De-a lungul timpului, am lucrat cu zeci, poate chiar sute de persoane care se confruntă cu tulburarea obsesiv-compulsivă (TOC) și am fost martoră la suferința interioară prin care trec. Am văzut persoane terorizate de propriile gânduri, persoane care își puneau la îndoială caracterul sau intențiile cu privire la cei pe care îi iubeau cel mai mult și persoane care petreceau ore întregi făcând compulsii pentru câteva minute de liniște.
Dar, de asemenea, văd bucuria din privirea lor când încep să înțeleagă ce înseamnă această tulburare și mai ales când fac pași concreți către vindecare.
Dacă și tu te lupți cu TOC, cred cu tărie că te va ajuta să știi aceste lucruri:
1. Nu toate gândurile noastre ne reprezintă.
Unul dintre cele mai dificile aspecte ale TOC-ului este faptul că te identifici cu gândurile intruzive: „Ce fel de mamă sunt eu dacă am astfel de gânduri cu privire la copilașul meu? Cu siguranță sunt o persoană oribilă!”
Gândurile TOC sunt ego-distonice. Asta înseamnă că sunt în conflict puternic cu valorile, convingerile și dorințele tale reale.
Dacă îți trece prin minte un gând violent, nu înseamnă că ești o persoană violentă sau dacă îți apare în minte un gând sexual nepotrivit, nu înseamnă că îți dorești acel lucru.
Dacă ai dubii legate de relația ta, nu înseamnă automat că nu îți mai iubești partenerul.
TOC-ul te face să crezi că apariția unui gând e o dovadă cu privire la cine ești, dar nimic nu este mai departe de adevăr!
2. Cu cât încerci mai mult să scapi de un gând, cu atât el revine mai des.
Când apare un gând care te sperie, primul impuls este să îl alungi, să scapi de el cu orice preț.
Problema este că prin acest proces mintea învață că acel gând este periculos și trebuie monitorizat permanent, iar rezultatul este că acel gând va fi prezent și va avea toată atenția ta din ce în ce mai des.
3. Nu ești singurul care are astfel de gânduri.
Unul dintre lucrurile pe care le aud frecvent în cabinet este: „Nu cred că oamenii normali se gândesc la așa ceva” sau „Dacă cineva ar ști ce îmi trece prin minte, ar crede că sunt o persoană îngrozitoare”.
Adevărul este că aproape toți oamenii au, din când în când, gânduri ciudate, neplăcute, nepotrivite sau chiar șocante.
Diferența dintre persoana cu TOC și persoana fără această tulburare nu este dată de conținutul gândului, ci de faptul că persoanele care nu suferă de TOC lasă, de obicei, aceste gânduri să treacă mai departe fără să le acorde o importanță deosebită.
În schimb, persoana cu TOC se oprește asupra lor și începe să își spună: „De ce am gândit asta? Acest gând spune ceva despre mine! Dacă m-am gândit înseamnă că îmi doresc asta!”. De aici începe cercul vicios al anxietății și al compulsiilor.
Așa că, dacă ai gânduri care te sperie, te rușinează sau te fac să te simți „anormal”, merită să știi un lucru: nu ești singura persoană care trece prin asta și nu ești definit de conținutul gândurilor tale.
Ultimul și poate cel mai important lucru pe care aș vrea să ți-l spun este că TOC-ul nu trebuie să fie o sentință pe viață!
Cu ajutorul intervențiilor potrivite și al unui proces terapeutic structurat, simptomele se pot reduce semnificativ, iar multe persoane ajung să își recapete libertatea și să nu mai fie conduse de obsesii și compulsii.
Schimbarea este posibilă!
Dacă ai nevoie de ajutor, te așteptăm la cabinetele noastre din București sau Cluj-Napoca sau pe www.gandestesanatos.ro, unde înregistrarea și primele 3 lecții sunt gratuite. Poți face o programare la unul din numerele de telefon pe care le găsești la sectiunea de Contact de pe site.
NOU! Accesează gratuit primele 3 ședințe-lecții ale platformei de psihoterapie și dezvoltare personală online descărcând aplicația GândeșteSănătos din AppStore și GooglePlay. Dacă dorești și interacțiune cu un psiholog te poți înregistra gratuit pe www.gandestesanatos.ro.
Psihoterapeut Sandra Voicu
0729.007.831
(Photo credit: Karolina Grabowska @ Pexels)
„Dacă fac rău cuiva?”
„Dacă se întâmplă ceva grav?”
„De ce mi-a trecut asta prin minte?”
Mulți oameni se sperie atunci când observă anumite gânduri pe care nu și le doresc și care par să apară „din senin”. Acestea se numesc gânduri intruzive și, deși pot fi foarte neplăcute, ele sunt mai comune decât am crede.
Ce sunt gândurile intruzive?
Gândurile intruzive sunt idei, imagini mentale sau impulsuri care apar involuntar și care provoacă disconfort, anxietate sau vinovăție. De cele mai multe ori, ele sunt în contradicție cu valorile persoanei și tocmai acest lucru le face atât de tulburătoare.
Pot avea diferite teme:
- frica de a face rău cuiva;
- gânduri legate de accidente sau catastrofe;
- îndoieli repetate („am închis ușa?”, „am făcut ceva greșit?”);
- imagini violente sau șocante;
- gânduri legate de contaminare, boală sau pericol;
- idei considerate „interzise” sau rușinoase.
Important de reținut este că existența unui gând nu înseamnă intenție, dorință sau pericol real. Mintea umană produce constant gânduri, iar unele dintre ele sunt absurde, neașteptate sau inconfortabile.
Cum recunoaștem gândurile intruzive?
Există câteva caracteristici frecvente:
Apar involuntar – Nu alegem să le avem și, de multe ori, apar exact când nu ne dorim.
Provoacă anxietate sau rușine – Persoana se simte speriată de propriul gând și începe să se întrebe „ce spune asta despre mine?”.
Devin repetitive – Cu cât încercăm mai mult să le eliminăm, cu atât tind să revină mai des.
Sunt în contradicție cu valorile personale – De exemplu, o persoană foarte grijulie poate avea gânduri agresive care o șochează tocmai pentru că nu se identifică deloc cu ele.
De ce apar?
Gândurile intruzive pot apărea la oricine, însă sunt mai frecvente în perioade de:
- stres intens;
- anxietate;
- oboseală;
- perfecționism;
- nevoie crescută de control;
- schimbări importante de viață.
Uneori, ele sunt asociate cu tulburări precum anxietatea generalizată, atacurile de panică sau tulburarea obsesiv-compulsivă (TOC), însă simpla existență a unor gânduri intruzive nu înseamnă automat că există o problemă psihologică severă.
Ce NU ajută
În mod paradoxal, multe dintre strategiile pe care le folosim instinctiv pot intensifica problema:
Lupta constantă cu gândurile – Încercarea de a „nu mă mai gândi” la ceva face adesea ca acel gând să revină și mai puternic.
Verificările repetate – Căutarea permanentă de reasigurări („sigur nu sunt o persoană rea?”) poate menține anxietatea.
Auto-critica – Etichetarea de tipul „ce e în neregulă cu mine?” amplifică rușinea și frica.
Ce poate ajuta în gestionarea gândurilor intruzive?
Observarea fără panică – Primul pas este să recunoaștem că un gând este doar un eveniment mental, nu un fapt și nu o intenție. În loc de „dacă am gândit asta, înseamnă că sunt periculos”, putem încerca „este un gând intruziv care îmi provoacă anxietate”.
Acceptarea prezenței gândului – Acceptarea nu înseamnă că suntem de acord cu gândul, ci că renunțăm la lupta permanentă cu el. Uneori, cu cât permitem mai mult gândului să existe fără a-l analiza excesiv, cu atât își pierde din intensitate.
Reglarea stresului – Somnul, odihna, mișcarea, rutina și reducerea suprasolicitării emoționale pot reduce frecvența gândurilor intruzive.
Exercițiile de mindfulness – Mindfulness-ul ne ajută să observăm gândurile fără să ne identificăm complet cu ele. De exemplu, „observ că mintea mea produce un gând anxios”, nu „acest gând mă definește”.
Psihoterapia – Atunci când gândurile devin foarte frecvente, provoacă suferință intensă sau afectează viața de zi cu zi, sprijinul unui psiholog poate fi foarte util.
Terapia cognitiv-comportamentală (CBT), terapia bazată pe acceptare și mindfulness sau alte forme de psihoterapie pot ajuta persoana să își schimbe relația cu aceste gânduri și să reducă anxietatea asociată.
Un lucru important de reținut
Nu suntem definiți de gândurile care ne trec prin minte.
Mintea umană este creativă, imprevizibilă și uneori haotică. Faptul că avem un gând intruziv spune mult mai puțin despre cine suntem decât felul în care alegem să ne raportăm la el. Iar uneori, cel mai sănătos lucru pe care îl putem face nu este să controlăm fiecare gând, ci să învățăm să îl lăsăm să treacă.
Sper ca aceste informaţii să te ajute și să te susțină în a-ți crea o viață mai bună. Iar dacă ai nevoie de ajutor din partea unui psiholog, te așteptăm cu drag online sau la cabinetele noastre din București sau Cluj-Napoca sau pe www.gandestesanatos.ro, unde înregistrarea și primele 3 lecții sunt gratuite. Poți face o programare la unul din numerele de telefon pe care le găsești la sectiunea de Contact de pe site.
NOU! Accesează gratuit primele 3 ședințe-lecții ale platformei de psihoterapie și dezvoltare personală online descărcând aplicația GândeșteSănătos din AppStore și GooglePlay. Dacă dorești și interacțiune cu un psiholog te poți înregistra gratuit pe www.gandestesanatos.ro.
Psihoterapeut Ileana Matei
0726.112.161