Există mai multe tipuri de psihoterapie, însă nu toate beneficiază de același nivel de validare științifică. Programul „Gândește Sănătos” are la bază psihoterapia cognitiv-comportamentală (CBT – Cognitive Behavioral Therapy), una dintre cele mai studiate și eficiente forme de psihoterapie existente.
Psihoterapia cognitiv-comportamentală se bazează exclusiv pe cercetări și studii științifice, iar eficiența sa este demonstrată de peste 70 de ani. În prezent, este cea mai utilizată formă de psihoterapie atât în țările occidentale, cât și în România, fiind recomandată în ghidurile internaționale pentru tratarea anxietății, atacurilor de panică, depresiei, tulburării obsesiv-compulsive (TOC), fobiilor, anxietății sociale, stresului și multor altor dificultăți emoționale.
Ce este psihoterapia și care este scopul ei?
Scopul psihoterapiei este identificarea problemelor emoționale și psihologice ale unei persoane, explicarea mecanismelor care le întrețin și dezvoltarea unor strategii eficiente pentru depășirea acestora.
Este important de înțeles că nu orice problemă emoțională reprezintă o boală psihică. Aproape fiecare persoană poate trece, la un moment dat, prin perioade de tristețe, anxietate, panică, furie, stres intens sau dezechilibru emoțional. Psihoterapia îi ajută pe oameni să înțeleagă aceste trăiri și să le gestioneze într-un mod sănătos, înainte ca ele să afecteze semnificativ calitatea vieții.
Obiectivul principal al psihoterapiei este atingerea unui echilibru psihologic durabil și dezvoltarea abilităților prin care o persoană își poate controla mai bine emoțiile, gândurile și comportamentele.
Pe scurt, psihoterapia îi oferă posibilitatea de a lăsa în urmă suferința emoțională și de a se bucura din nou de viață, indiferent dacă dificultățile apar permanent sau doar în anumite situații.
Cum este structurat programul online „Gândește Sănătos”?
Programul online „Gândește Sănătos” reproduce etapele unei psihoterapii desfășurate în cabinet și este construit progresiv, astfel încât fiecare lecție să pregătească următoarea etapă.
Lecția 1 – Evaluarea și identificarea problemelor (anamneza)
Prima lecție este dedicată anamnezei, adică procesului prin care sunt identificate problemele cu care se confruntă persoana.
Această etapă permite înțelegerea simptomelor, a istoricului lor și a factorilor care contribuie la apariția și menținerea dificultăților emoționale.
Lecțiile 2–7 – Înțelegerea emoțiilor, gândurilor și comportamentelor
În lecțiile 2–7 sunt prezentate explicațiile fundamentale pe care este important să le cunoască orice persoană care dorește să își controleze emoțiile și comportamentele și să se cunoască mai bine.
Participanții învață cum funcționează anxietatea, depresia, atacurile de panică, gândurile iraționale și mecanismele psihologice care întrețin suferința emoțională.
Această etapă oferă baza necesară pentru schimbările care urmează.
Lecția 8 și următoarele – Intervenția psihoterapeutică propriu-zisă
Începând cu lecția 8, începe etapa de intervenție psihoterapeutică.
Prin intermediul tehnicilor specifice psihoterapiei cognitiv-comportamentale și al recomandărilor adaptate fiecărei persoane, programul urmărește echilibrarea psihologică și dezvoltarea unor mecanisme sănătoase de gestionare a emoțiilor.
Aceasta este etapa în care participantul beneficiază de îndrumarea unui psihoterapeut cu experiență, care îl însoțește pe parcursul procesului terapeutic.
Suport personalizat din partea psihoterapeutului
Pe parcursul programului, psihoterapeutul răspunde întrebărilor participanților, oferă explicații suplimentare și recomandă exercițiile și strategiile cele mai potrivite pentru situația fiecărei persoane.
Scopul acestui proces este facilitarea unei vindecări cât mai rapide și obținerea unui echilibru psihologic stabil, astfel încât schimbările obținute în timpul terapiei să poată fi menținute pe termen lung.
Prin combinarea lecțiilor structurate, a exercițiilor practice și a feedbackului personalizat oferit de psihoterapeut, programul „Gândește Sănătos” reproduce cât mai fidel procesul unei psihoterapii cognitiv-comportamentale și oferă participanților instrumentele necesare pentru a-și înțelege problemele, a-și controla emoțiile și a-și îmbunătăți calitatea vieții.
În ultimii ani, interesul pentru fericire a crescut enorm. Căutările pe Google despre ce este fericirea sau cum putem fi fericiți sunt mai numeroase decât multe alte subiecte din domeniul sănătății mintale. Cu toate acestea, puțini oameni își pun o întrebare esențială: ce înseamnă, de fapt, fericirea?
Mulți dintre noi asociem fericirea cu o stare permanentă de bine, plăcere și satisfacție. Însă cercetările din psihologie arată că lucrurile sunt mai complexe. Fericirea nu înseamnă să te simți extraordinar în fiecare zi, ci mai degrabă să fii mulțumit de direcția în care merge viața ta și să ai sentimentul că aceasta are sens.
Ce este, de fapt, fericirea?
În psihologie, fericirea este definită mai degrabă prin nivelul de satisfacție față de propria viață decât prin intensitatea emoțiilor pozitive trăite zilnic.
Cu alte cuvinte, fericirea înseamnă mai degrabă sens decât plăcere continuă.
Emoțiile pozitive sunt importante, însă ele sunt, prin natura lor, trecătoare. Acest lucru nu reprezintă un defect al creierului nostru, ci un mecanism adaptativ. Dacă ne-am simți permanent extraordinar, emoțiile și-ar pierde rolul de a ne motiva să căutăm ceea ce este benefic pentru noi.
Creierul își modifică permanent starea emoțională în funcție de informațiile pe care le primește din corp și din mediul înconjurător. A ne aștepta să rămânem într-o stare constantă de fericire este la fel de nerealist precum a crede că o singură masă ne va ține sătui pentru tot restul vieții.
De ce căutarea fericirii poate deveni o capcană
Societatea modernă transmite constant același mesaj: trebuie să fim fericiți.
Cărți, cursuri, reclame și rețele sociale promovează ideea că putem și chiar ar trebui să ne simțim extraordinar în fiecare zi. În timp, această idee poate deveni o presiune.
Dacă nu ne simțim fericiți, ajungem să credem că este ceva în neregulă cu noi.
Problema este că acest standard este imposibil de atins. Starea de bine permanentă nu reprezintă o funcționare normală a psihicului uman.
Mai mult decât atât, suntem expuși zilnic imaginilor atent selectate de pe rețelele sociale, unde oamenii par mereu frumoși, relaxați și împliniți. Comparându-ne viața reală cu aceste imagini idealizate, așteptările noastre devin nerealiste, iar diferența dintre ceea ce trăim și ceea ce credem că ar trebui să trăim generează frustrare și dezamăgire.
Poate că unul dintre cele mai sănătoase mesaje pe care ni le-am putea spune este:
„Este în regulă să te simți rău uneori.”
De ce alergăm după fericire fără să o găsim
În majoritatea domeniilor vieții, cu cât depunem mai mult efort, cu atât cresc șansele de a obține rezultatul dorit.
În cazul fericirii însă, lucrurile par să funcționeze invers.
Cu cât ne concentrăm mai mult asupra ideii de a fi fericiți tot timpul, cu atât riscăm să devenim mai atenți la momentele în care nu suntem. Astfel, fericirea ajunge să ne scape printre degete tocmai pentru că o transformăm într-un obiectiv permanent.
Fericirea nu este o colecție de plăceri
Una dintre cele mai răspândite concepții greșite este aceea că fericirea reprezintă acumularea continuă de experiențe plăcute.
Este foarte puțin probabil ca oamenii care au trăit de-a lungul celei mai mari părți din istoria omenirii să fi considerat că sensul vieții este reprezentat de un șir nesfârșit de momente de plăcere.
Această perspectivă este relativ recentă și este alimentată în mare măsură de cultura consumului și de imaginea promovată în mediul online.
În realitate, oamenii au supraviețuit și au evoluat datorită colaborării, apartenenței și scopurilor comune. Sensul, relațiile și contribuția la binele celorlalți au avut întotdeauna un rol mult mai important decât confortul permanent.
Cum apare adevărata stare de bine
Fericirea nu ar trebui privită ca un obiectiv în sine.
Ea apare ca efect secundar atunci când trăim în acord cu valorile noastre, construim relații sănătoase, contribuim la ceva mai mare decât noi și găsim sens în ceea ce facem.
Cu alte cuvinte, nu devenim fericiți pentru că urmărim fericirea, ci pentru că ne concentrăm asupra unei vieți pline de sens.
Dacă treci printr-o perioadă dificilă, iar anxietatea, depresia, stresul sau alte probleme emoționale îți afectează calitatea vieții, te așteptăm cu drag online sau la cabinetele noastre din București sau Cluj-Napoca sau pe www.gandestesanatos.ro, unde înregistrarea și primele 3 lecții sunt gratuite. Poți face o programare la unul din numerele de telefon pe care le găsești la sectiunea de Contact de pe site.
NOU! Accesează gratuit primele 3 ședințe-lecții ale platformei de psihoterapie și dezvoltare personală online descărcând aplicația GândeșteSănătos din AppStore și GooglePlay. Dacă dorești și interacțiune cu un psiholog te poți înregistra gratuit pe www.gandestesanatos.ro.
Psiholog Ioana Ionicioiu
0746 211 896
ioana.ionicioiu@psihosolutii.ro
Restructurarea cognitivă este o tehnică din terapia cognitiv-comportamentală (CBT) prin care înveți să identifici, să evaluezi și să înlocuiești gândurile automate distorsionate care alimentează anxietatea. Anxietatea apare adesea din gânduri chinuitoare precum „Dacă se întâmplă ceva rău?” sau „Nu pot face față situației” — gânduri care par adevărate, dar sunt de fapt distorsiuni ale realității. Prin exercițiu constant, restructurarea cognitivă te ajută să vezi situațiile mai realist și mai echilibrat, reducând astfel intensitatea anxietății.
Ce sunt gândurile automate și cum alimentează anxietatea
Gândurile automate sunt idei spontane, rapide și involuntare care apar în situații de stres. Ele sunt adesea negative, iraționale și profund influențate de experiențele tale trecute și de convingerile adânc înrădăcinate. În cazul anxietății, aceste gânduri sunt catastrofice, orientate spre pericol și concentrate pe neputință.
Exemple comune:
- „Dacă mă fac de râs, toți vor râde de mine.”
- „Nu pot face față. O să pierd controlul.”
- „E ceva grav dacă simt asta.”
Cum recunoști distorsiunile cognitive
Distorsiunile cognitive sunt erori în gândire care apar automat și alimentează anxietatea. Câteva dintre cele mai frecvente sunt:
- Catastrofarea: „Va fi un dezastru!”
- Gândirea alb sau negru: „Dacă nu reușesc perfect, înseamnă că am eșuat.”
- Citirea gândurilor: „Sunt sigur că toți cred că sunt incompetent.”
- Etichetarea: „Sunt un ratat.”
- Predicțiile negative: „Nu va ieși nimic bine.”
Conștientizarea acestor distorsiuni este esențială pentru a putea începe restructurarea gândurilor.
Ce este restructurarea cognitivă și cum funcționează
Restructurarea cognitivă este o tehnică din terapia cognitiv-comportamentală care te ajută să-ți „antrenezi” mintea să vadă lucrurile mai realist și mai echilibrat.
Totul începe cu identificarea gândurilor automate care îți generează anxietatea. Observă ce gândești atunci când ai o stare negativă și notează gândurile pe o foaie. Apoi, demontează acele gânduri prin întrebări care le verifică veridicitatea: „Există dovezi clare că acest gând este 100% adevărat?”, „Ce i-aș spune unui prieten care are acest gând?” sau „Există și un alt mod de a privi situația?”. De exemplu, dacă te gândești „Sigur voi da greș la prezentare”, poți restructura gândul astfel: „M-am pregătit cât am putut de bine, am mai vorbit în fața altora, iar dacă greșesc, pot continua – nu e sfârșitul lumii.” La final, notează concluziile raționale și recitește-le în fiecare zi.
Asemenea unui antrenament fizic, restructurarea cognitivă funcționează doar prin exercițiu constant. La început, poate părea greu să-ți observi și să-ți schimbi gândurile, dar fiecare încercare este o „repetiție” care îți întărește mintea. Cu cât exersezi mai des, cu atât devii mai rapid în a identifica gândurile iraționale și a le înlocui cu alternative mai sănătoase.
Repetând acest proces zilnic, îți vei antrena creierul să reacționeze automat într-un mod mai echilibrat. La fel ca în cazul antrenamentului sportiv, rezultatele vin în timp.
Această tehnică nu înseamnă să te forțezi să gândești pozitiv, ci mai curând să gândești realist și să înveți să nu mai crezi orice gând negativ care îți trece prin minte. Cu timpul, vei observa cum anxietatea scade, pentru că începi să privești lumea printr-o „lentilă” mai clară și mai realistă.
Pașii restructurării cognitive
- Identifică gândul anxiogen — Ce ți-a trecut prin minte exact în momentul în care ai început să te simți neliniștit?
- Evaluează dovezile
- Ce dovezi susțin acest gând?
- Ce dovezi îl contrazic?
- E un fapt sau o presupunere?
- Examinează consecințele
- Care este cel mai rău lucru care s-ar putea întâmpla?
- Cât de probabil este să se întâmple?
- Dacă s-ar întâmpla, cum ai putea face față?
- Gândește-te cum ai sfătui pe altcineva — Ce i-ai spune unui prieten care ți-ar împărtăși același gând?
- Formulează un gând alternativ, realist și echilibrat — Nu trebuie să fie complet optimist, ci doar mai rezonabil și mai puțin catastrofic.
Exemplu practic
Situație: Urmează un interviu important.
Gând automat: „Mă voi bloca complet și mă vor respinge.”
Distorsiuni: Catastrofare, citirea gândurilor, predicție negativă.
Gând alternativ: „Este normal să fiu emoționat. M-am pregătit bine și voi face tot ce pot. Chiar dacă nu merge perfect, pot învăța din asta.”
De ce funcționează restructurarea cognitivă
Studiile arată că ceea ce gândești influențează direct ceea ce simți și cum acționezi. Când înveți să identifici și să corectezi gândurile distorsionate, reduci intensitatea emoțiilor negative și îți crești capacitatea de a răspunde calm și eficient la provocări.
Restructurarea cognitivă:
- Oferă claritate mentală
- Reduce intensitatea simptomelor anxietății
- Sporește încrederea în sine
- Îmbunătățește capacitatea de rezolvare a problemelor
Concluzie
Restructurarea cognitivă este una dintre cele mai puternice unelte în reducerea anxietății. Nu este o soluție instantanee, dar, aplicată constant, îți schimbă felul în care gândești și trăiești.
Nu toate gândurile tale merită să fie crezute – unele sunt doar ecouri ale fricii. Când începi să le pui sub semnul întrebării și să le reformulezi realist, îți oferi șansa de a trăi cu mai puțină frică și cu mai multă încredere.
Fă primul pas către o stare de bine
Nu trebuie să treci singur prin anxietate, atacuri de panică, depresie, tulburare obsesiv-compulsivă (TOC), anxietate socială sau alte dificultăți emoționale. Primul pas este să înțelegi ce ți se întâmplă și să ai acces la informații corecte și la sprijinul unui psiholog.
Dacă nu poți ajunge la cabinetele noastre din București sau Cluj, poți beneficia de psihoterapie online, de oriunde te-ai afla, prin intermediul platformei Gândește Sănătos.
Descarcă gratuit aplicația Gândește Sănătos din App Store sau Google Play sau creează-ți un cont gratuit pe www.gandestesanatos.ro. Vei avea acces imediat la primele 3 lecții ale programului de psihoterapie online, fără niciun cost.
Dacă alegi să continui programul, poți lucra alături de unul dintre psihologii noștri specializați în terapia cognitiv-comportamentală (CBT), care te va ghida pe parcursul procesului terapeutic. Pentru întrebări sau pentru programarea unei ședințe individuale, accesează pagina Contact de pe site.
De asemenea, pe platformă vei găsi un forum dedicat comunității Gândește Sănătos, unde poți citi experiențele altor persoane care s-au confruntat cu probleme similare și poți afla cum le-a ajutat psihoterapia în procesul de recuperare.
Psihoterapeut Sandra Voicu
0729.007.831
Nu. Nu este necesar să achiziționezi un abonament de două luni pentru a continua programul.
Programul Gândește Sănătos este conceput astfel încât să poți continua în ritmul care ți se potrivește.
Dacă ai achiziționat un abonament de o lună, vei avea acces timp de 31 de zile la primele 31 de lecții ale programului.
La finalul acestei perioade, ai mai multe opțiuni:
- Dacă dorești să continui doar cu următoarele 31 de lecții (lecțiile 32–62), este suficient să achiziționezi încă un abonament de o lună.
- Dacă preferi să ai acces dintr-o singură achiziție la lecțiile 32–93, poți opta pentru un abonament de două luni.
- Dacă vrei să parcurgi toate lecțiile din program (pâna la lecția 124), poți achiziționa un abonament de trei luni.
Nu există obligația de a cumpăra un abonament mai lung pentru a continua terapia. Tu alegi varianta care se potrivește cel mai bine ritmului tău și modului în care dorești să parcurgi programul.
Astfel, poți continua pas cu pas, de la o etapă la alta, fără să reiei lecțiile deja parcurse și fără să fii nevoit să achiziționezi un abonament mai mare decât îți dorești.
Împrietenirea cu tine însuți înseamnă să tratezi cu simpatie, bunăvoință și respect propria persoană, la fel cum ai face-o pentru un prieten drag. Deși pare o idee stranie, cele mai multe persoane au față de ele însele critică, nemulțumire și chiar antipatie, în loc de compasiune. Poți schimba această relație cu tine devenind conștient de vocea interioară critică, folosindu-te pe tine ca reper pentru felul în care i-ai vorbi unui prieten și exersând constant acceptarea de sine.
De ce pare stranie ideea de a te împrieteni cu tine însuți
O idee stranie, ar spune mulți! Te împrietenești cu colegi, cu vecini, cu persoane care îți împărtășesc pasiunile… dar cu tine?! Cu tine trăiești ca și cum nu ai de ales. Dacă am descrie prietenia ca o relație pozitivă, voluntară, caracterizată de simpatie, bunăvoință și respect, ai fi poate de acord că cel mai adesea nu ai o astfel de relație cu tine însuți. „Simpatie” și „respect” ar fi în multe cazuri printre ultimele cuvinte pe care le-ai folosi pentru a descrie ce simți față de tine. Mult mai des ai față de tine însuți critică, nemulțumire și chiar antipatie.
Cum tratezi eșecurile unui prieten față de cum îți tratezi propriile eșecuri
Ai observat vreodată atitudinea ta atunci când un prieten are un eșec sau un moment dificil? Ce îi spui?… Probabil încerci să îl convingi că este normal să se mai întâmple așa ceva… că nimeni nu reușește din prima sau de fiecare dată, că nu este capătul lumii… și poate îi oferi o îmbrățișare liniștitoare.
Care este atitudinea ta când ai tu însuți un eșec? Dacă ar exista o modalitate să percepem în exterior discuția interioară, probabil ai auzi ceva de genul „atât de neatent, nu pot să fac nimic ca lumea, nu sunt în stare de nimic, dacă o țin așa n-o să ajung nicăieri!” Realitatea este că tu însuți ești persoana alături de care vei petrece cel mai mult timp în viață. În consecință, ar fi de dorit să încerci să faci pace cu tine. E mai ușor de zis decât de făcut. Important este că nu e imposibil.
Trei pași pentru a te împrieteni cu tine însuți
În continuare îți propunem câțiva pași de unde poți să începi:
1. Devino conștient de atitudinea ta față de tine însuți
Amintește-ți că tendința critică față de tine este una învățată pe parcursul vieții. Probabil în copilărie ai auzit-o de la unii dintre adulții importanți din viața ta (părinți, învățători etc.), iar apoi ai început să crezi că acesta este cel mai bun mod de a te motiva.
2. Ia exemplu de la tine însuți
Ca să ai un ghid legat de cum ar fi de dorit să îți vorbești ție însuți, ia exemplu… chiar de la tine! Imaginează-ți ce i-ai spune unui prieten foarte drag care are nevoie de susținerea ta într-o situație similară.
3. Exersează, exersează, exersează
Schimbarea durează. Nu te grăbi dacă nu reușești de la început. Acceptarea de sine ca fiind o persoană valoroasă, dincolo de calități și defecte, este poate cel mai bun punct din care poate începe dezvoltarea personală.
Fă primul pas către o stare de bine
Nu trebuie să treci singur prin anxietate, atacuri de panică, depresie, tulburare obsesiv-compulsivă (TOC), anxietate socială sau alte dificultăți emoționale. Primul pas este să înțelegi ce ți se întâmplă și să ai acces la informații corecte și la sprijinul unui psiholog.
Dacă nu poți ajunge la cabinetele noastre din București sau Cluj, poți beneficia de psihoterapie online, de oriunde te-ai afla, prin intermediul platformei Gândește Sănătos.
Descarcă gratuit aplicația Gândește Sănătos din App Store sau Google Play sau creează-ți un cont gratuit pe www.gandestesanatos.ro. Vei avea acces imediat la primele 3 lecții ale programului de psihoterapie online, fără niciun cost.
Dacă alegi să continui programul, poți lucra alături de unul dintre psihologii noștri specializați în terapia cognitiv-comportamentală (CBT), care te va ghida pe parcursul procesului terapeutic. Pentru întrebări sau pentru programarea unei ședințe individuale, accesează pagina Contact de pe site.
De asemenea, pe platformă vei găsi un forum dedicat comunității Gândește Sănătos, unde poți citi experiențele altor persoane care s-au confruntat cu probleme similare și poți afla cum le-a ajutat psihoterapia în procesul de recuperare.
Psiholog Sandra Voicu
0729.007.831
Consumul de știri poate provoca anxietate și stare de copleșire, dar problema nu este neapărat știrea în sine, ci modul în care mintea ta o procesează. Trei procese psihologice explică de ce anumite știri te afectează emoțional mai mult decât altele: empatizarea excesivă, euristica accesibilității și schemele cognitive prin care interpretezi realitatea. Înțelegerea lor te poate ajuta să te bucuri de beneficiile accesului la informații fără să te simți copleșit.
De ce ne afectează atât de mult știrile
De câte ori nu te-ai surprins în fața televizorului, vizionând o știre și gândindu-te că și ție ți s-ar putea întâmpla ceea ce tocmai ai văzut? Dacă luăm exemplul știrilor din ultima perioadă care relatează cazurile mortale de gripă, majoritatea dintre noi cel mai probabil am simțit o anxietate la auzul lor și pentru un moment am empatizat cu tristele cazuri prezentate.
Aceste emoții ne fac uneori să ne gândim dacă mass-media ne e prieten sau dușman. Datorită mass-mediei avem acces la un volum imens de informații, asta în condițiile în care cu doar câteva zeci de ani în urmă aveam acces zilnic doar la ce se întâmpla în proximitatea noastră, în niciun caz peste mări și țări. Această evoluție rapidă are foarte multe beneficii, însă vine și cu niște costuri, iar când pe lista costurilor se află starea noastră de bine, ne gândim dacă ar fi înțelept să scoatem total consumul de știri din stilul nostru de viață. Dilema aceasta pleacă de la presupunerea că știrile sunt dușmanul nostru, însă un rol mai important decât vizionarea știrilor în sine îl joacă, bineînțeles, mintea noastră.
Empatizarea: cum ne afectează emoțiile altora
Unul dintre procesele psihologice care influențează impactul pe care îl are vizionarea știrilor asupra ta este empatizarea. Empatia te ajută de foarte multe ori să înțelegi experiențele celorlalți oameni, fără să fie nevoie să treci și tu prin aceleași experiențe. Însă când acele experiențe sunt negative, stresante sau traumatice — iar știrile abundă în prezentarea unor astfel de experiențe — empatizând poți ajunge să simți emoții intense de anxietate sau deprimare.
Așadar, când alegi să urmărești știri, e bine să îți amintești constant că experiența povestită acolo nu este a ta, că persoanele care trec prin ea sunt diferite de tine, cu propriile vieți și factori care influențează acele vieți, și că oricât de rău ți-ar părea pentru acele persoane, poți alege să te protejezi de empatizarea excesivă.
Euristica accesibilității: de ce supraestimăm riscurile
O altă „capcană” pe care ne-o întinde mintea noastră este euristica accesibilității. Aceasta se referă la scurtătura pe care o face mintea atunci când evaluează un anumit subiect sau eveniment. Mai exact, dacă în minte poți accesa mai ușor anumite informații, acele informații te influențează în judecățile pe care le faci. Această scurtătură mentală te face să estimezi greșit probabilitatea ca lucrurile la care ești expus prin mass-media să ți se întâmple.
Studiile arată că persoanele care sunt expuse la știri legate de violență estimează prevalența actelor violente ca fiind mai mare decât este în realitate. Așadar, e bine să ai în vedere acest mod în care funcționează mintea, atunci când calculezi riscul de a te îmbolnăvi de gripă.
Schemele cognitive: hărțile mentale prin care interpretăm realitatea
Un al treilea lucru important pe care e nevoie să îl înțelegi este acela că mintea ta lucrează cu reprezentări ale realității. Psihologii numesc aceste reprezentări scheme cognitive. Pe scurt, schemele cognitive funcționează ca niște hărți, care încearcă să ofere o cât mai fidelă reproducere a realității, adică a teritoriului. Experiențele prin care treci influențează aceste hărți, de aceea ele diferă foarte mult de la o persoană la alta. De exemplu, schema pe care o are cineva în legătură cu o anumită țară, să spunem Anglia, este foarte diferită de schema unui englez despre exact aceeași țară.
La fel, mulți dintre noi ne formăm încă de mici scheme legate de siguranță/pericol. Unii văd lumea ca pe un loc foarte sigur, alții ca pe un loc foarte periculos, alții undeva între aceste două extreme. Astfel, vizionarea unor știri în care sunt relatate lucruri dureroase prin care trec unii oameni poate întări și mai mult schemele pe care le ai deja.
O persoană ar putea să extragă din aceste informații ideea că, deși astfel de lucruri se întâmplă, ele sunt mai degrabă excepții — iar știrile prezintă astfel de povești tocmai pentru că sunt rar întâlnite și „senzaționale”, sau pentru a-și crește audiența. În schimb, o altă persoană va vedea aceste întâmplări ca pe o regulă, va crede și mai mult că viața e plină de evenimente negative și că pericolele o urmăresc la tot pasul. Conținutul preponderent negativ al știrilor poate, din păcate, să întrețină idei pe care le ai deja, iar soluția la aceasta este să privești critic aceste idei, să te gândești la dovezi palpabile care le confirmă sau le infirmă, sau să te expui și la știri și informații cu conținut pozitiv.
Concluzie
Chiar dacă știrile pot uneori să creeze o stare neplăcută, iar poate singura soluție care îți vine în minte este să te izolezi total de ele, poți alege să lucrezi cu ce se întâmplă în mintea ta atunci când le vizionezi, astfel încât să te bucuri de beneficiile accesului la informații fără să fii copleșit.
Fă primul pas către o stare de bine
Nu trebuie să treci singur prin anxietate, atacuri de panică, depresie, tulburare obsesiv-compulsivă (TOC), anxietate socială sau alte dificultăți emoționale. Primul pas este să înțelegi ce ți se întâmplă și să ai acces la informații corecte și la sprijinul unui psiholog.
Dacă nu poți ajunge la cabinetele noastre din București sau Cluj, poți beneficia de psihoterapie online, de oriunde te-ai afla, prin intermediul platformei Gândește Sănătos.
Descarcă gratuit aplicația Gândește Sănătos din App Store sau Google Play sau creează-ți un cont gratuit pe www.gandestesanatos.ro. Vei avea acces imediat la primele 3 lecții ale programului de psihoterapie online, fără niciun cost.
Dacă alegi să continui programul, poți lucra alături de unul dintre psihologii noștri specializați în terapia cognitiv-comportamentală (CBT), care te va ghida pe parcursul procesului terapeutic. Pentru întrebări sau pentru programarea unei ședințe individuale, accesează pagina Contact de pe site.
De asemenea, pe platformă vei găsi un forum dedicat comunității Gândește Sănătos, unde poți citi experiențele altor persoane care s-au confruntat cu probleme similare și poți afla cum le-a ajutat psihoterapia în procesul de recuperare.
Psihoterapeut Alexandra Păcurar
„E o zi proastă” este, de cele mai multe ori, o evaluare globală — concluzie despre întreaga zi trasă pe baza a doar câteva evenimente negative, în timp ce momentele pozitive sunt ignorate. Odată ce ai făcut această etichetare, mintea ta caută involuntar dovezi care să o confirme. Poți schimba această tendință irațională prin trei pași simpli: identificarea emoțiilor, căutarea deliberată a aspectelor pozitive și notarea gândurilor negative pe hârtie.
Ce este, de fapt, o „zi proastă”
Știi momentul acela în care, după o sumă de evenimente neplăcute sau stări inconfortabile, ești gata să capitulezi și, într-un gest de predare, să faci „declarația oficială” către tine însuți spunându-ți: „este o zi proastă!”?
Această concluzie este ceea ce psihoterapia cognitiv-comportamentală numește „evaluare globală” — faci o evaluare a întregii zile pe baza a 2, 3 sau 7 evenimente, omițând faptul că în ziua respectivă au avut loc mult mai multe momente, întâmplări atât negative, cât și pozitive. Ca urmare a acestui mod de gândire, mintea ta va căuta involuntar argumente care să susțină ideea enunțată și va scoate în evidență toate aspectele negative ale zilei, chiar și cele minore.
Astfel, evenimente pe care în alte zile le treceai cu vederea fără să le acorzi nicio atenție, azi devin confirmări ale faptului că aceasta „este o zi într-adevăr proastă”. Dacă ieri ai condus relativ calm către serviciu, azi ți se pare că toți îți taie calea. De fapt, nu este nimic diferit în traficul din oraș, dar tu ești azi mult mai atent la oricine nu își păstrează banda.
Desigur, chiar și în astfel de zile au loc și numeroase întâmplări pozitive care vor fi trecute cu vederea.
Cum întorci foaia: 3 pași practici
Nimănui nu îi plac zilele proaste. Deci, cum să schimbi foaia și să scapi de acest mod irațional de gândire? Iată câțiva pași care te-ar putea ajuta.
1. Oprește-te și dă-ți voie să simți ceea ce simți
Oprește-te câteva momente și dă-ți voie să simți ceea ce simți. Identifică-ți emoțiile fără să le judeci sau să le respingi: „Mă simt trist, furios, nerăbdător, anxios, frustrat” etc.
2. Identifică aspectele pozitive ale zilei
Provoacă-te să identifici evenimentele sau aspectele pozitive ale acelei zile. La început ar putea să pară imposibil (motiv pentru care am folosit verbul „a provoca”!), dar acestea există. Indiciu: pot fi acele lucruri bune cu care te-ai obișnuit și pe care aproape că uiți să le iei în seamă, sau aspecte care ar fi putut să meargă prost, dar s-au soluționat bine. Găsește cel puțin 5!
3. Notează gândurile negative pe hârtie
Notează pe o hârtie gândurile negative pe care le ai sau evenimentele neplăcute care au avut loc. Înăuntrul minții noastre, gândurile și evenimentele par mai mari și mai greu de gestionat, deoarece le lipsește aspectul concret. Punându-le pe hârtie, vei vedea că nu ai „numai probleme”. Ai un număr finit de probleme, iar abordându-le rând pe rând le vei gestiona cu succes!
Evenimentele neplăcute fac parte din viața fiecăruia dintre noi. Uneori reușim să le depășim și să ne gestionăm stările cu succes, alteori avem nevoie de un pic de ajutor, ceea ce este ok.
Fă primul pas către o stare de bine
Nu trebuie să treci singur prin anxietate, atacuri de panică, depresie, tulburare obsesiv-compulsivă (TOC), anxietate socială sau alte dificultăți emoționale. Primul pas este să înțelegi ce ți se întâmplă și să ai acces la informații corecte și la sprijinul unui psiholog.
Dacă nu poți ajunge la cabinetele noastre din București sau Cluj, poți beneficia de psihoterapie online, de oriunde te-ai afla, prin intermediul platformei Gândește Sănătos.
Descarcă gratuit aplicația Gândește Sănătos din App Store sau Google Play sau creează-ți un cont gratuit pe www.gandestesanatos.ro. Vei avea acces imediat la primele 3 lecții ale programului de psihoterapie online, fără niciun cost.
Dacă alegi să continui programul, poți lucra alături de unul dintre psihologii noștri specializați în terapia cognitiv-comportamentală (CBT), care te va ghida pe parcursul procesului terapeutic. Pentru întrebări sau pentru programarea unei ședințe individuale, accesează pagina Contact de pe site.
De asemenea, pe platformă vei găsi un forum dedicat comunității Gândește Sănătos, unde poți citi experiențele altor persoane care s-au confruntat cu probleme similare și poți afla cum le-a ajutat psihoterapia în procesul de recuperare.
Psiholog Sandra Voicu
0729.007.831
Teama de ce gândesc ceilalți despre tine apare atunci când îngrijorarea firească legată de acceptarea socială se transformă în anxietate. Studiile arată că supraevaluezi constant cât de mult și cât de negativ se gândesc ceilalți la tine, ceea ce te poate face mai anxios în interacțiunile sociale și te poate împinge să eviți situațiile sociale. Poți gestiona această teamă identificându-ți gândurile anxioase și dezbătând ideile iraționale legate de percepțiile celorlalți.
De ce ne temem de părerea celorlalți
Este normal să îți dorești să fii plăcut de cei din jur. Este o nevoie firească ce stă la baza naturii umane și are o funcție importantă, aceea de a te ajuta să te conectezi cu ceilalți și să ai relații relevante și profunde. Ce se întâmplă însă când te îngrijorezi prea mult în legătură cu ceea ce gândesc ceilalți despre tine?
Studiile arată că supraevaluezi în mod constant cât de mult și cât de negativ se gândesc ceilalți oameni la tine și la comportamentele tale. O consecință a acestui lucru este faptul că devii mai anxios legat de interacțiunile tale sociale, îți controlezi mult prea mult comportamentele și ai o tendință de evitare mai crescută a situațiilor sociale.
De exemplu, pentru unii oameni, ideea de a-i supăra pe ceilalți poate fi intolerabilă, iar experiențe de acest fel pot duce la emoții de rușine, vinovăție, anxietate și la gândul „Eu sunt o persoană rea”. Ca și consecință, poți ajunge să eviți să spui ceea ce gândești sau să renunți la a-ți exprima emoțiile și nevoile. Acest lucru poate fi foarte dăunător pentru relațiile tale și poate contribui mai departe la stări de anxietate și depresie.
Cum se formează această teamă
Nevoia de apartenență și de conectare este o nevoie de bază. Te gândești la ce cred ceilalți despre tine pentru că îți dorești să dezvolți și să menții relații cu oamenii din jur. Îngrijorarea apare, altfel, din ideea că ai putea să nu ai parte de intimitate și de profunzime în relațiile tale. În acest fel, ea poate fi adaptativă și te poate ajuta, motivându-te să empatizezi și să ții cont de nevoile celorlalți, crescându-ți șansele ca cei din jur să își dorească să fie în relații cu tine.
Însă, atunci când îngrijorarea ta se transformă în anxietate, ea nu mai este funcțională.
În multe cazuri, această anxietate are legătură cu experiențele tale timpurii și cu ceea ce înveți și interiorizezi ulterior din societate. La un anumit moment dat, în mintea ta s-a format o idee greșită, cum că pentru a fi acceptat și a primi atenție și afecțiune trebuie să te lupți să fii perfect, să nu faci greșeli sau să nu ai comportamente mai puțin bune, să fii constant atent la ceea ce spui, pentru că altfel nu meriți aceste lucruri. Aici poate fi vorba de părinți distanți sau critici, de standarde rigide și inflexibile care ți-au fost impuse, de experiențe negative timpurii acasă sau la școală.
În același timp, ceea ce îți imaginezi că gândesc ceilalți despre tine poate fi puternic legat de vocea ta critică, adică de acele gânduri iraționale prin care te etichetezi și te auto-evaluezi negativ, global. Dacă te judeci pe tine însuți, este cumva firesc să te aștepți ca și cei din jur să facă același lucru.
Ce poți face pentru a gestiona această teamă
Identifică-ți gândurile care te duc la anxietate
Ce stă la baza anxietății tale? Care sunt gândurile care au declanșat și mențin emoția ta? Te temi că celălalt se va supăra, că va gândi ceva negativ despre tine, că va avea loc un conflict, că nu veți mai putea repara relația? Te gândești că, în această situație, vei simți emoții atât de intense de rușine și anxietate încât ele vor fi groaznice și insuportabile? Dacă vei reuși să îți identifici gândurile, vei putea să îți dai seama de unde să începi să lucrezi.
Dezbate-ți gândurile iraționale legate de ceilalți
Nu poți citi gândurile celorlalți
Nimeni nu poate. Oamenii nu au abilitatea de a citi gândurile celorlalți. Și chiar dacă faci predicții, aceste predicții sunt de multe ori influențate de gândurile tale iraționale și de anxietatea pe care o ai. Chiar dacă tu, poate la un moment dat, gândești negativ despre propria persoană, asta nu înseamnă că și cei din jur o fac.
Nu poți controla ceea ce ceilalți gândesc și fac
Gândurile pe care cei din jur le au vin din experiențele lor anterioare, din tiparele lor de gândire, din informațiile pe care le au la un moment dat. Percepțiile celorlalți despre tine spun mai multe despre cealaltă persoană și au foarte puțin de-a face cu tine. Nu poți controla felul în care alți oameni reacționează față de tine, indiferent de cât de greu încerci sau de cât de bune sunt intențiile tale.
Nu ești responsabil de emoțiile și comportamentele celorlalți
Atât tu, cât și ceilalți vă mai supărați din când în când, iar asta e normal. De cele mai multe ori, această supărare trece. Dar dacă ea apare, asta nu înseamnă că a apărut din cauza sau din vina ta. Emoțiile apar din gândurile pe care fiecare le are într-un anumit context. Asta este valabil pentru emoțiile tale, dar și pentru ale celorlalți. Ceea ce ține de tine este modul în care tu te simți și te comporți, cum comunici cu cei din jur și cum încerci să te adaptezi situațiilor prin care treci.
Nu poți mulțumi pe toată lumea tot timpul
Nu toată lumea o să te placă, la fel cum și tu uneori întâlnești oameni care nu îți plac. Este o risipă enormă de timp, efort și energie să încerci să îi mulțumești constant pe ceilalți. A încerca constant să îi mulțumești pe cei din jur nu este o problemă pe care trebuie să o rezolvi. În schimb, merită să încerci să găsești oameni cu care te potrivești și care te pot accepta așa cum ești, în mod autentic.
Fă primul pas către o stare de bine
Nu trebuie să treci singur prin anxietate, atacuri de panică, depresie, tulburare obsesiv-compulsivă (TOC), anxietate socială sau alte dificultăți emoționale. Primul pas este să înțelegi ce ți se întâmplă și să ai acces la informații corecte și la sprijinul unui psiholog.
Dacă nu poți ajunge la cabinetele noastre din București sau Cluj, poți beneficia de psihoterapie online, de oriunde te-ai afla, prin intermediul platformei Gândește Sănătos.
Descarcă gratuit aplicația Gândește Sănătos din App Store sau Google Play sau creează-ți un cont gratuit pe www.gandestesanatos.ro. Vei avea acces imediat la primele 3 lecții ale programului de psihoterapie online, fără niciun cost.
Dacă alegi să continui programul, poți lucra alături de unul dintre psihologii noștri specializați în terapia cognitiv-comportamentală (CBT), care te va ghida pe parcursul procesului terapeutic. Pentru întrebări sau pentru programarea unei ședințe individuale, accesează pagina Contact de pe site.
De asemenea, pe platformă vei găsi un forum dedicat comunității Gândește Sănătos, unde poți citi experiențele altor persoane care s-au confruntat cu probleme similare și poți afla cum le-a ajutat psihoterapia în procesul de recuperare.
Psiholog Roxana Petruș
Scrisul, sau tehnica jurnalului, te ajută să faci ordine în gândurile tale atunci când te simți copleșit de emoții intense sau de un haos mental de gânduri iraționale. Folosită frecvent și în terapie, această tehnică te ajută să îți identifici și să îți analizezi gândurile, emoțiile și comportamentele, să afli ce le declanșează și să găsești modalități mai eficiente de a le face față — indiferent de experiența ta în scris sau de corectitudinea gramaticală.
De ce ne simțim copleșiți de gânduri și emoții
Ți s-a întâmplat vreodată să te simți copleșit de gândurile tale? Ți s-a părut că emoțiile tale sunt atât de intense încât te blochează? Ai simțit că e un haos în mintea ta, ca și cum ai avea o mie de gânduri cu care nu știi ce să faci? Ți s-a părut că, deși ai încercat să îți spui lucruri care să te ajute, parcă nimic nu a funcționat?
Acest lucru se întâmplă atunci când mintea îți este invadată de gânduri iraționale și ai emoții negative disfuncționale. În acele momente, tiparele de gândire care se activează pot fi inconștiente, automate și puternice, și astfel îți poate fi greu să le gestionezi. În consecință, îți este dificil să controlezi emoțiile pe care le simți.
Din acest motiv ai nevoie de o strategie care să te ajute să faci ordine în gânduri și să le încetinești, să te simți mai puțin copleșit și să poți vedea lucrurile puțin mai obiectiv. În acest scop te poate ajuta tehnica scrisului, pe care o folosim frecvent și în cadrul terapiei.
Ce este tehnica jurnalului și cum te ajută
Scopul tehnicii jurnalului este să reușești să îți identifici și să îți analizezi tipurile de gânduri pe care le ai, emoțiile și comportamentele tale, dar și să găsești modalități pentru a le schimba, a te adapta lor și a le face față mai eficient. Scrisul promovează autocunoașterea și autoînțelegerea, precum și dezvoltarea personală, acceptarea necondiționată de sine și atingerea scopurilor propuse. De asemenea, poate conduce la eliberarea tensiunii pe care o simți și la claritate asupra situației în care ești sau a problemei cu care te confrunți.
Această tehnică te poate ajuta să aduni informații despre emoțiile și gândurile tale în diferite contexte. Atunci când vrei să scrii, poți urma o anumită structură, de exemplu: poți include momentul în care a apărut gândul sau emoția ta (de ex. ziua, ora), poți descrie activatorii sau factorii care te-au influențat, poți evalua cât de intensă a fost emoția ta (de ex. pe o scală de la 1 la 10) și cât de mult a durat, precum și cum ai răspuns la această emoție (de ex. dacă ai avut un anumit comportament sau o anumită strategie în acel moment pentru a face față emoției).
Cum poți integra scrisul în rutina ta
Unii oameni aplică tehnica jurnalului făcând câteva notițe pe telefon, alții scriu 15 minute în fiecare zi. Unele persoane folosesc anumite programe sau aplicații online, iar altele apelează la scrisul de mână într-o agendă sau într-un caiet. Merită să vezi ce tip de scris ți se potrivește cel mai bine.
Poți folosi această tehnică zilnic; din când în când, atunci când ai emoții intense sau gânduri copleșitoare (și în acest caz poți urma o structură cum este cea de mai sus, care să te ajute); în weekend, pentru a face o analiză a modului în care ți-a trecut săptămâna; înainte de ședința de terapie, ca să te ajute să îți așezi gândurile și să îți formulezi eventuale întrebări; sau în momentele în care simți că te-ai îndepărtat puțin de tine și de nevoile tale și că ți-ar fi util să te reconectezi cu propria persoană. Atunci când scrii, nu contează experiența ta în a face asta, abilitățile tale de scris sau dacă ai folosit sau nu regulile gramaticale în mod corect.
Merită să folosești scrisul pentru a-ți aduce puțină claritate atunci când ai nevoie de ea, pentru a reuși să îți încetinești gândurile, pentru a te descărca și a te detensiona, și pentru a reuși ulterior să îți analizezi mai obiectiv gândurile și emoțiile.
Fă primul pas către o stare de bine
Nu trebuie să treci singur prin anxietate, atacuri de panică, depresie, tulburare obsesiv-compulsivă (TOC), anxietate socială sau alte dificultăți emoționale. Primul pas este să înțelegi ce ți se întâmplă și să ai acces la informații corecte și la sprijinul unui psiholog.
Dacă nu poți ajunge la cabinetele noastre din București sau Cluj, poți beneficia de psihoterapie online, de oriunde te-ai afla, prin intermediul platformei Gândește Sănătos.
Descarcă gratuit aplicația Gândește Sănătos din App Store sau Google Play sau creează-ți un cont gratuit pe www.gandestesanatos.ro. Vei avea acces imediat la primele 3 lecții ale programului de psihoterapie online, fără niciun cost.
Dacă alegi să continui programul, poți lucra alături de unul dintre psihologii noștri specializați în terapia cognitiv-comportamentală (CBT), care te va ghida pe parcursul procesului terapeutic. Pentru întrebări sau pentru programarea unei ședințe individuale, accesează pagina Contact de pe site.
De asemenea, pe platformă vei găsi un forum dedicat comunității Gândește Sănătos, unde poți citi experiențele altor persoane care s-au confruntat cu probleme similare și poți afla cum le-a ajutat psihoterapia în procesul de recuperare.
Psiholog Roxana Petruș
Nu evenimentele neplăcute din viața ta te perturbă emoțional, ci felul în care le interpretezi — aceasta este ideea centrală a teoriei cognitiv-comportamentale despre autoperturbare. Poți resimți tristețe, îngrijorare sau regret în fața unor situații dificile, sau poți dezvolta anxietate și depresie puternice, iar diferența stă în modul în care gândești, simți și acționezi în legătură cu ceea ce ți se întâmplă. Vestea bună este că, deși nu poți controla evenimentele, poți alege întotdeauna cum răspunzi la ele.
De ce reacționăm diferit la aceleași evenimente
Fiecăruia dintre noi i se întâmplă să treacă în anumite momente ale vieții prin tot felul de evenimente mai puțin plăcute sau chiar traumatizante. Din păcate, deși nimeni nu și le dorește, ele apar de cele mai multe ori fără să le putem controla. În fața unor astfel de situații, reacționezi emoțional și comportamental, doar că nu toată lumea o face la fel. Unii resimt, de exemplu, stări de tristețe, îngrijorare, nemulțumire, regret, în vreme ce alții simt o anxietate sau depresie puternice și se învinovățesc pentru ceea ce s-a întâmplat.
Emoțiile acestea din urmă îți pot afecta calitatea vieții și funcționarea, mai ales atunci când durează o perioadă mai lungă de timp, sunt intense și devin din ce în ce mai frecvente. Și totuși, ce face diferența între cele două categorii de persoane? Înțelegând felul în care influențezi instalarea și menținerea acestor stări emoționale exagerate, știi că de tine depinde să faci ceva în direcția ameliorării și vindecării acestora.
Tu alegi cum reacționezi
Așadar, sentimentele negative nu apar și nu există independent, ci poți alege dacă să ți le creezi sau nu. Ești actorul care acționează activ, nu o victimă a condițiilor externe. Tu construiești modul în care reacționezi din punct de vedere psihologic și, din fericire, poți refuza să creezi tot felul de stări emoționale nesănătoase și poți acționa în vederea găsirii unor moduri de a reacționa mai utile.
Ce spune teoria cognitiv-comportamentală
Această teorie este una constructivistă care își are originea în urmă cu mii de ani, la filosofii asiatici, greci și romani. Unul dintre ei, Epictet, a formulat ideea într-o manieră foarte clară și succintă, arătând că oamenii sunt tulburați nu de lucrurile sau situațiile în sine, ci de părerile pe care le au despre acestea.
Teoria cognitiv-comportamentală cu privire la modul în care te perturbi singur este mai cuprinzătoare și mai precisă decât cea a lui Epictet. Ea afirmă faptul că oamenii se perturbă singuri din cauza lucrurilor care li se întâmplă și a părerilor/credințelor, sentimentelor și acțiunilor lor. Te perturbi deci din cauza lucrurilor și din cauză că te gândești, simți și acționezi asupra lor. Muncești din greu să te îngrijorezi, de exemplu, prin modul în care gândești, simți și te comporți. Din fericire, în calitate de constructivist și de persoană care rezolvă probleme, poți învăța să nu o mai faci.
Cum poți alege un răspuns mai sănătos
Conștientizând și identificând ce anume din felul în care interpretezi situațiile te afectează emoțional și comportamental, înțelegi că, atunci când nu ai control asupra a ceea ce ți se întâmplă, poți alege întotdeauna în privința modului în care răspunzi la ceea ce ți se întâmplă. Poți refuza așadar să intri în panică sau să te deprimi în legătură cu evenimentele nedorite.
Fă primul pas către o stare de bine
Nu trebuie să treci singur prin anxietate, atacuri de panică, depresie, tulburare obsesiv-compulsivă (TOC), anxietate socială sau alte dificultăți emoționale. Primul pas este să înțelegi ce ți se întâmplă și să ai acces la informații corecte și la sprijinul unui psiholog.
Dacă nu poți ajunge la cabinetele noastre din București sau Cluj, poți beneficia de psihoterapie online, de oriunde te-ai afla, prin intermediul platformei Gândește Sănătos.
Descarcă gratuit aplicația Gândește Sănătos din App Store sau Google Play sau creează-ți un cont gratuit pe www.gandestesanatos.ro. Vei avea acces imediat la primele 3 lecții ale programului de psihoterapie online, fără niciun cost.
Dacă alegi să continui programul, poți lucra alături de unul dintre psihologii noștri specializați în terapia cognitiv-comportamentală (CBT), care te va ghida pe parcursul procesului terapeutic. Pentru întrebări sau pentru programarea unei ședințe individuale, accesează pagina Contact de pe site.
De asemenea, pe platformă vei găsi un forum dedicat comunității Gândește Sănătos, unde poți citi experiențele altor persoane care s-au confruntat cu probleme similare și poți afla cum le-a ajutat psihoterapia în procesul de recuperare.
Psiholog Ioana Ionicioiu
0746 211 896