Furia este una dintre cele mai distructive emoții, dar și cea despre care oamenii sunt cel mai confuzi și pe care aleg cel mai rar să lucreze — un paradox real al psihoterapiei. Necontrolată, îți poate afecta relațiile apropiate și sănătatea fizică și mentală. Poți învăța totuși să faci față furiei fără să te lași condus de ea: soluția vine din înțelegerea mecanismelor ei și din metode precum Terapia Rațional-Emotivă și Comportamentală (REBT), care te ajută să-ți modifici gândurile, sentimentele și reacțiile legate de furie.
De ce este furia diferită de alte emoții
Surprinzător, știința cunoaște mult mai puține lucruri despre furie decât despre alte probleme emoționale, pur și simplu pentru că există mai puține studii de cercetare despre tratarea furiei decât despre abordarea altor dificultăți emoționale. Din cauza acestei lipse de cercetare, oamenii cred adesea numeroase mituri privind această temă. E ceva obișnuit să întâlnești persoane cu probleme legate de furie care cred despre furia lor sau despre exprimarea acesteia lucruri care nu numai că sunt false, ci realmente le agravează furia. De asemenea, este știut faptul că, dacă pe lângă problemele de furie te confrunți și cu o altă problemă psihologică primară, aceasta din urmă va deveni mai severă și mai puțin receptivă la tratament.
Câteva lucruri pe care știința le-a aflat despre furie ca emoție arată că este o problemă dificil de schimbat. Furia este singura emoție negativă pe care oamenii din întreaga lume doresc, de obicei, să o păstreze. Atunci când oamenii chiar vor să-și modifice furia, motivația lor pentru schimbare este mai firavă și mai trecătoare decât motivația lor de a-și modifica alte emoții. Nimeni nu dorește să rămână deprimat, anxios, dezgustat sau vinovat, dar oamenii își doresc însă adesea să rămână furioși. Aceasta reprezintă o diferență foarte importantă între furie și alte emoții neplăcute. Tocmai de aceea este important să înțelegi consecințele negative ale furiei tale și să identifici modul în care mânia te împiedică să-ți atingi scopurile și îți otrăvește relațiile interpersonale.
Paradoxul persoanei furioase
O altă diferență majoră între furie și alte emoții se vede în ceea ce se numește paradoxul persoanei furioase. Când simți depresie, vinovăție, rușine sau anxietate, te frămânți de obicei în legătură cu ceva ce crezi că ai făcut sau cu o trăsătură pe care o ai și despre care crezi că ar fi cauza emoției tulburate, urmarea fiind încercarea de a te schimba. Atunci când te înfurii însă, consideri de obicei că sursa furiei tale se află în exterior și că nu te-ai înfuria dacă ceilalți nu ar face anumite lucruri negative.
Din păcate, atunci când consideri că motivele furiei se află în afara ta, soluția problemelor legate de furie îți apare ca fiind reprezentată de schimbările pe care alți oameni trebuie să le facă, iar dacă motivul extern al furiei tale nu se schimbă, rămâi prizonier al acestui sentiment.
De ce sfaturile obișnuite despre gestionarea furiei nu funcționează
Deși multe cărți îți spun cum să-ți gestionezi furia, niciunul dintre sfaturi nu pare a funcționa prea bine, existând și multe contradicții. Unii te recomandă să adopți o atitudine pasivă, lipsită de rezistență atunci când ceilalți te tratează nedrept, presupunându-se că acest lucru le-ar arăta tuturor că ești cu adevărat stăpân pe propria persoană, că ai fermitate și putere. Acceptarea pasivă, însă, conduce adeseori la continuarea nedreptăților sau, mai rău, o poate amplifica.
Alte cărți despre furie te îndeamnă să-ți exprimi liber și pe deplin sentimentele de furie, lucru care îi va învăța minte pe ceilalți. Poate că așa se va întâmpla, dar la fel cum iubirea naște iubire, furia naște riposte.
Soluția: alegerea unei reacții mai înțelepte
Întrucât ambele abordări ale furiei au rezultate îndoielnice, care este oare soluția? Epictet, un filosof stoic deosebit de înțelept, a subliniat acum aproape două mii de ani că alegem să reacționăm exagerat în fața comportamentului neplăcut și nedrept al celorlalți. Nu ești obligat să reacționezi astfel și, așa cum a procedat și Epictet, poți alege, într-un mod mai înțelept, să reacționezi diferit.
Aceasta este una dintre principalele doctrine ale Terapiei Rațional-Emotive și Comportamentale (REBT), care respectă înțelepciunea străveche a mai multor filosofi asiatici și europeni și o alătură unora dintre cele mai moderne metode de psihoterapie. Poți folosi metodele REBT pentru a-ți reduce semnificativ reacțiile furioase și de autosabotare și pentru a trăi fără isterie într-o lume adesea dificilă și nedreaptă. Modificându-ți gândurile, sentimentele și comportamentele de furie, poți diminua furia resimțită și poți trăi o viață mai fericită și mai împlinită.
Fă primul pas către o stare de bine
Nu trebuie să treci singur prin anxietate, atacuri de panică, depresie, tulburare obsesiv-compulsivă (TOC), anxietate socială sau alte dificultăți emoționale. Primul pas este să înțelegi ce ți se întâmplă și să ai acces la informații corecte și la sprijinul unui psiholog.
Dacă nu poți ajunge la cabinetele noastre din București sau Cluj, poți beneficia de psihoterapie online, de oriunde te-ai afla, prin intermediul platformei Gândește Sănătos.
Descarcă gratuit aplicația Gândește Sănătos din App Store sau Google Play sau creează-ți un cont gratuit pe www.gandestesanatos.ro. Vei avea acces imediat la primele 3 lecții ale programului de psihoterapie online, fără niciun cost.
Dacă alegi să continui programul, poți lucra alături de unul dintre psihologii noștri specializați în terapia cognitiv-comportamentală (CBT), care te va ghida pe parcursul procesului terapeutic. Pentru întrebări sau pentru programarea unei ședințe individuale, accesează pagina Contact de pe site.
De asemenea, pe platformă vei găsi un forum dedicat comunității Gândește Sănătos, unde poți citi experiențele altor persoane care s-au confruntat cu probleme similare și poți afla cum le-a ajutat psihoterapia în procesul de recuperare.
Psiholog Ioana Ionicioiu
0746 211 896
ioana.ionicioiu@psihosolutii.ro
Gândurile care duc la furie sunt, de cele mai multe ori, gânduri iraționale de tipul „trebuie neapărat” și „nu suport”. Le poți gestiona învățând să le pui la îndoială și să le transformi în cerințe flexibile („îmi doresc și fac tot ce ține de mine”) și în toleranță crescută la frustrare. Acest articol îți arată exact ce întrebări să îți pui atunci când simți că furia pune stăpânire pe tine, indiferent dacă gândul se referă la tine, la ceilalți sau la viață în general.
Ce sunt emoțiile disfuncționale și de ce apar
Uneori simți emoții care pot fi chinuitoare sau chiar copleșitoare. Atunci când emoțiile tale sunt intense, apar des, durează o perioadă mai lungă de timp și îți afectează modul în care funcționezi sau te adaptezi într-un anumit context, ai de-a face cu emoții disfuncționale. În această categorie pot fi incluse anxietatea, panica, furia, deprimarea, vinovăția, rușinea. Ele sunt declanșate de gândurile tale iraționale.
Am scris mai multe despre gândurile care duc la anxietate și cum le poți gestiona mai bine. Îți poate fi util să vezi cum poți face acest lucru și când vine vorba despre furie.
Ce declanșează furia
Furia poate apărea atunci când consideri că ai fost tratat într-un mod incorect sau lipsit de respect, atunci când crezi că cei din jur nu ți-au respectat standardele, așteptările sau regulile, atunci când tu nu te ridici la nivelul așteptărilor setate pentru propria persoană sau atunci când ți se pare că viața este incorectă, nedreaptă, că ți se întâmplă lucruri pe care nu ți le dorești și îți este greu să te adaptezi acestor situații.
Această emoție apare cel mai des din combinația a două tipuri de gânduri iraționale: așteptări nerealiste („trebuie neapărat”) și toleranță scăzută la frustrare („nu suport”). De exemplu: „Nu trebuia să mi se întâmple asta și nu e corect ca eu să mă confrunt cu acest lucru acum”, „Nu suport ca celălalt să se comporte așa cu mine, e o lipsă de respect și nu așa trebuia să reacționeze”, „Nu trebuia să fac această greșeală, nu suport că m-am comportat așa”.
Cum poți pune la îndoială aceste gânduri
1. „Trebuie neapărat” despre viață în general → Cerință flexibilă
Așteptarea nerealistă „trebuie neapărat” poate fi transformată într-o cerință flexibilă: „Îmi doresc și fac tot ce ține de mine”. Te poți întreba:
- De ce trebuie neapărat? Cine spune acest lucru?
- Ești tu Dumnezeu, sau vreo ființă superioară, care stabilește cum trebuie să se întâmple lucrurile?
- Dacă chiar ar fi trebuit neapărat, de ce nu a fost așa cum te-ai așteptat tu să fie?
- Ți-ai spus de multe ori în trecut că ceva trebuie cu necesitate — a fost adevărat de fiecare dată?
- Doar pentru că îți dorești ceva în acest moment, asta înseamnă că dorința ta trebuie neapărat să devină realitate acum?
- Nimic nu trebuie pe lumea asta — poți găsi un exemplu care să contrazică această idee?
- Cu ce te ajută că ți-ai impus această regulă/ai această așteptare nerealistă și rigidă?
2. „Trebuie neapărat” despre propria persoană → Cerință flexibilă
- Cu ce te ajută că îți setezi așteptări atât de ridicate cu privire la tine?
- De ce trebuie neapărat ca în această situație să îndeplinești aceste așteptări?
- Oare este realist ca, având în vedere etapa prin care treci, contextul în care ești și factorii care te influențează, să te aștepți de la tine la acest lucru pe care crezi că trebuie să se întâmple?
3. „Trebuie neapărat” despre ceilalți → Cerință flexibilă
- De ce trebuie neapărat ca celălalt să se comporte așa cum îți dorești tu?
- Poți tu să controlezi comportamentul celeilalte persoane? Oare el nu ține tot de gândurile și emoțiile ei?
- Dacă ar fi trebuit neapărat tot timpul ca ceilalți să se comporte cum vrei tu, nu ar fi făcut deja asta?
- Te comporți tu tot timpul așa cum se așteaptă ceilalți de la tine?
4. „Nu suport” (rezistența la frustrare) → Toleranță crescută la frustrare
- Ce înseamnă că nu suporți?
- Dacă ar fi să mai stai câteva secunde sau minute în plus în această situație, oare chiar nu ai suporta? Ce ți s-ar întâmpla?
- Te poți gândi la ceva ce crezi că ți-ar fi mai greu de suportat decât lucrul la care te gândești acum?
- Ai mai folosit în trecut acest gând? Ai reușit să suporți acea situație chiar dacă ți-a fost imens de greu?
- Oare oamenii nu pot suporta absolut tot ce nu îi omoară?
Fă primul pas către o stare de bine
Nu trebuie să treci singur prin anxietate, atacuri de panică, depresie, tulburare obsesiv-compulsivă (TOC), anxietate socială sau alte dificultăți emoționale. Primul pas este să înțelegi ce ți se întâmplă și să ai acces la informații corecte și la sprijinul unui psiholog.
Dacă nu poți ajunge la cabinetele noastre din București sau Cluj, poți beneficia de psihoterapie online, de oriunde te-ai afla, prin intermediul platformei Gândește Sănătos.
Descarcă gratuit aplicația Gândește Sănătos din App Store sau Google Play sau creează-ți un cont gratuit pe www.gandestesanatos.ro. Vei avea acces imediat la primele 3 lecții ale programului de psihoterapie online, fără niciun cost.
Dacă alegi să continui programul, poți lucra alături de unul dintre psihologii noștri specializați în terapia cognitiv-comportamentală (CBT), care te va ghida pe parcursul procesului terapeutic. Pentru întrebări sau pentru programarea unei ședințe individuale, accesează pagina Contact de pe site.
De asemenea, pe platformă vei găsi un forum dedicat comunității Gândește Sănătos, unde poți citi experiențele altor persoane care s-au confruntat cu probleme similare și poți afla cum le-a ajutat psihoterapia în procesul de recuperare.
Psiholog Roxana Petruș
Furia îndreptată spre exterior nu este singura ei formă — atunci când rămâne nemanifestată și e îndreptată spre propria persoană, furia se poate transforma în vinovăție, autoreproșuri, anxietate sau singurătate, iar în spatele ei se ascunde adesea depresia. Furia apare de obicei din așteptări nerealiste și credințe rigide de tipul „trebuie neapărat” — despre tine, despre ceilalți sau despre viață în general. Când aceste așteptări nu sunt respectate, apare supărarea intensă. Află mai jos cum se formează furia, cum se leagă de depresie și ce poți face dacă recunoști aceste stări în tine.
Cum apare furia
Câți dintre noi nu am avut momente de supărare intensă? Ai spus lucruri sau ai făcut gesturi față de partenerul de viață, părinți sau prieteni pe care ulterior le-ai regretat? Ai făcut reproșuri sau ai ironizat colegii, frații sau șefii atunci când erai foarte supărat? Furia este o emoție foarte des întâlnită și pare că nu o putem controla. Pentru a înțelege cum se manifestă furia te poți întreba: Cum apare? De ce devenim furioși?
Mulți dintre noi avem așteptări ridicate sau reguli de multe ori nerealiste atât în ceea ce te privește pe tine, cât și în ceea ce îi privește pe ceilalți sau chiar în legătură cu viața în general. Toate acestea se pot manifesta prin credințe rigide și absolutiste: te poți critica, eticheta atât pe tine cât și pe ceilalți, poți gândi în termeni de „trebuie neapărat” ca lucrurile să se întâmple într-un anume fel. Având în vedere că sunt așteptări nerealiste, posibilitatea ca ele să nu fie respectate este foarte mare. Astfel, dacă lucrurile nu decurg așa cum te aștepți, poți experimenta o supărare intensă, numită furie.
Așteptările și credințele tale absolutiste te pot determina să privești evenimentele și lucrurile prin prisma acestora și să reacționezi în consecință: te poți infuria.
Legătura dintre depresie și furie
Furia este o emoție intensă, trăită ca o supărare foarte mare ce se poate manifesta în două moduri:
- în exterior: prin cuvinte și comportamente manifestate față de cei din jur;
- în interior: prin simțirea furiei nemanifestată în exterior.
Ne vom concentra mai mult asupra furiei îndreptate către interior. Aceasta se poate manifesta sub diverse forme: sentiment de vinovăție, autoreproșuri, anxietate, singurătate. În spatele furiei către sine se află de multe ori depresia, un fenomen tot mai des întâlnit.
Cum te poate afecta și ce poți face
Atunci când furia îndreptată către sine este accentuată, pot apărea mai multe stări asociate cu depresia: vinovăție, tristețe accentuată, lipsa speranței, apatie, lipsă de energie, iritabilitate. Stările depresive te pot afecta capacitatea de a munci, de a studia, de a dormi, de a te alimenta și chiar de a simți plăcere de orice fel. Toate aceste lucruri pot duce la destabilizarea relațiilor cu familia, prietenii sau la scăderea randamentului la locul de muncă. În aceste cazuri este recomandat să apelezi la ajutorul unui specialist care să te ajute să te echilibrezi din toate punctele de vedere. Psihoterapia cognitiv-comportamentală este de un real ajutor în aceste stări. Ea ajută clientul să își găsească motivația, speranța și determinarea pentru a identifica, a dezbate și a raționaliza gândurile care au provocat aceste emoții și simptome fizice.
Dacă ai experimentat astfel de stări, sau crezi că o persoană din jurul tău trece prin asta, poți învăța să gestionezi aceste stări și să raționalizezi gândirea absolutistă și așteptările nerealiste, astfel încât să te poți bucura de viață.
Fă primul pas către o stare de bine
Nu trebuie să treci singur prin anxietate, atacuri de panică, depresie, tulburare obsesiv-compulsivă (TOC), anxietate socială sau alte dificultăți emoționale. Primul pas este să înțelegi ce ți se întâmplă și să ai acces la informații corecte și la sprijinul unui psiholog.
Dacă nu poți ajunge la cabinetele noastre din București sau Cluj, poți beneficia de psihoterapie online, de oriunde te-ai afla, prin intermediul platformei Gândește Sănătos.
Descarcă gratuit aplicația Gândește Sănătos din App Store sau Google Play sau creează-ți un cont gratuit pe www.gandestesanatos.ro. Vei avea acces imediat la primele 3 lecții ale programului de psihoterapie online, fără niciun cost.
Dacă alegi să continui programul, poți lucra alături de unul dintre psihologii noștri specializați în terapia cognitiv-comportamentală (CBT), care te va ghida pe parcursul procesului terapeutic. Pentru întrebări sau pentru programarea unei ședințe individuale, accesează pagina Contact de pe site.
De asemenea, pe platformă vei găsi un forum dedicat comunității Gândește Sănătos, unde poți citi experiențele altor persoane care s-au confruntat cu probleme similare și poți afla cum le-a ajutat psihoterapia în procesul de recuperare.
Psihoterapeut Mihaela Stîngă
0760 737 493