Îngrijorarea excesivă legată de viitor te face să ratezi bucuria prezentului: persoanele care se concentrează obsesiv pe ce s-ar putea întâmpla rău trec mecanic prin viață, fără să se bucure cu adevărat de ea, chiar și atunci când lucrurile merg bine. Cele mai multe lucruri de care ne temem nu se întâmplă niciodată, iar atunci când totuși se întâmplă, de obicei găsim resurse să le facem față. Concentrarea deliberată pe momentul prezent — prin limitarea timpului dedicat îngrijorării, inventarierea avantajelor de a trăi în prezent și implicarea în activități plăcute — te poate ajuta să te bucuri cu adevărat de viață, în loc s-o lași să treacă pasiv pe lângă tine.
De ce ne pierdem în îngrijorarea legată de viitor
Lucrând frecvent cu persoane care se confruntă cu probleme de anxietate și care se focalizează excesiv pe viitor și pe ceea ce se poate întâmpla negativ acolo, m-am gândit să explic câteva lucruri legate de importanța centrării pe momentul prezent.
Fiindcă mare parte din îngrijorare se referă la ceea ce am putea face și la ceea ce ni s-ar putea întâmpla în viitor, unii terapeuți și filosofi recomandă cultivarea obișnuinței de a ne concentra asupra prezentului și de a sta în prezent. Acest aspect are mai multe avantaje. Cele mai multe dintre preocupările sportive, artistice sau științifice pe care este posibil să le experimentezi se întâmplă în prezent. Așa că, dacă obișnuiești să te îngrijorezi obsesiv în legătură cu ceea ce ți s-ar putea întâmpla în viitor, vei rata aceste experiențe actuale și multe dintre plăcerile unicei vieți pe care o vei avea vreodată. Nu poți fi niciodată sigur în legătură cu ceea ce ți se va întâmpla mâine, oricât de înțelept ți-ai planifica următorii pași. Și cu ușurință, poți face ca acest tip de planificare să devină o preocupare frenetică.
Cum îngrijorarea ne fură bucuria prezentului
Sunt persoane care, în ciuda tuturor lucrurilor bune care li s-au întâmplat în viață, continuă să se îngrijoreze în legătură cu lucrurile groaznice care s-ar putea întâmpla în viitor și astfel nu se bucură niciodată complet de toate aceste lucruri (de ex., serviciu bun, relații armonioase de familie). Cele mai multe dintre lucrurile pentru care s-au îngrijorat nu s-au întâmplat, de fapt, niciodată. Mai mult decât atât, atunci când s-au întâmplat, au fost capabile să facă față acestor evenimente perturbatoare și să găsească soluții pentru ele. În tot acest timp însă, au cheltuit un volum excesiv de timp încercând să facă să nu se întâmple viitorul „sumbru”. Au lăsat ca prezentul să treacă pe lângă ele, făcându-i față mecanic, dar fără să se bucure cu adevărat de el.
De unde vine acest tipar de gândire
De ce ajung persoanele în acest punct? Mare parte se datorează stilului nesănătos de gândire cu privire la ceea ce s-ar putea întâmpla rău în legătură cu viitorul. O astfel de gândire ar putea suna în felul următor: „Lucrurile groaznice nu trebuie să mi se întâmple mie la serviciu sau în viața de familie. Dacă se vor întâmpla, s-ar putea să nu fiu capabil să mă ocup de ele, iar aceasta ar demonstra că nu sunt de fapt o persoană competentă. Trebuie să le preîntâmpin și să mă asigur că nu se întâmplă sau, altfel, trebuie să fiu complet pregătit pentru ele și să am un plan detaliat pentru a le face față și a le îmbunătăți. În caz contrar, ar putea să mă copleșească și să-mi arate cât de inadecvat sunt în mod esențial.”
Cum poți învăța să rămâi în prezent
Ce este de făcut în această situație? În primul rând, este important să înveți în terapie cum anume să contești în mod activ aceste credințe disfuncționale și să dobândești modalități sănătoase de a filosofa. Numeroase alte tehnici care ajută persoanele să se oprească din îngrijorarea obsesivă constau în: limitarea în mod deliberat a îngrijorării obsesive la nu mai mult de 15 minute pe zi, silindu-te să te gândești și la alte lucruri și proiecte; inventarierea avantajelor pe care le ai dacă rămâi în prezent și dacă te concentrezi asupra plăcerilor imediate care îți sunt la îndemână; implicarea în mod constructiv în activități plăcute, în timpul liber. Silindu-te să stai în prezent și să te concentrezi asupra plăcerilor de astăzi, reușești să te distragi de la grijile tale obsesive și să-ți sporești bucuria de a trăi.
În mod similar, fiecare dintre noi poate folosi concentrarea asupra prezentului și rămânerea în prezent, chiar dacă nu suntem perturbați în mod serios de ceva anume. Să nu lăsăm prezentul să treacă pe lângă noi și să acordăm timp și să ne concentrăm asupra modurilor în care ne putem îmbunătăți interesele și preocupările de acum. Exact așa cum a deveni complet absorbit de muzică, artă sau știință presupune timp și eforturi deliberate, aceeași concentrare ne este necesară și pentru a descoperi și a pune în aplicare moduri de a fi prezent în prezent.
Așadar, nu lăsa să se irosească ziua de astăzi, lăsând-o să treacă pasiv. Este ușor să urmezi acea cale, dar nu este suficient pentru a trăi o viață împlinită.
Fă primul pas către o stare de bine
Nu trebuie să treci singur prin anxietate, atacuri de panică, depresie, tulburare obsesiv-compulsivă (TOC), anxietate socială sau alte dificultăți emoționale. Primul pas este să înțelegi ce ți se întâmplă și să ai acces la informații corecte și la sprijinul unui psiholog.
Dacă nu poți ajunge la cabinetele noastre din București sau Cluj, poți beneficia de psihoterapie online, de oriunde te-ai afla, prin intermediul platformei Gândește Sănătos.
Descarcă gratuit aplicația Gândește Sănătos din App Store sau Google Play sau creează-ți un cont gratuit pe www.gandestesanatos.ro. Vei avea acces imediat la primele 3 lecții ale programului de psihoterapie online, fără niciun cost.
Dacă alegi să continui programul, poți lucra alături de unul dintre psihologii noștri specializați în terapia cognitiv-comportamentală (CBT), care te va ghida pe parcursul procesului terapeutic. Pentru întrebări sau pentru programarea unei ședințe individuale, accesează pagina Contact de pe site.
De asemenea, pe platformă vei găsi un forum dedicat comunității Gândește Sănătos, unde poți citi experiențele altor persoane care s-au confruntat cu probleme similare și poți afla cum le-a ajutat psihoterapia în procesul de recuperare.
Psiholog Ioana Ionicioiu
0746 211 896
ioana.ionicioiu@psihosolutii.ro
Emoțiile negative nu sunt neapărat un semn că ceva e în neregulă cu tine — multe dintre ele sunt funcționale și te ajută să te adaptezi, să faci față sau să schimbi constructiv o situație neplăcută. Diferența esențială e între emoțiile sănătoase, precum îngrijorarea, care te motivează să acționezi, și cele nesănătoase, precum anxietatea, care te pot bloca complet. Înțelegerea acestei distincții te ajută să accepți emoțiile disconfortante în loc să lupți disperat împotriva lor, ceea ce paradoxal le înrăutățește.
De ce apelăm la psihoterapie
Majoritatea oamenilor care apelează la psihoterapie o fac din dorința de a se simți mai bine. Apare un disconfort emoțional atât de puternic încât îți afectează felul în care îți faci sarcinile, atât la muncă, cât și acasă. Mintea începe să se concentreze pe problemă, încearcă să găsească o soluție și te seacă de energie în timp ce încerci să faci față evenimentelor externe. Apare senzația lipsei de control, de parcă emoția „rea” a pus stăpânire pe comportamentul tău și voința ta nu este suficientă ca să-i țină piept. Apare frustrarea că lucrurile nu mai sunt ca înainte, că totul e greu, că bucuria apare din ce în ce mai rar, că nu mai trăiești în prezent.
Cum ne formăm așteptările despre emoții
Așteptările conștiente sau inconștiente pe care ți le faci despre emoții contează foarte mult. Felul în care reușești să suporți o emoție neplăcută depinde de cât de ușor accepți că ea poate apărea. Există diferențe între oameni în ceea ce privește intensitatea cu care apar emoțiile și felul în care sunt reglate. Pentru unii pot părea foarte intense și greu de stăpânit, în timp ce pentru alții nu sunt o problemă. Unii le simt mai mult în corp, alții le simt mai mult în cap. Unii trec ușor peste, alții se simt prinși ca într-o capcană.
Așteptările pe care ți le faci despre emoții sunt formate prin educație, dar sunt influențate și de cultura în care trăiești. Cu toate acestea, există o uniformitate surprinzătoare în asocierile pe care le facem cu o anumită emoție. Astfel, când apare frica, convingerile din spate au legătură cu o amenințare sau un pericol. Când simțim tristețe, ne gândim la pierdere (cu implicații pentru viitor), la eșec. Ne simțim furioși când percepem o nedreptate, când ni se încalcă un drept, o limită, sau când ne simțim frustrați pentru că nu ni s-a îndeplinit o dorință. Când greșim față de o persoană apropiată, ne simțim vinovați, iar când greșim în public ne simțim rușinați. Când cineva la care ținem ne trădează așteptările, ne simțim dezamăgiți.
Acceptarea, primul pas către gestionarea emoțiilor
Lista nu e completă, însă emoțiile enumerate fac parte din categoria „Nu-mi place să mă simt așa”. Uneori devin inacceptabile, iar încercarea disperată de a le controla rezultă, în mod paradoxal, într-o înrăutățire a situației. Acest lucru se întâmplă pentru că nu poți rezolva o problemă care n-ar trebui să existe. Primul pas, întotdeauna, e să accepți că există o problemă. Următorul este să o definești corect. Fără acești pași, nu poți cere ajutorul de care ai nevoie.
Uneori, simpla acceptare poate fi soluția potrivită, iar acceptarea devine mai ușoară în momentul în care înțelegi de ce apar emoțiile negative și la ce ajută. În teoria rațional-emotivă se face o diferență între emoțiile negative funcționale (sănătoase) și cele disfuncționale (nesănătoase). O emoție neplăcută este considerată sănătoasă dacă te ajută:
- Să te adaptezi unei situații neplăcute.
- Să faci față unei situații neplăcute.
- Să schimbi situația neplăcută într-un mod constructiv.
Anxietate versus îngrijorare: exemplul lui Viorel
Pentru clarificare, voi folosi un exemplu legat de anxietate. Există o diferență între îngrijorare și anxietate care poate fi ilustrată astfel:
Anxietate:
Viorel vrea să ajungă la timp la muncă. E iarnă, și o porțiune din drum e complet acoperită de gheață. Viorel vede gheața și se gândește: „sigur o să alunec, o să cad și o să-mi rup gâtul!”. Viorel se simte anxios. El e atât de convins de scenariul din minte, încât anxietatea se intensifică și îl blochează. Nu știe ce să facă. Nu poate lua o decizie. Rămâne pe loc și nu pășește pe gheață. Dacă nu vine vreun ajutor, s-ar putea să nu mai ajungă la muncă.
Îngrijorare:
Viorel vrea să ajungă la timp la muncă. E iarnă, și o porțiune din drum e complet acoperită de gheață. Viorel vede gheața și se gândește: „s-ar putea să alunec, trebuie să am grijă”. Viorel se simte îngrijorat. El nu e convins că o să alunece, dar ia în calcul posibilitatea ca acest lucru să se întâmple. Viorel își ia măsuri de precauție: pășește încet, cu grijă, ca să-și țină echilibrul. Reușește să traverseze porțiunea de drum.
În ambele situații, Viorel întâmpină același obstacol, iar emoția resimțită este frica. Cu toate acestea, nu este aceeași frică. În primul caz vorbim de anxietate, o emoție care l-a blocat pe Viorel; în al doilea caz vorbim de îngrijorare, o emoție care i-a permis să-și continue drumul. Îngrijorarea l-a ajutat să se concentreze pe soluții pentru a se adapta la riscul de a aluneca și pentru a reuși să îl micșoreze cu succes. Prin urmare, este firesc să te simți îngrijorat în situații de risc! Te ajută să te adaptezi pentru a-ți îndeplini scopurile.
Rolul emoțiilor în viața ta
Acest raționament poate fi aplicat la orice emoție negativă. Emoțiile îți dau energia pentru a acționa, iar fără ele nu ai reuși să fii motivat. Ele te conectează la nevoile tale firești și te ajută să descoperi ce este important pentru tine. Cu bune și cu rele, emoțiile te ajută să duci o viață cu sens.
Fă primul pas către o stare de bine
Nu trebuie să treci singur prin anxietate, atacuri de panică, depresie, tulburare obsesiv-compulsivă (TOC), anxietate socială sau alte dificultăți emoționale. Primul pas este să înțelegi ce ți se întâmplă și să ai acces la informații corecte și la sprijinul unui psiholog.
Dacă nu poți ajunge la cabinetele noastre din București sau Cluj, poți beneficia de psihoterapie online, de oriunde te-ai afla, prin intermediul platformei Gândește Sănătos.
Descarcă gratuit aplicația Gândește Sănătos din App Store sau Google Play sau creează-ți un cont gratuit pe www.gandestesanatos.ro. Vei avea acces imediat la primele 3 lecții ale programului de psihoterapie online, fără niciun cost.
Dacă alegi să continui programul, poți lucra alături de unul dintre psihologii noștri specializați în terapia cognitiv-comportamentală (CBT), care te va ghida pe parcursul procesului terapeutic. Pentru întrebări sau pentru programarea unei ședințe individuale, accesează pagina Contact de pe site.
De asemenea, pe platformă vei găsi un forum dedicat comunității Gândește Sănătos, unde poți citi experiențele altor persoane care s-au confruntat cu probleme similare și poți afla cum le-a ajutat psihoterapia în procesul de recuperare.
Psiholog Mădălina Robu
Îngrijorarea apare în trei forme comune — generală, obsesivă și socială — fiecare cu propriile caracteristici, dar cu un element comun: devin o problemă doar atunci când afectează viața ta de zi cu zi. Îngrijorarea generală înseamnă griji excesive și greu de controlat despre multiple aspecte ale vieții; îngrijorarea obsesivă implică gânduri intruzive și comportamente compulsive; iar îngrijorarea socială se manifestă prin teama de a fi judecat negativ de ceilalți. Vestea bună este că, indiferent de tip, îngrijorarea poate fi gestionată prin tehnici specifice de coping.
Cele trei forme comune de îngrijorare
Îngrijorarea îmbracă diverse forme și nuanțe. Scopul și durata îngrijorării sunt unice pentru fiecare individ. Există însă elemente comune pentru felul și motivele de îngrijorare ale oamenilor. Formele comune de îngrijorare sunt: îngrijorarea generală, îngrijorarea obsesivă și îngrijorarea socială.
Îngrijorarea generală
Cu toții ne îngrijorăm dintr-un motiv, din când în când. Îți faci probleme din cauza facturilor, a școlii, a relațiilor, a locului de muncă și a multor altor neajunsuri. Dacă te îngrijorezi la modul general, adică te temi din orice, îți faci griji în privința multor probleme tot timpul. Îngrijorarea este excesivă, aparent incontrolabilă și adesea nu este susținută de vreo dovadă. O altă caracteristică a persoanei care se îngrijorează în general este că nivelul grijilor este, de cele mai multe ori, mai mare decât ar merita de fapt situația, în realitate. Prin urmare, te simți frustrat, neajutorat și chiar „nebun”. Dacă este suficient de gravă, acest tip de îngrijorare este, de regulă, etichetat ca tulburare de anxietate generalizată de către specialiștii din domeniul sănătății mentale.
Îngrijorarea și gândurile obsesive
Obsesiile sunt gânduri, imagini sau impulsuri nedorite, repetitive și persistente, care îți produc o stare de tulburare. Este foarte dificil să reziști acestor gânduri și, în general, sunt considerate excesive de către persoana respectivă. Dacă te îngrijorezi obsesiv, te poți angaja în comportamente compulsive (verifici și reverifici, te speli pe mâini, aranjezi și rearanjezi obiecte) pentru a reduce și neutraliza anxietatea. Aceste comportamente funcționează în diferite măsuri, dar nu elimină gândurile anxioase. Acest tip de îngrijorare este etichetat în mod caracteristic drept tulburare obsesiv-compulsivă de către profesioniștii din domeniul sănătății mentale.
Îngrijorarea socială
Numeroși oameni nu se simt bine în situații sociale. Pentru unii, aceasta se manifestă sub forma timidității la petreceri sau la alte întruniri sociale. Pentru alții, se referă la teama de a spune ceva incorect sau de a jigni neintenționat pe cineva. În general, cei cu anxietate socială tind să se teamă că vor fi judecați negativ în vreun fel. Ca urmare, evită situațiile sociale de teamă să nu fie criticați sau făcuți de râs. Îngrijorarea socială duce și la o serie de simptome fizice care deranjează (de ex., transpirație, roșit, amețeală, gură uscată, accelerarea bătăilor inimii, tremurat). Acest tip de îngrijorare este etichetat în general ca fobie socială sau tulburare de anxietate socială de către profesioniștii din domeniul sănătății mentale.
Cum poți gestiona îngrijorarea
Indiferent de tipul de îngrijorare de care vorbim, este important de reținut faptul că acestea pot fi gestionate prin învățarea unor tehnici. Înainte de a aplica orice tehnică, este important să înțelegi că nu toate problemele care te fac să te îngrijorezi au soluții. Ca exemple în acest sens ar fi: anumite boli, dezastre naturale sau produse de om, precum și o serie de circumstanțe și situații omenești. Prin urmare, este bine să îți abordezi problemele în funcție de cele două stiluri de coping (ajustare): cel concentrat pe problemă și cel concentrat pe emoție. Copingul concentrat asupra problemei îți permite să rezolvi sau să corectezi problemele care pot fi soluționate sau corectate, în vreme ce copingul concentrat asupra emoțiilor îți permite să gestionezi emoțional acele lucruri care nu pot fi schimbate (de ex., poți schimba felul în care te gândești la boala mamei tale, dar nu poți schimba faptul că este bolnavă).
Concluzionând, există mai multe tipuri de îngrijorări, dar acestea devin problematice doar atunci când gândurile îți afectează viața normală de zi cu zi.
Fă primul pas către o stare de bine
Nu trebuie să treci singur prin anxietate, atacuri de panică, depresie, tulburare obsesiv-compulsivă (TOC), anxietate socială sau alte dificultăți emoționale. Primul pas este să înțelegi ce ți se întâmplă și să ai acces la informații corecte și la sprijinul unui psiholog.
Dacă nu poți ajunge la cabinetele noastre din București sau Cluj, poți beneficia de psihoterapie online, de oriunde te-ai afla, prin intermediul platformei Gândește Sănătos.
Descarcă gratuit aplicația Gândește Sănătos din App Store sau Google Play sau creează-ți un cont gratuit pe www.gandestesanatos.ro. Vei avea acces imediat la primele 3 lecții ale programului de psihoterapie online, fără niciun cost.
Dacă alegi să continui programul, poți lucra alături de unul dintre psihologii noștri specializați în terapia cognitiv-comportamentală (CBT), care te va ghida pe parcursul procesului terapeutic. Pentru întrebări sau pentru programarea unei ședințe individuale, accesează pagina Contact de pe site.
De asemenea, pe platformă vei găsi un forum dedicat comunității Gândește Sănătos, unde poți citi experiențele altor persoane care s-au confruntat cu probleme similare și poți afla cum le-a ajutat psihoterapia în procesul de recuperare.
Psiholog Ioana Ionicioiu
0746 211 896
ioana.ionicioiu@psihosolutii.ro
Îngrijorarea este un proces cognitiv normal, format din gânduri și imagini repetitive despre posibile evenimente viitoare și consecințele lor negative — sănătos până la un punct, dar problematic atunci când devine excesiv. Ceea ce menține adesea anxietatea nu este doar conținutul îngrijorărilor, ci și credințele tale despre ele: pe de o parte, credința că îngrijorarea te ajută și te pregătește, iar pe de altă parte, credința că îngrijorarea este incontrolabilă și periculoasă. Identificarea acestor credințe este primul pas către reducerea îngrijorării excesive.
Ce este îngrijorarea și când devine o problemă
Cu toții știm ce e îngrijorarea și majoritatea dintre noi am trăit acest fenomen. În literatura de specialitate, aceasta este definită ca un proces cognitiv care implică gânduri și imagini repetitive legate de posibile evenimente viitoare și consecințele negative ale acestora. Deși îngrijorarea este un proces normal, adaptativ și sănătos până la un punct, când aceasta apare în exces poate afecta semnificativ calitatea vieții tale.
Pentru a reduce frecvența acestor îngrijorări, un scop important pe care îl avem în terapie este să analizăm conținutul îngrijorărilor și să diferențiem între îngrijorările realiste, legate de lucruri asupra cărora ai controlul, și cele nerealiste, legate de lucruri foarte puțin probabile sau asupra cărora nu ai niciun fel de control. În timp ce conținutul îngrijorărilor este într-adevăr important și e nevoie să vezi cât de realiste sunt acele gânduri și cum le poți modifica, o la fel de mare importanță o are și ceea ce crezi despre îngrijorări. De obicei, anxietatea este menținută de existența în paralel a două tipuri de credințe legate de îngrijorări: credințe legate de beneficiile îngrijorării și credințe legate de efectele negative ale îngrijorării.
Credințe legate de beneficiile îngrijorării
Dacă ai tendința să te îngrijorezi în exces, ai de cele mai multe ori gândul că îngrijorarea este benefică și te ajută să fii pregătit pentru evenimentele negative ce vor urma. Poți avea credințe de tipul „Dacă mă îngrijorez, voi fi mai motivat să fac lucrurile pe care le am de făcut”, „Îngrijorarea mă ajută să îmi rezolv problemele”, „Îngrijorarea mă ajută să fac față evenimentelor din viața mea”, „Dacă mă îngrijorez, nu o să mi se întâmple lucruri rele”, „Îngrijorarea mă pregătește pentru ce urmează”. Astfel de idei au ca efect creșterea frecvenței cu care te îngrijorezi și te predispun să alegi îngrijorarea ca principală metodă de a face față provocărilor de zi cu zi.
Credințe legate de efectele negative ale îngrijorării
Una din cele mai frecvente credințe negative legate de îngrijorare este aceea că îngrijorarea este incontrolabilă. Dacă tinzi să te îngrijorezi foarte mult, poți crede că îngrijorarea este cea care te controlează pe tine, nu invers, că tu ai putea obține controlul asupra îngrijorărilor. Astfel, apar gânduri de tipul „Nu am niciun control asupra îngrijorărilor”, „Nu pot face nimic ca să opresc îngrijorarea”, „Odată ce încep să mă îngrijorez, nu mă mai pot opri”.
O altă credință negativă legată de îngrijorare care apare frecvent este aceea că îngrijorarea este periculoasă. Astfel, poți considera că îngrijorarea îți poate face, într-un fel sau altul, rău. Poți crede că „O să înnebunesc de la atâta îngrijorare”, „O să mă îmbolnăvesc dacă nu mă opresc din îngrijorare”, „Îngrijorarea îmi va afecta organismul” sau „Îngrijorarea poate conduce la boli serioase”.
Atâta timp cât aceste credințe rămân neschimbate și nu sunt înlocuite cu credințe mai realiste și sănătoase, îți va fi greu să renunți la îngrijorare, deoarece consideri că te ajută, și în același timp vei resimți o mare anxietate când te îngrijorezi, deoarece crezi că îngrijorarea e incontrolabilă și poate să îți facă rău.
Cum te poate ajuta terapia cognitiv-comportamentală
Dacă te regăsești în aceste descrieri, ședințele de terapie cognitiv-comportamentală te pot ajuta să depășești dificultățile cu care te confrunți și să ajungi să te îngrijorezi din ce în ce mai puțin.
Fă primul pas către o stare de bine
Nu trebuie să treci singur prin anxietate, atacuri de panică, depresie, tulburare obsesiv-compulsivă (TOC), anxietate socială sau alte dificultăți emoționale. Primul pas este să înțelegi ce ți se întâmplă și să ai acces la informații corecte și la sprijinul unui psiholog.
Dacă nu poți ajunge la cabinetele noastre din București sau Cluj, poți beneficia de psihoterapie online, de oriunde te-ai afla, prin intermediul platformei Gândește Sănătos.
Descarcă gratuit aplicația Gândește Sănătos din App Store sau Google Play sau creează-ți un cont gratuit pe www.gandestesanatos.ro. Vei avea acces imediat la primele 3 lecții ale programului de psihoterapie online, fără niciun cost.
Dacă alegi să continui programul, poți lucra alături de unul dintre psihologii noștri specializați în terapia cognitiv-comportamentală (CBT), care te va ghida pe parcursul procesului terapeutic. Pentru întrebări sau pentru programarea unei ședințe individuale, accesează pagina Contact de pe site.
De asemenea, pe platformă vei găsi un forum dedicat comunității Gândește Sănătos, unde poți citi experiențele altor persoane care s-au confruntat cu probleme similare și poți afla cum le-a ajutat psihoterapia în procesul de recuperare.
Psihoterapeut Alexandra Păcurar