Emoțiile puternice pot părea atât de convingătoare, încât ajungem să le considerăm o dovadă incontestabilă despre realitate. Dacă simțim că o persoană nu ne place, putem ajunge la concluzia că acest lucru este cu siguranță adevărat, chiar dacă nu avem nicio dovadă. Dacă ne este teamă că ne vom pierde controlul, putem ajunge să credem că acest lucru se va întâmpla, chiar dacă nu ni s-a întâmplat niciodată. Acest mod de a interpreta realitatea poartă numele de judecată afectivă.
Perspectiva cognitiv-comportamentală ne ajută să înțelegem de ce emoțiile nu reprezintă întotdeauna o imagine fidelă a realității. Emoțiile au la bază gânduri, iar modul în care interpretăm o situație influențează ceea ce simțim. De aceea, înainte de a acționa doar pe baza unei emoții puternice, este util să ne oprim și să verificăm gândurile care au generat-o.
Când emoția pare să fie o dovadă
Ni se întâmplă fiecăruia să resimțim emoții puternice, atât pozitive, cât și negative, și să considerăm că acele emoții reprezintă o realitate incontestabilă.
De exemplu: „Simt că o anumită persoană nu mă place și, dacă asta simt, cu siguranță așa este.”
„Am dovezi?” Nu. Nu mi-a zis nimic, dar așa simt eu.
Sau poate apărea gândul: „Am impresia, am teama că îmi voi pierde controlul într-un moment de supărare.”
Nu mi s-a întâmplat niciodată efectiv, dar așa simt eu că se poate întâmpla.
Judecata afectivă: „Dacă simt, înseamnă că este adevărat”
Se poate întâmpla și în ceea ce privește anumite emoții pozitive.
Spre exemplu, persoanele care practică jocuri de noroc adesea simt că data următoare vor câștiga.
Pe baza acestei siguranțe date de emoția puternică pe care o au, joacă iar și iar și cu toții știm care poate fi rezultatul.
Acest mod de gândire poartă numele de judecată afectivă și înseamnă, mai exact, să judeci și să tragi concluzii asupra realității existente strict pe baza propriilor emoții.
Problema este că ceea ce simțim nu reprezintă automat o dovadă că interpretarea noastră asupra unei situații este corectă.
Emoțiile au la bază gânduri
Te poți gândi, probabil, cu ușurință la o multitudine de melodii, reclame și videoclipuri care ne îndeamnă să facem doar ce simțim și să ne urmăm instinctul.
Perspectiva cognitiv-comportamentală spune că toate emoțiile au la bază un gând.
Adică tot ce simt izvorăște dintr-o idee, dintr-o cogniție.
Acest lucru poate fi observat foarte ușor atunci când aceeași situație este interpretată în moduri diferite.
Același eveniment poate produce emoții diferite
Ca să înțelegi mai bine, imaginează-ți că, fiind singur acasă, auzi un zgomot dintr-o încăpere alăturată.
Dacă te gândești că a căzut un obiect din cauza curentului, nu vei resimți o emoție puternică. Probabil te vei duce să ridici obiectul care a căzut.
Dar dacă te gândești că un răufăcător a pătruns în casă și probabil ești în pericol, vei simți o stare intensă de teamă.
Iată, deci, cum același zgomot, în funcție de interpretarea pe care o dăm, duce la reacții foarte diferite.
Zgomotul este același. Ceea ce se schimbă este interpretarea pe care o dăm situației, iar această interpretare influențează emoția pe care o experimentăm.
Gândurile noastre nu reflectă întotdeauna perfect realitatea
Dacă am putea fi siguri că toate gândurile noastre sunt raționale și reflectă cu fidelitate realitatea, atunci toate trăirile noastre ar fi perfect acordate la situațiile pe care le trăim.
Dar cel mai adesea se întâmplă ca în mintea noastră să se strecoare anumite gânduri iraționale care fac emoțiile noastre să prezinte o realitate mai mult sau mai puțin distorsionată.
De aceea, faptul că simți ceva foarte intens nu înseamnă automat că acel lucru este adevărat.
Nu emoția trebuie judecată, ci gândul din spatele ei
Emoțiile nu pot fi judecate, deoarece ele sunt involuntare și sunt foarte rapide și chiar alunecoase, dar gândurile care stau în spatele lor pot și ar fi de dorit să fie evaluate.
Asta nu înseamnă că trebuie să îți negi emoțiile sau să te prefaci că nu simți ceea ce simți. Emoția există și merită observată. Important este să nu o transformi automat într-o concluzie despre realitate.
Oprește-te înainte să acționezi doar pe baza emoției
Așa că te încurajez ca, atunci când ești tentat să acționezi doar pe baza a ceea ce simți, să te oprești puțin.
Întreabă-te ce gând se află în spatele emoției tale și dacă ai dovezi că acel gând reflectă realitatea.
Amintește-ți că emoțiile, oricât ar părea de convingătoare, sunt rezultatul modului în care tu interpretezi evenimentele exterioare, iar modul în care interpretezi este, la rândul lui, supus imperfecțiunii.
Ascultă-ți inima, dar verifică mai întâi gândurile
Emoțiile tale sunt reale, dar ele nu reprezintă întotdeauna o descriere exactă a realității. Poți să le asculți și să încerci să le înțelegi fără să le transformi imediat în adevăruri incontestabile.
În concluzie, ascultă-ți inima imediat după ce te-ai asigurat că gândurile tale sunt raționale și bine ancorate în realitate.
Fă primul pas către o stare de bine
Nu trebuie să treci singur prin anxietate, atacuri de panică, depresie, tulburare obsesiv-compulsivă (TOC), anxietate socială sau alte dificultăți emoționale. Primul pas este să înțelegi ce ți se întâmplă și să ai acces la informații corecte și la sprijinul unui psiholog.
Dacă nu poți ajunge la cabinetele noastre din București sau Cluj, poți beneficia de psihoterapie online, de oriunde te-ai afla, prin intermediul platformei Gândește Sănătos.
Poți beneficia de psihoterapie online descărcând aplicația GândeșteSănătos din AppStore și GooglePlay. Dacă dorești și interacțiune cu un psiholog te poți înregistra gratuit pe www.gandestesanatos.ro.
Psihoterapeut Sandra Voicu
0729.007.831
Mintea și corpul nu sunt entități separate, ci un sistem profund interconectat: gândurile și emoțiile tale pot produce senzații fizice reale, precum amețeală, dureri sau greață, în timp ce starea corpului îți influențează starea psihică. Deși obișnuim să le tratăm ca pe două lumi diferite, această separare este mai degrabă o convenție de gândire decât o realitate biologică — și înțelegerea acestei legături te poate ajuta să interpretezi corect simptomele și să eviți confuziile care îți afectează sănătatea.
De ce vedem mintea și corpul ca fiind separate
Fie din cauza felului în care suntem construiți, a unor curente filozofice care au influențat gândirea (de exemplu, dualismul), fie pur și simplu din cauza unor idei de simț comun pe care nu le pui la îndoială, tinzi să vezi mintea și corpul ca fiind entități diferite. Această diferențiere te ajută într-un fel să îți explici felul în care funcționezi și îți dă un sens, însă duce și la multe confuzii și idei greșite care îți pot afecta sănătatea.
Când senzațiile fizice sunt de fapt anxietate
Una din consecințele faptului că vezi mintea și corpul atât de separate este dificultatea cu care înțelegi și accepți că acestea se influențează reciproc și că multe din senzațiile fizice sunt manifestări ale anxietății sau ale altor emoții. Întrebarea frecventă este: „Cum pot niște stări fizice atât de neplăcute, precum amețeala, durerile, greața, să fie cauzate de emoțiile și gândurile mele?” — iar concluzia la care ajungi de multe ori este „Sigur am o boală somatică ce este responsabilă de aceste stări”.
Astfel, nevoia de a găsi o cauză somatică, organică a simptomelor te poate face să investești foarte multe resurse în controale, analize și investigații și să apelezi abia foarte târziu la specialiștii care te-ar putea ajuta, adică psihoterapeuții. Mai mult decât atât, chiar și după ce accepți explicația conform căreia răspunsurile fiziologice ale organismului sunt cauzate de anxietate, ai nevoie de multă muncă cu gândurile și comportamentele tale până să „te convingi” că nu o afecțiune gravă îți dă acele simptome. Tocmai pentru că există încă o largă răspândită concepție că mintea și corpul sunt distincte și senzațiile corporale pot fi cauzate doar de ceva fizic.
Anxietatea nu înseamnă slăbiciune
O altă problemă care apare atunci când vezi mintea și corpul separate este faptul că de multe ori te consideri „slab psihic” sau că nu ai „suficientă voință” atunci când nu poți să îți controlezi anumite stări. Mai degrabă decât să vezi anxietatea ca un răspuns normal al organismului la pericol, te blamezi și te învinovățești că nu ești suficient de puternic ca să treci peste. Consideri că mintea ar trebui să primeze în fața corpului. Ca psihologi, știm că este aproape imposibil ca, atunci când te confrunți cu un pericol, să rămâi calm, iar faptul că reacționezi nu înseamnă că ești slab, ci înseamnă că ești uman.
De ce ai nevoie să ai grijă de ambele
O implicație importantă a diviziunii minte-corp este că mulți nu consideră necesar să ai grijă de ambele pentru a avea o viață echilibrată. Astfel, unii pun destul de mult accent pe sănătatea mentală și se îngrijesc de aspecte precum reglarea emoțiilor sau îmbunătățirea suportului social, dar refuză să schimbe comportamente nesănătoase precum fumatul sau sedentarismul. Alții se preocupă foarte mult de corp, prin sport și nutriție, dar acordă puțină importanță aspectelor psihologice din viața lor. În ambele cazuri pot apărea îmbunătățiri, pentru că mintea și corpul se întrepătrund, însă dacă nu urmărești să te preocupi cât de bine poți de amândouă, îți va fi mult mai greu să funcționezi la nivelul optim.
Medicație sau psihoterapie: o falsă dilemă
Un ultim aspect strâns legat de interacțiunea minte-corp este folosirea medicației în tratarea tulburărilor psihice. Din acest punct de vedere, există păreri contradictorii: unii consideră că doar medicația funcționează în tratarea problemelor psihice, iar alții, dimpotrivă, cred că medicația nu ar trebui folosită sub nicio formă pentru a trata problemele psihologice. Pentru cei din prima categorie este greu de imaginat cum, de exemplu, schimbările la nivel cognitiv sau rezolvarea unor probleme pot influența neurotransmițătorii și hormonii care sunt strict biologici. Iar celor din a doua categorie le este greu să vadă că, prin modificarea unor substanțe din creier și corp, apar modificări și la nivel cognitiv și emoțional. Astfel, în funcție de natura problemelor cu care te confrunți, atât medicația, cât și terapia, iar uneori combinația dintre cele două, sunt variante care merită luate în calcul.
Fă primul pas către o stare de bine
Nu trebuie să treci singur prin anxietate, atacuri de panică, depresie, tulburare obsesiv-compulsivă (TOC), anxietate socială sau alte dificultăți emoționale. Primul pas este să înțelegi ce ți se întâmplă și să ai acces la informații corecte și la sprijinul unui psiholog.
Dacă nu poți ajunge la cabinetele noastre din București sau Cluj, poți beneficia de psihoterapie online, de oriunde te-ai afla, prin intermediul platformei Gândește Sănătos.
Descarcă gratuit aplicația Gândește Sănătos din App Store sau Google Play sau creează-ți un cont gratuit pe www.gandestesanatos.ro. Vei avea acces imediat la primele 3 lecții ale programului de psihoterapie online, fără niciun cost.
Dacă alegi să continui programul, poți lucra alături de unul dintre psihologii noștri specializați în terapia cognitiv-comportamentală (CBT), care te va ghida pe parcursul procesului terapeutic. Pentru întrebări sau pentru programarea unei ședințe individuale, accesează pagina Contact de pe site.
De asemenea, pe platformă vei găsi un forum dedicat comunității Gândește Sănătos, unde poți citi experiențele altor persoane care s-au confruntat cu probleme similare și poți afla cum le-a ajutat psihoterapia în procesul de recuperare.
Psihoterapeut Alexandra Păcurar