face față acestei stări.„
Un studiu publicat în 2010 ne arată că două persoane pot avea aceeași anxietate, dar cea care are o toleranță mai scăzută la disconfort o va resimți mai intens. (Keough, M. E., Riccardi, C. J., Timpano, K. R., Mitchell, M. A. & Schmidt, N. B. 2010)
Se poate crește toleranța la disconfort?
Cercetările recente ne arată că aceasta este o abilitate psihologică modificabilă și un obiectiv valid pentru psihoterapie. Într-un review amplu al literaturii, Bornovalova și colaboratorii (2012) ne arată că toleranța scăzută la disconfort este implicată în multiple tulburări psihologice și că intervențiile cognitiv-comportamentale (CBT) pot crește semnificativ capacitatea indivizilor de a face față emoțiilor negative.
Autorii subliniază că următoarele strategii conduc la o scădere a simptomelor și la o funcționare emoțională mai adaptativă, susținând ideea că toleranța la disconfort reprezintă un mecanism cheie al schimbării:
- o expunere graduală la experiențe emoționale mai neplăcute
- acceptarea emoțiilor
- reducerea comportamentelor de evitare
Prin aceste strategii, emoțiile dificile devin mai gestionabile, iar anxietatea și stresul se reduc.
În concluzie, toleranța la disconfort este o abilitate esențială pentru echilibrul emoțional și poate fi dezvoltată prin psihoterapia cognitiv-comportamentală.
Atunci când dificultățile emoționale îți afectează calitatea vieții, sprijinul terapeutic poate reprezenta un pas important spre claritate, siguranță și funcționare sănătoasă.
Dacă te confrunți cu anxietate, evitarea emoțiilor sau disconfort persistent, te așteptăm cu drag la cabinetele noastre din București sau Cluj sau pe www.gandestesanatos.ro, unde înregistrarea și primele 3 ședințe-lecții sunt gratuite. Pentru mai multe detalii poți accesa pagina de Contact a site-ului și poți realiza o programare.
NOU! Accesează gratuit primele 3 ședințe-lecții ale platformei de psihoterapie și dezvoltare personală online descărcând aplicația GândeșteSănătos din AppStore și GooglePlay. Dacă dorești și interacțiune cu un psiholog te poți înregistra gratuit pe www.gandestesanatos.ro.
Psiholog Larisa Paul
0737 039 446
Frica de a simți emoții neplăcute este un fenomen tot mai răspândit într-o cultură care valorizează excesiv fericirea și plăcerea. Windy Dryden, unul dintre pionierii terapiei rațional-emotive și comportamentale, numește generația actuală „generația confortului” — cea în care replica „Nu o să fac asta pentru că m-aș simți inconfortabil” devine tot mai frecventă. Problema nu e că vrei să eviți suferința (e firesc), ci că frica de emoții negative te poate face să le eviți sau să le suprimi, pierzând astfel rolul lor adaptativ și informativ.
De ce ne e frică de emoțiile neplăcute
În zilele noastre, cu precădere în cultura vestică, fericirea și plăcerea sunt valori foarte des promovate, atât de des încât la primele semne de tristețe sau disconfort, majoritatea dintre noi reacționăm cu frică și evitare. Windy Dryden, unul din pionierii terapiei rațional-emotive și comportamentale, spune că generația noastră este generația confortului și că nu rar se întâlnește cu replica „Nu o să fac cutare lucru pentru că m-aș simți inconfortabil”. Până la un punct e de înțeles: ca ființe vii este firesc să căutăm plăcerea și să evităm suferința, însă când dezvoltăm o frică față de sentimente sau emoții mai puțin plăcute și ne e foarte greu să tolerăm frustrarea când le simțim, această alergare după plăcere poate fi problematică. Mai jos sunt câteva exemple legate de cum te poate afecta frica de emoții.
Emoțiile „negative” au și ele un rol adaptativ
În primul rând, dacă grupezi emoțiile în emoții pozitive și emoții negative și consideri că cele negative sunt rele și de evitat, pierzi din vedere rolul adaptativ pe care îl poate avea o emoție precum tristețea sau îngrijorarea. Astfel, poți rata mesaje importante pe care creierul ți le transmite. Evitând sau suprimând o emoție negativă care apare, nu îți dai șansa să te înțelegi pe tine însuți și să vezi de ce anume ai nevoie, ce aspecte din viața ta merită o atenție mai mare sau care sunt valorile și lucrurile importante pentru tine.
Emoțiile nu cresc la nesfârșit
În al doilea rând, în spatele fricii de emoții de multe ori se află credința că, dacă nu scapi de emoții sau nu le controlezi în vreun fel, ele vor crește în intensitate până vor deveni insuportabile. Această credință te poate „urmări” și, la primul semnal că în corpul tău se întâmplă ceva, poți reacționa puternic. Cât este de plauzibil totuși acest scenariu, în care emoțiile cresc și te acaparează? Ce emoții știm să dureze la nesfârșit sau să crească atât de mult încât să depășească capacitatea noastră de a le simți?
Doar pentru că încă nu ai găsit variante alternative la unele gânduri negative pe care le ai sau la modalitățile dezadaptative de a face față emoțiilor, nu înseamnă că emoțiile, în sine, sunt periculoase sau de nesuportat. Ci doar că e nevoie să te raportezi la ele într-un mod mai sănătos. Strategiile ineficiente de reglare emoțională, precum ruminația sau consumul de substanțe, cresc șansele ca emoțiile negative să persiste pe termen lung, pe când acceptarea, modificarea gândurilor sau tehnicile de reducere a activării fiziologice (relaxare, meditație) scad semnificativ aceste șanse.
Dar chiar și în cazul în care folosești strategii mai puțin eficiente de reglare a emoțiilor, felul în care suntem construiți nu permite emoțiilor să crească încontinuu și să depășească un prag de suportabilitate al organismului. În loc să vezi emoțiile ca pe un bulgăre de zăpadă care coboară pe pârtie și se face din ce în ce mai mare, te poți gândi la ele ca la norii de pe cer, care vin și pleacă — a doua metaforă descriind mult mai bine felul în care funcționează emoțiile.
Frica de rușine, un caz aparte
În al treilea rând, un „loc special” în ierarhia fricilor legate de emoții îl ocupă frica față de rușine. Fie că te-ai confruntat la un moment dat cu situații umilitoare, fie nu ți s-a întâmplat niciodată ceva extrem de umilitor, dar anticipezi că oricând ți se poate întâmpla asta, această fugă de a nu te simți rușinat poate fi mult mai obositoare și costisitoare decât dacă ai trece efectiv prin situația de care te temi.
Rușinea poate da naștere la senzații viscerale puternice, iar primul instinct poate fi cel de a te ascunde. Dar de aici până la „a intra în pământ de rușine” este o cale lungă, și doar neacceptarea și indisponibilitatea ta de a o simți îi dă atâta putere asupra ta. Oare merită tot efortul pe care îl investești în evitarea rușinii? Sau ai putea să îți canalizezi resursele spre ceva mai productiv, alegând să accepți situațiile în care te-ai putea simți rușinat ca parte din viață?
Un gând de final
În concluzie, emoțiile tale pot ajunge să fie obiectul unei frici uneori destul de intense, lucru ușor de înțeles într-o societate care valorizează atât de mult fericirea și plăcerea. Însă schimbându-ți perspectiva din care vezi disconfortul creat de anumite emoții, impactul pe care îl are această frică poate fi redus. Astfel poți lua ce e bun din această frică, adică motivația de a căuta plăcerea și fericirea, fără să te înspăimânți când, din diverse motive, experimentezi stări mai puțin plăcute sau perioade în care nu simți fericire.
Fă primul pas către o stare de bine
Nu trebuie să treci singur prin anxietate, atacuri de panică, depresie, tulburare obsesiv-compulsivă (TOC), anxietate socială sau alte dificultăți emoționale. Primul pas este să înțelegi ce ți se întâmplă și să ai acces la informații corecte și la sprijinul unui psiholog.
Dacă nu poți ajunge la cabinetele noastre din București sau Cluj, poți beneficia de psihoterapie online, de oriunde te-ai afla, prin intermediul platformei Gândește Sănătos.
Descarcă gratuit aplicația Gândește Sănătos din App Store sau Google Play sau creează-ți un cont gratuit pe www.gandestesanatos.ro. Vei avea acces imediat la primele 3 lecții ale programului de psihoterapie online, fără niciun cost.
Dacă alegi să continui programul, poți lucra alături de unul dintre psihologii noștri specializați în terapia cognitiv-comportamentală (CBT), care te va ghida pe parcursul procesului terapeutic. Pentru întrebări sau pentru programarea unei ședințe individuale, accesează pagina Contact de pe site.
De asemenea, pe platformă vei găsi un forum dedicat comunității Gândește Sănătos, unde poți citi experiențele altor persoane care s-au confruntat cu probleme similare și poți afla cum le-a ajutat psihoterapia în procesul de recuperare.
Psihoterapeut Alexandra Păcurar