Frica de boală în anxietate este una dintre cele mai frecvente temeri resimțite de persoanele care se confruntă cu stări anxioase. Ea apare din combinația dintre senzații fizice neplăcute (palpitații, tremurat, senzație de sufocare, dureri de cap sau de piept) și empatia excesivă față de persoane bolnave din jurul tău, generând gândul „Dacă mi se poate întâmpla și mie?”. Vestea bună este că anxietatea este o tulburare perfect vindecabilă prin psihoterapie cognitiv-comportamentală.
Ce este frica de boală în anxietate
Ți s-a întâmplat vreodată să auzi că o persoană de vârsta ta se confruntă cu cancer și te-ai gândit că ți s-ar putea întâmpla și ție? Sau ai avut vreodată dureri de cap, de stomac sau senzații fizice neplăcute în corp care te-au îngrijorat foarte tare?
Simptomele descrise de obicei de persoanele care trăiesc această teamă sunt: neliniște foarte mare la gândul că ceva rău li s-ar putea întâmpla din punct de vedere medical, asociată cu senzații fizice precum palpitații, tremurat, senzație de sufocare, dureri în diferite zone ale corpului (cel mai frecvent în zona pieptului și a capului), furnicături și senzație de amorțeală în membre.
Toate aceste simptome sunt caracteristice stărilor de anxietate, însă senzațiile fizice fac ca teama de îmbolnăvire să se accentueze și mai tare.
Cum apare această teamă
De cele mai multe ori există două surse principale din care apare această teamă, legate una de cealaltă.
Prima sursă o reprezintă anumite senzații fizice neplăcute din organism, combinate poate cu un set de analize în care ceva nu a ieșit tocmai în parametri normali. A doua sursă, strâns legată de prima, este empatia — un proces psihic normal prin care te pui mental în locul altei persoane. Auzi sau vezi, poate chiar la cineva apropiat, că s-a îmbolnăvit sau are probleme de sănătate grave, iar mintea ta gândește automat: „Dacă mi se poate întâmpla și mie?”
Un astfel de gând este numit „scenarița” și este de cele mai multe ori responsabil pentru declanșarea și menținerea acestei stări de anxietate. În multe situații, oamenii empatizează cu afecțiuni destul de serioase, cum ar fi cancerul sau afecțiunile neurologice.
Ceea ce, din păcate, întreține aceste gânduri și, implicit, această teamă foarte mare sunt chiar senzațiile fizice din organism. În momentul în care te gândești că ceva rău ți s-ar putea întâmpla și că te-ai putea îmbolnăvi, creierul reacționează prin secreția de adrenalină. Aceasta are rolul de a mobiliza organismul pentru efort și pentru a lupta cu această „amenințare”, fie ea reală sau nu. În acel moment vei simți o pleiadă de senzații în organism care, la rândul lor, vor fi interpretate ca semn al unei afecțiuni. Asta va face ca teama să sporească, iar senzațiile să fie aproape permanente.
Care sunt consecințele acestei anxietăți
Deoarece majoritatea persoanelor care se confruntă cu stări de anxietate monitorizează foarte atent ce li se întâmplă în organism, vor fi mereu conștiente de aceste stări și senzații și vor trăi practic cu această teamă.
Funcționarea de zi cu zi este, în primul rând, afectată — e foarte greu să te poți concentra la locul de muncă, cu familia sau cu prietenii când în mintea ta stă bine asimilat gândul că poți muri în curând. Mai mult, vei avea dificultăți în a-ți planifica activități plăcute și vacanțe, iar bucuria de a trăi va fi mult diminuată.
În al doilea rând, aceste persoane vor cheltui sume foarte mari pe analize repetate și chiar scumpe pentru a afla ce li se întâmplă. Alte persoane, dimpotrivă, evită să își facă analize din teama de a nu fi diagnosticate cu vreo boală gravă. Evident, această evitare nu face decât să adâncească teama și mai mult.
Nu în ultimul rând, multe persoane blocate în acest tipar sunt efectiv împiedicate să se bucure și să își desfășoare viața normal și firesc atunci când aceste stări și gânduri sunt cu ele în permanență.
Ce se poate face pentru a depăși frica de boală
E important să știi, în primul rând, că anxietatea este o tulburare perfect vindecabilă. Toate gândurile iraționale care stau în spatele ei pot fi identificate și schimbate, iar un psihoterapeut de orientare cognitiv-comportamentală te va ajuta să înveți să faci acest lucru.
În al doilea rând, deși preocuparea pentru sănătate este perfect funcțională, o supra-preocupare și chiar catastrofarea oricărei boli îți pot face foarte mult rău. Analizele anuale ajută mult la depistarea, prevenirea și chiar tratarea celor mai multe dintre bolile care sperie atât de tare, așa încât evitarea lor nu este funcțională. Pe de altă parte, din păcate nu poți controla tot ce ți se întâmplă. Orice fel de boală ai putea dezvolta, ea va fi de cele mai multe ori tratabilă, iar catastrofarea ei nu te va ajuta să găsești cea mai bună soluție.
Unul dintre întemeietorii psihologiei cognitive spunea că, în viață, durerea e inevitabilă, dar suferința e opțională — iar această idee se potrivește perfect aici.
Faptul că îți este atât de teamă de o boală nu va face decât să îți fie mai dificil să îți trăiești viața. Poți face tot ce ține de tine pentru a duce o viață sănătoasă și pentru a avea grijă de sănătatea ta, însă nu poți controla în mod absolut ceea ce ți se întâmplă pe parcursul vieții.
Nu ezita să apelezi la ajutorul unui psihoterapeut atunci când observi că teama de a te îmbolnăvi acaparează prea mult din viața ta. Psihoterapia cognitiv-comportamentală are cea mai bună rată de succes în tratarea acestor stări, pentru că lucrează exact cu acele gânduri care adâncesc starea și te împiedică să te bucuri de viață.
Fă primul pas către o stare de bine
Nu trebuie să treci singur prin anxietate, atacuri de panică, depresie, tulburare obsesiv-compulsivă (TOC), anxietate socială sau alte dificultăți emoționale. Primul pas este să înțelegi ce ți se întâmplă și să ai acces la informații corecte și la sprijinul unui psiholog.
Dacă nu poți ajunge la cabinetele noastre din București sau Cluj, poți beneficia de psihoterapie online, de oriunde te-ai afla, prin intermediul platformei Gândește Sănătos.
Descarcă gratuit aplicația Gândește Sănătos din App Store sau Google Play sau creează-ți un cont gratuit pe www.gandestesanatos.ro. Vei avea acces imediat la primele 3 lecții ale programului de psihoterapie online, fără niciun cost.
Dacă alegi să continui programul, poți lucra alături de unul dintre psihologii noștri specializați în terapia cognitiv-comportamentală (CBT), care te va ghida pe parcursul procesului terapeutic. Pentru întrebări sau pentru programarea unei ședințe individuale, accesează pagina Contact de pe site.
De asemenea, pe platformă vei găsi un forum dedicat comunității Gândește Sănătos, unde poți citi experiențele altor persoane care s-au confruntat cu probleme similare și poți afla cum le-a ajutat psihoterapia în procesul de recuperare.
Psihoterapeut Irina Paraschiv
Anxietatea față de boală apare atunci când interpretezi greșit senzații normale ale corpului sau simptome ușoare drept semne ale unei boli grave. Anumite comportamente — consultații medicale repetate, căutarea excesivă a simptomelor pe internet, măsurarea frecventă a tensiunii, pulsului sau greutății — oferă o senzație temporară de control, dar pe termen lung întrețin și amplifică anxietatea. Peste 60% dintre persoanele cu anxietate legată de boală dezvoltă depresie, atacuri de panică, anxietate generalizată sau tulburare obsesiv-compulsivă. Află mai jos care sunt aceste comportamente și cum funcționează mecanismul care le menține.
Ce este anxietatea față de boală
Pentru că ne confruntăm deseori în ședințele de psihoterapie cu persoane care se focusează foarte mult pe simptome și senzații fizice, anticipând posibilitatea de a suferi de anumite boli grave, merită detaliate comportamentele care întrețin și intensifică starea de anxietate față de boală.
Principala caracteristică a persoanelor cu anxietate față de boală este că tind să interpreteze greșit senzațiile normale ale organismului lor și simptomele ușoare ca pe o boală cu evoluție fatală. Ele sunt în permanență preocupate și focusate pe simptomele și stările pe care le simt în corp, încât devin hipervigilente. De exemplu, dacă observă o bătaie neregulată a inimii, se gândesc că suferă de ceva grav la inimă și pot face infarct.
Consultațiile și analizele medicale repetate
Astfel, simptomele aparente sunt interpretate ca semne ale unor probleme medicale grave și cele mai multe persoane aleg să facă multe consultații la medic și pot recurge și la analize amănunțite, în speranța că vor descoperi cauza pentru care au acel simptom sau acele simptome.
Când nu se descoperă o cauză medicală care să justifice simptomele, deși se fac nenumărate investigații, de obicei medicii îndrumă aceste persoane către psihoterapeut sau psihiatru. Totuși, acestea au tendința să meargă la un alt medic, să repete analizele în speranța că vor găsi diagnosticul care să le confirme temerile, crezând că analizele anterioare fie nu au fost suficiente, fie au avut rezultatul eronat. Astfel acest cerc vicios provoacă amplificarea stării de neliniște care conduce la apariția anxietății, ale cărei simptome pot fi la rândul lor confundate cu semne ale unor boli grave (dificultate de concentrare, oboseală accentuată, neliniște puternică, tulburări de somn etc.). Peste 60% din persoanele care au anxietate legată de boală dezvoltă depresie, atacuri de panică, anxietate generalizată sau tulburare obsesiv-compulsivă.
Pe lângă beneficiile de moment obținute în urma consultațiilor și analizelor repetate (anxietatea poate scădea în intensitate pentru o scurtă perioadă), costurile sunt mult mai mari: pe termen lung starea de anxietate crește și simptomele pot fi în continuare prezente, ba chiar amplificate; când vor apărea simptome noi anxietatea se poate intensifica; la acestea se adaugă banii plătiți pe analize și consultații și timpul pierdut.
Cititul excesiv pe internet și cyberchondria
Un alt comportament ce întreține anxietatea, atunci când nu reușești să ajungi la medic, este cititul excesiv pe internet despre simptomele resimțite și încadrarea lor într-un diagnostic de cele mai multe ori grav. Mai nou există și un termen pentru acest tip de anxietate: Cyberchondria — anxietatea intensă declanșată de căutarea informațiilor legate de sănătate pe internet. De cele mai multe ori găsești informații care conduc la diagnostice grave, deși pornești de la un simplu simptom. Multe dintre informațiile găsite nu sunt validate științific, sunt doar păreri personale, informațiile pot fi incomplete, neclare sau chiar incorecte. Astfel, deși poți avea doar o simplă durere de cap sau amețeală, pentru că ai tendința să te focusezi pe cea mai catastrofală variantă, poți concluziona că vei face un atac cerebral, deși nu întrunești condițiile pentru acel diagnostic grav. Din păcate, deși pare că ajută pe moment, multe dintre informațiile găsite pe internet conduc la creșterea nivelului de anxietate.
Măsurătorile excesive de acasă
Atunci când mersul la medic și analizele sunt greu accesibile, persoanele cu anxietate față de boală recurg la folosirea aparatelor ce măsoară diverși parametri, pe care le pot folosi acasă, singure.
Măsurarea excesivă a tensiunii arteriale și verificarea pulsului (numărarea bătăilor inimii) sunt alte comportamente care pot crește intensitatea anxietății. De cele mai multe ori, persoanele care recurg la aceste comportamente de verificare au palpitații și, catastrofându-le, se gândesc că pot face infarct. La fel ca și celelalte comportamente descrise mai sus, măsurarea tensiunii sau verificarea pulsului în mod excesiv duce la creșterea nivelului de anxietate, deși pe termen scurt oferă senzația de control.
Cântăritul în mod excesiv este un alt comportament ce întărește anxietatea față de boală. Dacă în ultima vreme ai mai slăbit sau te-ai îngrășat, fie din cauza unor modificări în alimentație, lipsa poftei de mâncare, introducerea sau scoaterea sportului din stilul de viață, fie din cauza unor schimbări de viață (mutat în altă țară, despărțiri, decese etc.) care afectează greutatea, această schimbare poate fi interpretată ca fiind un semn al unei boli grave. Prin urmare, din dorința de a controla cât mai mult greutatea, și odată cu asta și boala în sine, poate apărea acest comportament de cântărire chiar și de mai multe ori pe zi.
Un alt comportament întâlnit (mai rar) în anxietatea față de boală este măsurarea excesivă a glicemiei. Acest comportament poate apărea atunci când fie ai leșinat în trecut, fie ai o senzație de slăbiciune în corp care este interpretată ca fiind semnul unui leșin sau al unei boli grave.
Discuțiile despre boli cu cei din jur
Discuțiile cu prieteni sau cunoscuți despre boli și probleme de sănătate pot de asemenea spori nivelul de anxietate, mai ales dacă persoanele cu care discuți sunt bolnave grav și catastrofează ce li se întâmplă sau au și ele o teamă foarte mare de a nu se îmbolnăvi.
Dacă te regăsești în descrierile de mai sus și consideri că ai nevoie de ajutor specializat, poți găsi soluții prin psihoterapie.
Fă primul pas către o stare de bine
Nu trebuie să treci singur prin anxietate, atacuri de panică, depresie, tulburare obsesiv-compulsivă (TOC), anxietate socială sau alte dificultăți emoționale. Primul pas este să înțelegi ce ți se întâmplă și să ai acces la informații corecte și la sprijinul unui psiholog.
Dacă nu poți ajunge la cabinetele noastre din București sau Cluj, poți beneficia de psihoterapie online, de oriunde te-ai afla, prin intermediul platformei Gândește Sănătos.
Descarcă gratuit aplicația Gândește Sănătos din App Store sau Google Play sau creează-ți un cont gratuit pe www.gandestesanatos.ro. Vei avea acces imediat la primele 3 lecții ale programului de psihoterapie online, fără niciun cost.
Dacă alegi să continui programul, poți lucra alături de unul dintre psihologii noștri specializați în terapia cognitiv-comportamentală (CBT), care te va ghida pe parcursul procesului terapeutic. Pentru întrebări sau pentru programarea unei ședințe individuale, accesează pagina Contact de pe site.
De asemenea, pe platformă vei găsi un forum dedicat comunității Gândește Sănătos, unde poți citi experiențele altor persoane care s-au confruntat cu probleme similare și poți afla cum le-a ajutat psihoterapia în procesul de recuperare.
Psihoterapeut Mihaela Stîngă
0760 737 493