Anxietatea nu duce la nebunie, chiar dacă senzațiile de lipsă de control pe care le trăiești — mai ales în atacurile de panică — pot părea identice cu ceea ce înțelegi popular prin „a înnebuni”. Diferența esențială este că „nebunia”, din punct de vedere clinic, corespunde episodului psihotic, o ruptură reală de realitate (halucinații, idei delirante), în timp ce anxietatea îți provoacă doar senzația lipsei de control, cauzată de adrenalina eliberată în reacția de luptă sau fugă. Chiar faptul că te întrebi dacă înnebunești este un semn că nu treci printr-un episod psihotic — persoanele care chiar trec prin așa ceva nu își pun această întrebare.
De ce anxietatea în sine este înfricoșătoare
De cele mai multe ori, când suferi de anxietate, anxietatea în sine este înfricoșătoare. De ce? Pentru că pe lângă simptomele fizice chinuitoare, gândurile persistente și senzația că nu îți poți controla stările, apare frica de a rămâne mereu cu aceste stări și poți concluziona că ajungi la nebunie. În general, această frică de a înnebuni este asociată cu frica de faptul că nu îți funcționează bine creierul, că poți avea o problemă mentală gravă căreia nu îi vei face față, care poate fi iremediabilă.
Ce înseamnă „nebunia” pentru persoanele cu anxietate
Mai întâi de toate, este util să definim termenul de „nebunie” pentru a înțelege mai exact ce este. Când persoanele cu anxietate sunt rugate să detalieze și să definească nebunia în accepțiunea lor, de cele mai multe ori definiția are legătură cu: „îmi voi pierde de tot controlul pentru că nu pot face față anxietății și voi înnebuni” (voi face lucruri pe care nu le gândesc, voi fi „nebun/ă” și mă voi comporta ca o persoană despre care știu sau am auzit că are probleme psihice grave, voi face rău persoanelor dragi etc.), lipsa de control a gândurilor, „nu voi mai fi eu” etc.
Ce este, de fapt, un episod psihotic
Viziunea ta despre nebunie, în comparație cu cea a psihoterapeuților și psihiatrilor, este destul de diferită. Denumirea populară de nebunie este redată, din punct de vedere clinic, prin episodul psihotic, în care persoana este ruptă de realitate într-o anumită măsură. Într-un episod psihotic pot apărea halucinațiile, astfel încât poți vedea lucruri și persoane care nu există în realitate, poți auzi voci care îți spun ce să faci sau poți avea idei delirante.
Practic, atunci când te confrunți cu anxietate ridicată, poți experimenta și senzația lipsei de control a corpului și a gândurilor. Unele persoane pot avea și simptome de derealizare și depersonalizare, pe care le pot resimți prin a vedea realitatea într-un mod ciudat, respectiv ca și cum te-ai privi din afara corpului. În acest fel, gândurile pot fi greu de controlat, iar asta te poate duce la ideea de nebunie.
Cele mai multe persoane asociază lipsa de control dată de atacurile de panică cu nebunia, pentru că simptomele sunt destul de intense și afectează destul de mult ideea de control.
De fapt, în anxietate reacționezi la descărcarea în corp a unei cantități mai mari de adrenalină, iar asta se traduce prin activarea reacției de a lupta sau a fugi, responsabilă și de senzația lipsei de control. În schimb, persoanele care au un episod psihotic ce durează zile întregi sau chiar săptămâni nu își pun problema lipsei de control sau că ceva nu este în regulă cu ele.
Așadar, deși anxietatea poate da impresia că înnebunești, acest lucru nu are legătură cu un adevărat episod psihotic.
Cum se manifestă „senzația de nebunie” în funcție de tipul de anxietate
Fiecare tip de anxietate poate cauza o „senzație de nebunie” diferită, prin faptul că, în anumite momente, ai impresia că nu îți poți controla nici corpul, nici mintea.
În tulburarea de panică, apar atacurile de panică ce pot fi foarte chinuitoare. În unele cazuri, atacurile de panică pot fi atât de intense și rapid declanșate, încât poți simți că nu îți mai funcționează creierul, neavând o explicație logică pentru ceea ce simți. Unele persoane, în timpul atacului de panică, spun că parcă ar fi în afara corpului și minții, ca și cum ar fi pe pilot automat și nu mai pot controla sau opri ceea ce li se întâmplă. Acest simptom, de a crede că înnebunești când ai un atac de panică, este destul de des întâlnit și pare, în acele momente, foarte real, tocmai din cauza senzației că nu poți controla situația.
În tulburarea obsesiv-compulsivă poate apărea destul de des senzația că înnebunești, fiind totuși diferită față de cea din tulburarea de panică. Deși îți poți da seama că obsesiile și compulsiile tale sunt iraționale, îți este foarte greu să scapi de ele și, chiar dacă te străduiești destul de mult să faci asta, ai impresia că mintea ta nu te mai ascultă și nu mai controlezi aceste gânduri și comportamente nedorite. În acest fel, prin faptul că îți este greu să îți controlezi gândurile și comportamentele, se creează impresia că ești „nebun”.
În stresul post-traumatic, lucrurile sunt puțin diferite, prin faptul că impresia de nebunie este dată de flashback-uri cu evenimentul traumatizant, fie sub formă de imagini, fie sub formă de sunete. Acest lucru reactivează anxietatea și poate crea impresia de nebunie, însă, de fapt, este o reacție ca urmare a traumei suferite în acel eveniment, care este trăită la o intensitate mare.
În concluzie, deși aceste senzații de pierdere a controlului pot părea foarte asemănătoare cu nebunia în sine, faptul că doar îți faci griji în privința aceasta te plasează în afara unui episod psihotic, tocmai pentru că cei ce trec cu adevărat prin așa ceva nu își pun întrebări în legătură cu validitatea experiențelor trăite.
Fă primul pas către o stare de bine
Nu trebuie să treci singur prin anxietate, atacuri de panică, depresie, tulburare obsesiv-compulsivă (TOC), anxietate socială sau alte dificultăți emoționale. Primul pas este să înțelegi ce ți se întâmplă și să ai acces la informații corecte și la sprijinul unui psiholog.
Dacă nu poți ajunge la cabinetele noastre din București sau Cluj, poți beneficia de psihoterapie online, de oriunde te-ai afla, prin intermediul platformei Gândește Sănătos.
Descarcă gratuit aplicația Gândește Sănătos din App Store sau Google Play sau creează-ți un cont gratuit pe www.gandestesanatos.ro. Vei avea acces imediat la primele 3 lecții ale programului de psihoterapie online, fără niciun cost.
Dacă alegi să continui programul, poți lucra alături de unul dintre psihologii noștri specializați în terapia cognitiv-comportamentală (CBT), care te va ghida pe parcursul procesului terapeutic. Pentru întrebări sau pentru programarea unei ședințe individuale, accesează pagina Contact de pe site.
De asemenea, pe platformă vei găsi un forum dedicat comunității Gândește Sănătos, unde poți citi experiențele altor persoane care s-au confruntat cu probleme similare și poți afla cum le-a ajutat psihoterapia în procesul de recuperare.
Psihoterapeut Mihaela Stîngă
0760 737 493
mihaela.stinga@psihosolutii.ro
Nu, mersul la psiholog nu înseamnă că ești nebun. Nebunia, din punct de vedere clinic, este asociată cu episodul psihotic — o stare în care persoana este ruptă de realitate și nu conștientizează că are o problemă. Din acest motiv, persoanele aflate într-un astfel de episod ajung, de regulă, la spital, nu la psiholog. În schimb, la un psihoterapeut apelezi atunci când te confrunți cu depresie, anxietate, atacuri de panică sau pur și simplu vrei să te dezvolți personal — situații complet diferite de nebunie și complet vindecabile prin psihoterapie.
Ce înseamnă, de fapt, „nebunia”?
Ca să înțelegi de ce mersul la psiholog nu are nicio legătură cu nebunia, trebuie mai întâi să clarifici ce înseamnă acest termen. În viziunea psihoterapeuților și a psihiatrilor, nebunia este reprezentată de episodul psihotic — momentul în care o persoană este ruptă de realitate într-o anumită măsură. Apar halucinații vizuale (vezi persoane care nu există), halucinații auditive (auzi voci care îți spun ce să faci) sau idei delirante. Probabil ai văzut prin filme persoane care se cred Iisus, Fecioara Maria sau Dumnezeu — acesta este tipul de experiență despre care vorbim.
De ce persoanele cu episod psihotic nu ajung, de regulă, la psiholog
Un aspect interesant despre persoanele care experimentează un episod psihotic este că nu au critica bolii — adică nu cred că au vreo problemă. Ca urmare, persoanele care suferă de nebunie NU apelează, de obicei, la psiholog. Acestea ajung mai degrabă în spital, unde sunt ținute sub supraveghere o perioadă, până își revin. La fel de important este că medicația antipsihotică din ziua de azi este foarte eficientă, astfel încât chiar și persoanele care au experimentat un episod psihotic au șanse mari să își revină și să trăiască o viață echilibrată.
Depresia, anxietatea și panica nu au legătură cu nebunia
Depresia, anxietatea și panica sunt tulburări psihice de intensitate medie, care pot fi vindecate complet și care n-au nicio legătură cu nebunia. Totuși, este important să acționezi și asupra cauzei problemelor — lucru pe care îl poți face prin psihoterapie — și nu doar asupra efectelor, așa cum acționează medicația.
Nu mergi la psiholog doar când ai o problemă gravă
Un alt lucru important este că apelezi la un psihoterapeut și în foarte multe alte situații, nu doar pentru depresie, anxietate sau panică. Tot mai mulți oameni vin la cabinet pentru dezvoltare personală, de exemplu pentru a scăpa de o timiditate, pentru a-și îmbunătăți viața de relație sau comunicarea de la serviciu. Nu este nevoie să ai probleme grave ca să mergi la un psiholog și să îți însușești acele instrumente care îți permit să îți regăsești echilibrul de fiecare dată când ești pus la încercare în viață.
Când nu ai acces la un psiholog aproape de tine
Mulți oameni se plâng că nu reușesc să ajungă la un psiholog pentru că nu au un cabinet în apropiere sau pentru că nu au timp. Dacă te regăsești în această situație, este util să știi că accesul la sprijin psihologic nu mai depinde astăzi doar de un cabinet fizic din orașul tău.
Fă primul pas către o stare de bine
Nu trebuie să treci singur prin anxietate, atacuri de panică, depresie, tulburare obsesiv-compulsivă (TOC), anxietate socială sau alte dificultăți emoționale. Primul pas este să înțelegi ce ți se întâmplă și să ai acces la informații corecte și la sprijinul unui psiholog.
Dacă nu poți ajunge la cabinetele noastre din București sau Cluj, poți beneficia de psihoterapie online, de oriunde te-ai afla, prin intermediul platformei Gândește Sănătos.
Descarcă gratuit aplicația Gândește Sănătos din App Store sau Google Play sau creează-ți un cont gratuit pe www.gandestesanatos.ro. Vei avea acces imediat la primele 3 lecții ale programului de psihoterapie online, fără niciun cost.
Dacă alegi să continui programul, poți lucra alături de unul dintre psihologii noștri specializați în terapia cognitiv-comportamentală (CBT), care te va ghida pe parcursul procesului terapeutic. Pentru întrebări sau pentru programarea unei ședințe individuale, accesează pagina Contact de pe site.
De asemenea, pe platformă vei găsi un forum dedicat comunității Gândește Sănătos, unde poți citi experiențele altor persoane care s-au confruntat cu probleme similare și poți afla cum le-a ajutat psihoterapia în procesul de recuperare.
Psihoterapeut Gabriel Dinu
0724 306 188