De-a lungul timpului, am lucrat cu zeci, poate chiar sute de persoane care se confruntă cu tulburarea obsesiv-compulsivă (TOC) și am fost martoră la suferința interioară prin care trec. Am văzut persoane terorizate de propriile gânduri, persoane care își puneau la îndoială caracterul sau intențiile cu privire la cei pe care îi iubeau cel mai mult și persoane care petreceau ore întregi făcând compulsii pentru câteva minute de liniște.
Dar, de asemenea, văd bucuria din privirea lor când încep să înțeleagă ce înseamnă această tulburare și mai ales când fac pași concreți către vindecare.
Dacă și tu te lupți cu TOC, cred cu tărie că te va ajuta să știi aceste lucruri:
1. Nu toate gândurile noastre ne reprezintă.
Unul dintre cele mai dificile aspecte ale TOC-ului este faptul că te identifici cu gândurile intruzive: „Ce fel de mamă sunt eu dacă am astfel de gânduri cu privire la copilașul meu? Cu siguranță sunt o persoană oribilă!”
Gândurile TOC sunt ego-distonice. Asta înseamnă că sunt în conflict puternic cu valorile, convingerile și dorințele tale reale.
Dacă îți trece prin minte un gând violent, nu înseamnă că ești o persoană violentă sau dacă îți apare în minte un gând sexual nepotrivit, nu înseamnă că îți dorești acel lucru.
Dacă ai dubii legate de relația ta, nu înseamnă automat că nu îți mai iubești partenerul.
TOC-ul te face să crezi că apariția unui gând e o dovadă cu privire la cine ești, dar nimic nu este mai departe de adevăr!
2. Cu cât încerci mai mult să scapi de un gând, cu atât el revine mai des.
Când apare un gând care te sperie, primul impuls este să îl alungi, să scapi de el cu orice preț.
Problema este că prin acest proces mintea învață că acel gând este periculos și trebuie monitorizat permanent, iar rezultatul este că acel gând va fi prezent și va avea toată atenția ta din ce în ce mai des.
3. Nu ești singurul care are astfel de gânduri.
Unul dintre lucrurile pe care le aud frecvent în cabinet este: „Nu cred că oamenii normali se gândesc la așa ceva” sau „Dacă cineva ar ști ce îmi trece prin minte, ar crede că sunt o persoană îngrozitoare”.
Adevărul este că aproape toți oamenii au, din când în când, gânduri ciudate, neplăcute, nepotrivite sau chiar șocante.
Diferența dintre persoana cu TOC și persoana fără această tulburare nu este dată de conținutul gândului, ci de faptul că persoanele care nu suferă de TOC lasă, de obicei, aceste gânduri să treacă mai departe fără să le acorde o importanță deosebită.
În schimb, persoana cu TOC se oprește asupra lor și începe să își spună: „De ce am gândit asta? Acest gând spune ceva despre mine! Dacă m-am gândit înseamnă că îmi doresc asta!”. De aici începe cercul vicios al anxietății și al compulsiilor.
Așa că, dacă ai gânduri care te sperie, te rușinează sau te fac să te simți „anormal”, merită să știi un lucru: nu ești singura persoană care trece prin asta și nu ești definit de conținutul gândurilor tale.
Ultimul și poate cel mai important lucru pe care aș vrea să ți-l spun este că TOC-ul nu trebuie să fie o sentință pe viață!
Cu ajutorul intervențiilor potrivite și al unui proces terapeutic structurat, simptomele se pot reduce semnificativ, iar multe persoane ajung să își recapete libertatea și să nu mai fie conduse de obsesii și compulsii.
Schimbarea este posibilă!
Dacă ai nevoie de ajutor, te așteptăm la cabinetele noastre din București sau Cluj-Napoca sau pe www.gandestesanatos.ro, unde înregistrarea și primele 3 lecții sunt gratuite. Poți face o programare la unul din numerele de telefon pe care le găsești la sectiunea de Contact de pe site.
NOU! Accesează gratuit primele 3 ședințe-lecții ale platformei de psihoterapie și dezvoltare personală online descărcând aplicația GândeșteSănătos din AppStore și GooglePlay. Dacă dorești și interacțiune cu un psiholog te poți înregistra gratuit pe www.gandestesanatos.ro.
Psihoterapeut Sandra Voicu
0729.007.831
(Photo credit: Karolina Grabowska @ Pexels)
„Dacă fac rău cuiva?”
„Dacă se întâmplă ceva grav?”
„De ce mi-a trecut asta prin minte?”
Mulți oameni se sperie atunci când observă anumite gânduri pe care nu și le doresc și care par să apară „din senin”. Acestea se numesc gânduri intruzive și, deși pot fi foarte neplăcute, ele sunt mai comune decât am crede.
Ce sunt gândurile intruzive?
Gândurile intruzive sunt idei, imagini mentale sau impulsuri care apar involuntar și care provoacă disconfort, anxietate sau vinovăție. De cele mai multe ori, ele sunt în contradicție cu valorile persoanei și tocmai acest lucru le face atât de tulburătoare.
Pot avea diferite teme:
- frica de a face rău cuiva;
- gânduri legate de accidente sau catastrofe;
- îndoieli repetate („am închis ușa?”, „am făcut ceva greșit?”);
- imagini violente sau șocante;
- gânduri legate de contaminare, boală sau pericol;
- idei considerate „interzise” sau rușinoase.
Important de reținut este că existența unui gând nu înseamnă intenție, dorință sau pericol real. Mintea umană produce constant gânduri, iar unele dintre ele sunt absurde, neașteptate sau inconfortabile.
Cum recunoaștem gândurile intruzive?
Există câteva caracteristici frecvente:
Apar involuntar – Nu alegem să le avem și, de multe ori, apar exact când nu ne dorim.
Provoacă anxietate sau rușine – Persoana se simte speriată de propriul gând și începe să se întrebe „ce spune asta despre mine?”.
Devin repetitive – Cu cât încercăm mai mult să le eliminăm, cu atât tind să revină mai des.
Sunt în contradicție cu valorile personale – De exemplu, o persoană foarte grijulie poate avea gânduri agresive care o șochează tocmai pentru că nu se identifică deloc cu ele.
De ce apar?
Gândurile intruzive pot apărea la oricine, însă sunt mai frecvente în perioade de:
- stres intens;
- anxietate;
- oboseală;
- perfecționism;
- nevoie crescută de control;
- schimbări importante de viață.
Uneori, ele sunt asociate cu tulburări precum anxietatea generalizată, atacurile de panică sau tulburarea obsesiv-compulsivă (TOC), însă simpla existență a unor gânduri intruzive nu înseamnă automat că există o problemă psihologică severă.
Ce NU ajută
În mod paradoxal, multe dintre strategiile pe care le folosim instinctiv pot intensifica problema:
Lupta constantă cu gândurile – Încercarea de a „nu mă mai gândi” la ceva face adesea ca acel gând să revină și mai puternic.
Verificările repetate – Căutarea permanentă de reasigurări („sigur nu sunt o persoană rea?”) poate menține anxietatea.
Auto-critica – Etichetarea de tipul „ce e în neregulă cu mine?” amplifică rușinea și frica.
Ce poate ajuta în gestionarea gândurilor intruzive?
Observarea fără panică – Primul pas este să recunoaștem că un gând este doar un eveniment mental, nu un fapt și nu o intenție. În loc de „dacă am gândit asta, înseamnă că sunt periculos”, putem încerca „este un gând intruziv care îmi provoacă anxietate”.
Acceptarea prezenței gândului – Acceptarea nu înseamnă că suntem de acord cu gândul, ci că renunțăm la lupta permanentă cu el. Uneori, cu cât permitem mai mult gândului să existe fără a-l analiza excesiv, cu atât își pierde din intensitate.
Reglarea stresului – Somnul, odihna, mișcarea, rutina și reducerea suprasolicitării emoționale pot reduce frecvența gândurilor intruzive.
Exercițiile de mindfulness – Mindfulness-ul ne ajută să observăm gândurile fără să ne identificăm complet cu ele. De exemplu, „observ că mintea mea produce un gând anxios”, nu „acest gând mă definește”.
Psihoterapia – Atunci când gândurile devin foarte frecvente, provoacă suferință intensă sau afectează viața de zi cu zi, sprijinul unui psiholog poate fi foarte util.
Terapia cognitiv-comportamentală (CBT), terapia bazată pe acceptare și mindfulness sau alte forme de psihoterapie pot ajuta persoana să își schimbe relația cu aceste gânduri și să reducă anxietatea asociată.
Un lucru important de reținut
Nu suntem definiți de gândurile care ne trec prin minte.
Mintea umană este creativă, imprevizibilă și uneori haotică. Faptul că avem un gând intruziv spune mult mai puțin despre cine suntem decât felul în care alegem să ne raportăm la el. Iar uneori, cel mai sănătos lucru pe care îl putem face nu este să controlăm fiecare gând, ci să învățăm să îl lăsăm să treacă.
Sper ca aceste informaţii să te ajute și să te susțină în a-ți crea o viață mai bună. Iar dacă ai nevoie de ajutor din partea unui psiholog, te așteptăm cu drag online sau la cabinetele noastre din București sau Cluj-Napoca sau pe www.gandestesanatos.ro, unde înregistrarea și primele 3 lecții sunt gratuite. Poți face o programare la unul din numerele de telefon pe care le găsești la sectiunea de Contact de pe site.
NOU! Accesează gratuit primele 3 ședințe-lecții ale platformei de psihoterapie și dezvoltare personală online descărcând aplicația GândeșteSănătos din AppStore și GooglePlay. Dacă dorești și interacțiune cu un psiholog te poți înregistra gratuit pe www.gandestesanatos.ro.
Psihoterapeut Ileana Matei
0726.112.161
Gândurile obsesive sunt gânduri intruzive, repetitive, care apar involuntar și provoacă disconfort sau anxietate — ele nu reflectă cine ești și nu înseamnă că vei acționa conform lor. Deși tulburarea obsesiv-compulsivă (TOC) este adesea asociată doar cu ordinea, curățenia sau frica de contaminare, temele gândurilor obsesive pot varia enorm, de la frica de a face rău cuiva până la întrebări existențiale copleșitoare. Află mai jos cinci principii esențiale care te pot ajuta să înțelegi și să gestionezi mai bine aceste gânduri.
Ce sunt gândurile obsesive și de ce sunt greșit înțelese
Când se vorbește despre sănătate mentală și problemele cu care se confruntă lumea, marea majoritate se gândește la depresie și, mai nou, la anxietate sau atacuri de panică. Dar destul de puțină lume este familiarizată cu conceptul de gânduri obsesive. Media nu ajută nici ea prea mult și portretizează tulburarea obsesiv-compulsivă (TOC) ca fiind o preferință puternică pentru curățenie sau pentru ca lucrurile să fie într-o anumită ordine, ori se referă doar la un subtip de TOC — TOC-ul de contaminare — arătând persoane cu o teamă puternică de a nu se contamina cu germeni, care recurg la compulsii precum spălatul pe mâini pentru a se liniști.
Însă TOC-ul vine în diverse forme, iar tematica gândurilor obsesive poate varia de la ideea că ai putea pierde controlul și ai putea face rău celorlalți, până la întrebări filozofice legate de sensul existenței pe care nu le poți scoate din minte. De aceea, o educație corectă în legătură cu aceste gânduri este foarte importantă. Chiar dacă pentru a le înțelege și gestiona este cel mai recomandat să faci psihoterapie, câteva indicații pot să te ajute dacă treci prin așa ceva sau ai persoane apropiate care trec prin așa ceva.
1. Nu confunda un gând cu un comportament
Fuziunea gând-acțiune este unul dintre principalii factori care mențin gândurile obsesive. De exemplu, poți crede că, pentru că ți-a venit în minte gândul că o să spui un lucru imoral în timpul unei ședințe, sigur așa o să faci. Credința că a avea un gând este echivalent cu a face un comportament poate duce la multă anxietate sau vinovăție, atâta timp cât nu este dezbătută.
Pentru a o dezbate, poți face un mic exercițiu de imaginație: presupune că îți vine în minte gândul „O să donez Asociației X un milion de dolari”. Faptul că ai gândit asta înseamnă că într-adevăr o vei face? Nu — ai avut un gând, dar el nu s-a materializat în acțiune doar pentru că ți-a trecut prin minte. Până nu faci efectiv acest lucru — aduni un milion de dolari, iei decizia să îi donezi și apoi faci toate demersurile pentru ca aceasta să se întâmple — „O să donez Asociației X un milion de dolari” este pur și simplu un act mental, fără nicio legătură cu vreun comportament sau vreo acțiune concretă.
2. Nu te evalua negativ
Foarte multe persoane care au gânduri obsesive se pot evalua ca fiind oameni răi, păcătoși, slabi, periculoși sau alte astfel de însușiri negative. Dar aceste etichete nu reflectă nimic din ceea ce faci tu. De fapt, gândurile obsesive se leagă de foarte multe ori de valorile pe care le ai, de ceea ce prețuiești în viață. De exemplu, cu cât e mai importantă familia pentru tine, cu atât sunt șanse mai mari să ai gânduri legate de a face rău cuiva din familie. De aceea este foarte important să nu lași mintea să te convingă că, doar pentru că din frica să nu se întâmple ceva contrar a ceea ce îți dorești ai unele gânduri mai ciudate, ești o persoană rea.
3. Nu te aștepta să poți controla tot ce e în mintea ta
Așteptarea de a putea controla tot ce gândești este una nerealistă și de multe ori dăunătoare. La fel cum nu controlezi cum îți bate inima — un proces care se întâmplă natural, involuntar — la fel nu controlezi tot ce face creierul tău. Desigur, asupra gândirii ai un mai mare control: poți face, de exemplu, calcule mentale, poți analiza cele mai bune opțiuni când iei o decizie, poți aduce intenționat în sfera conștientă o informație pe care ai asimilat-o la un moment dat. Dar asta nu înseamnă că nu sunt foarte, foarte multe lucruri care îți vin în minte automat, fără decizia ta de a te gândi la ele. Astfel, încercarea de a controla un gând obsesiv nu este recomandată, pentru că efectul încercării va fi de fiecare dată altul decât îți dorești. Paradoxal, îți vor veni și mai mult în minte lucrurile pe care vrei să le controlezi.
4. Nu căuta certitudine de 100%
Un alt lucru care poate menține și intensifica anxietatea dată de gândurile obsesive este intoleranța la incertitudine, adică dorința de a avea o siguranță de 100%. Probabilitatea ca ceva să se întâmple nu va fi niciodată de 0% sau 100%, ci undeva între. Acceptarea faptului că nu vei putea ști niciodată cu o certitudine de 100% dacă se va întâmpla sau nu ceea ce îți imaginezi este esențială. De aceea, ce poate ajuta foarte mult în reducerea frecvenței gândurilor obsesive este renunțarea la reasigurarea prin diverse moduri (căutând pe internet, întrebându-i pe cei apropiați, cerând psihologului o garanție etc.) că nu se va întâmpla ceea ce gândești.
5. Nu lăsa TOC-ul să îți invadeze viața
Tulburarea obsesiv-compulsivă îți poate stoarce aproape toată energia pe care o ai, dacă o lași să facă asta. Dacă îți organizezi viața în jurul gândurilor obsesive, eviți activități pe care înainte le făceai, petreci foarte mult timp ruminând la ceea ce se întâmplă și te axezi doar pe a nu mai avea gândurile pe care le ai, ai doar de pierdut. Apariția inițială a acestor gânduri a creat suficientă suferință — suferință pe care o dublezi sau o intensifici mult mai mult în cazul în care te reduci pe tine ca persoană la aceste gânduri și nu vezi aspectele bune, valoroase din viața ta, lucrurile pe care poți în continuare să le faci.
Fă primul pas către o stare de bine
Nu trebuie să treci singur prin anxietate, atacuri de panică, depresie, tulburare obsesiv-compulsivă (TOC), anxietate socială sau alte dificultăți emoționale. Primul pas este să înțelegi ce ți se întâmplă și să ai acces la informații corecte și la sprijinul unui psiholog.
Dacă nu poți ajunge la cabinetele noastre din București sau Cluj, poți beneficia de psihoterapie online, de oriunde te-ai afla, prin intermediul platformei Gândește Sănătos.
Descarcă gratuit aplicația Gândește Sănătos din App Store sau Google Play sau creează-ți un cont gratuit pe www.gandestesanatos.ro. Vei avea acces imediat la primele 3 lecții ale programului de psihoterapie online, fără niciun cost.
Dacă alegi să continui programul, poți lucra alături de unul dintre psihologii noștri specializați în terapia cognitiv-comportamentală (CBT), care te va ghida pe parcursul procesului terapeutic. Pentru întrebări sau pentru programarea unei ședințe individuale, accesează pagina Contact de pe site.
De asemenea, pe platformă vei găsi un forum dedicat comunității Gândește Sănătos, unde poți citi experiențele altor persoane care s-au confruntat cu probleme similare și poți afla cum le-a ajutat psihoterapia în procesul de recuperare.
Psihoterapeut Alexandra Păcurar
Acceptarea gândurilor negative înseamnă să conștientizăm că mintea noastră poate produce, din când în când, gânduri neplăcute sau chiar înspăimântătoare — iar simpla lor apariție nu ne transformă în persoane rele sau incapabile. Acest principiu stă la baza vindecării în tulburarea obsesiv-compulsivă (TOC): terapia cognitiv-comportamentală arată că nu putem controla ce gânduri ne intră în minte, dar putem controla modul în care le interpretăm și reacționăm la ele.
Din ce în ce mai multe persoane apelează la psihoterapie pentru a scăpa de stările de anxietate, panică sau de gândurile neplăcute și obsesive specifice tulburării obsesiv-compulsive. Este firesc ca oamenii să se ferească de lucrurile care le provoacă emoții negative sau disconfort, iar acest lucru este cu atât mai valabil pentru cei care au trecut prin momente dificile legate de anxietate, panică sau gânduri obsesive.
În continuare, discutăm despre cât de importantă este, pentru vindecare, acceptarea faptului că în mintea noastră pot apărea gânduri negative — și că acestea nu sunt neapărat îngrozitoare sau insuportabile, nici nu ne transformă în persoane rele.
Ce înseamnă vindecarea de tulburarea obsesiv-compulsivă?
În terapia cognitiv-comportamentală, vindecarea presupune, în primul rând, cunoașterea mecanismelor prin care apar și se mențin gândurile obsesive. Un gând obsesiv este un gând foarte neplăcut — de exemplu, teama că ne-am putea face rău nouă înșine sau celor din jur — care provoacă o frică intensă și este perceput ca inacceptabil. Deși e greu, acest gând nu este imposibil de îndepărtat din minte.
O caracteristică importantă este că, deși aceste gânduri provoacă o frică foarte mare, persoanele care le experimentează știu că nu ar face niciodată lucrul la care se gândesc.
Exercițiul folosit în terapia cognitiv-comportamentală pentru gândurile obsesive presupune desensibilizarea la gândul respectiv, prin repetarea argumentelor pentru care persoana nu își dorește să facă ceea ce gândește, și prin acceptarea faptului că este doar un gând, nu neapărat ceva ce persoana își dorește cu adevărat să facă.
Mai multe despre gândurile obsesive și tulburarea obsesiv-compulsivă găsiți aici.
Cum să acceptăm gândurile negative?
Una dintre provocările pentru clienții care trec prin tulburarea obsesiv-compulsivă este acceptarea faptului că mintea lor produce astfel de gânduri și că, în ciuda faptului că o persoană are gânduri negative, asta nu înseamnă că este o persoană rea sau incapabilă.
Mulți clienți întreabă: „Cum e posibil să am gândul că aș putea face rău copiilor mei dacă eu îi iubesc atât de mult? Nu înseamnă asta că nu sunt o mamă bună?” Răspunsul este nu — putem avea astfel de gânduri și, în același timp, să ne achităm cu succes, în fiecare zi, de sarcinile de părinte și să ne iubim la fel de mult copiii.
Metafora supermarketului: de ce nu putem controla ce gânduri ne intră în minte
Explicația este simplă: nimeni nu poate controla ce gânduri îi intră în minte. Gândiți-vă la mintea dumneavoastră ca la un supermarket deschis non-stop. Nimeni nu bate la ușă atunci când intră în supermarket. Însă, odată ajunși acolo, dacă începem să dăm marfa jos de pe rafturi, cu siguranță va veni cineva să ne roage să ne calmăm sau să ieșim din magazin.
La fel se întâmplă și în mintea noastră. Nu putem controla ce gânduri ne intră — acestea pot veni fără motiv aparent, legate poate de întâmplări pe care le-am auzit sau văzut, uneori chiar inconștient. Totuși, atunci când gândurile sunt deja în mintea noastră și le conștientizăm, avem control asupra lor. Le putem dezbate, argumenta sau contraargumenta și, pe baza motivațiilor și dorințelor noastre, putem alege ce acțiuni întreprindem.
Acceptarea acestor gânduri înseamnă, în principal, să conștientizăm faptul că în mintea noastră pot apărea gânduri pozitive sau negative, dorite sau nedorite, și că asta nu ne face persoane mai bune sau mai rele. Aproape toți oamenii au, la un moment dat, gânduri negative sau chiar chinuitoare, și asta nu înseamnă că sunt oameni răi sau incapabili doar pentru că le au.
Metafora camerei cu scaune
Imaginați-vă o cameră în mintea dumneavoastră cu multe scaune — unele rupte și pline de cuie, altele mai noi și confortabile — dar toate fixate în podea. A nu accepta gândurile negative este ca și cum am încerca, din răsputeri și în permanență, să scoatem din podea scaunele rupte, în timp ce ne așezăm pe ele. În acest fel, rămânem mereu concentrați pe lucrurile negative din mintea și din viața noastră, spunându-ne lucruri precum: „Nu pot suporta să am aceste gânduri, viața mea e groaznică dacă ele apar.”
Aceste fraze iraționale și rigide, pe care le repetăm, sunt ca și cum am sta în permanență pe „scaunele” rupte și incomode din mintea noastră, în loc să ne concentrăm pe „scaunele” noi și confortabile. Ambele categorii au loc destul în mintea și în viața noastră, iar faptul că le avem pe amândouă nu ne face viața groaznică, ci doar cu momente neplăcute; nu ne face persoane rele, ci doar persoane normale, în mintea cărora apar atât gânduri pozitive, cât și negative.
Fraza rațională care ajută la acceptare
Fraza rațională pe care ar fi bine să o repetăm în astfel de momente este: „Mi-ar plăcea și fac tot ce ține de mine să nu mai am aceste gânduri, dar dacă ele totuși mai apar, este foarte neplăcut, dar nu înseamnă că viața mea este insuportabilă și nici că eu sunt o persoană rea. Am și calități, și defecte, am și momente bune, și mai puțin bune, și reușesc, cu toate astea, să îmi fac sarcinile zilnice, să mă bucur, să îmi iubesc copiii și soțul/soția.”
Concluzie: când este util ajutorul unui psihoterapeut
Dacă vă confruntați cu astfel de gânduri și stări, nu ezitați să apelați la ajutorul unui psihoterapeut de orientare cognitiv-comportamentală, care vă va ajuta să înțelegeți și să acceptați ceea ce vi se întâmplă. Ulterior, veți lucra împreună pentru a putea controla mai bine gândurile negative și a vă bucura mai mult de viață.
Nu uitați, în același timp, că în mintea noastră pot intra tot felul de gânduri — unele dorite, altele mai puțin — și că simpla lor apariție nu ne face persoane rele și nu anulează celelalte gânduri pozitive, nici lucrurile bune din viața fiecăruia.
Fă primul pas către o stare de bine
Nu trebuie să treci singur prin anxietate, atacuri de panică, depresie sau alte dificultăți emoționale. Primul pas este să înțelegi ce ți se întâmplă și să ai acces la informații corecte și la sprijin specializat.
Descarcă gratuit aplicația Gândește Sănătos din App Store sau Google Play și începe cu primele 3 lecții gratuite ale programului de psihoterapie online.
Dacă îți dorești și îndrumarea unui psiholog pe parcursul programului, îți poți crea gratuit un cont pe www.gandestesanatos.ro, unde vei putea continua procesul terapeutic alături de unul dintre psihoterapeuții noștri.
Psihoterapeut Irina Paraschiv
www.psihosolutii.ro
www.gandestesanatos.ro
Mutarea într-o altă țară poate aduce oportunități profesionale, venituri mai bune și o calitate a vieții superioară. Totuși, adaptarea la un mediu nou presupune și numeroase provocări emoționale. Pentru mulți români din diaspora, stresul acumulat înainte și după plecarea din țară poate influența semnificativ echilibrul psihic și poate contribui la apariția sau agravarea unor probleme precum anxietatea, depresia sau tulburarea obsesiv-compulsivă (TOC).
Deși stresul nu este singura cauză a TOC, el poate reprezenta un factor important care favorizează declanșarea sau intensificarea simptomelor la persoanele vulnerabile. Din fericire, psihoterapia cognitiv-comportamentală (CBT) oferă metode eficiente și validate științific pentru tratarea acestei tulburări.
Cum poate afecta mutarea în străinătate sănătatea emoțională?
Nu mai este o surpriză faptul că tot mai mulți români aleg să lucreze în Spania, Italia, Germania, Marea Britanie, Olanda sau în alte țări europene pentru un trai mai bun. Poate chiar ai în familie sau printre prieteni persoane care au făcut acest pas.
Deși decizia poate aduce numeroase beneficii, schimbarea implică și un nivel ridicat de stres. Înainte de plecare apar întrebări legate de familie, locuință, situația financiară sau adaptarea la noul loc de muncă. După mutare, provocările continuă prin diferențele culturale, limba, dorul de casă, lipsa sprijinului social și presiunea de a reuși într-un mediu necunoscut.
Toate aceste schimbări solicită intens resursele emoționale ale unei persoane.
Când devine stresul o problemă?
În fața unor schimbări majore de viață, este firesc să experimentăm emoții precum teamă, nesiguranță sau îngrijorare. De cele mai multe ori acestea se reduc pe măsură ce ne adaptăm.
Există însă situații în care stresul persistă luni întregi și începe să afecteze somnul, concentrarea, relațiile cu cei din jur și starea generală de bine. Unele persoane pot dezvolta anxietate, atacuri de panică, depresie sau alte tulburări emoționale, iar în anumite cazuri poate apărea sau se poate accentua tulburarea obsesiv-compulsivă (TOC).
Ce este tulburarea obsesiv-compulsivă (TOC)?
Tulburarea obsesiv-compulsivă este o afecțiune caracterizată prin prezența unor gânduri obsesive și a unor comportamente compulsive care provoacă multă suferință și afectează viața de zi cu zi.
Majoritatea oamenilor au uneori gânduri neplăcute sau bizare. Diferența este că acestea trec rapid și nu le acordă o importanță deosebită.
În cazul persoanelor care suferă de TOC, aceste gânduri rămân blocate în minte, revin frecvent și creează impresia că nu mai pot fi controlate. Tocmai încercarea permanentă de a le elimina le face să devină și mai persistente.
Cele mai frecvente gânduri obsesive
Persoanele care suferă de tulburare obsesiv-compulsivă pot avea obsesii foarte diferite. Printre cele mai întâlnite se numără:
- teama că s-ar putea contamina cu microbi, viruși sau substanțe periculoase;
- frica de a dezvolta o boală gravă;
- gândul că unei persoane apropiate i s-ar putea întâmpla ceva îngrozitor;
- teama că și-ar putea pierde controlul și ar putea răni pe cineva drag;
- gânduri agresive, sexuale sau religioase nedorite, care provoacă vinovăție și anxietate intensă.
Este important de știut că prezența acestor gânduri nu înseamnă că persoana își dorește să le pună în practică. Dimpotrivă, ele sunt trăite ca fiind profund deranjante și în contradicție cu propriile valori.
Cum apar compulsiile?
Pentru a reduce anxietatea produsă de obsesii, multe persoane dezvoltă comportamente repetitive, numite compulsii sau ritualuri.
Acestea pot include:
- spălatul repetat pe mâini;
- verificarea excesivă a ușilor, ferestrelor sau aragazului;
- verificarea documentelor sau a mesajelor de foarte multe ori;
- căutarea permanentă de reasigurări din partea celor apropiați;
- repetarea unor acțiuni într-o anumită ordine;
- evitarea unor locuri sau situații considerate periculoase.
Pe termen foarte scurt, aceste comportamente reduc anxietatea. Pe termen lung însă, ele întrețin și agravează tulburarea, deoarece persoana ajunge să creadă că numai ritualurile au împiedicat producerea unui eveniment negativ.
De ce poate stresul din diaspora să agraveze simptomele TOC?
Pentru persoanele vulnerabile, stresul intens și prelungit poate favoriza apariția sau accentuarea simptomelor tulburării obsesiv-compulsive. Adaptarea la o țară nouă presupune numeroase provocări: un loc de muncă solicitant, responsabilități crescute, dorul de familie, lipsa unei rețele de sprijin, dificultățile de integrare și teama de eșec.
În aceste condiții, gândurile obsesive pot deveni mai frecvente și mai intense, iar comportamentele compulsive pot ocupa din ce în ce mai mult timp, afectând activitatea profesională, relațiile și calitatea vieții.
Este important de reținut că TOC nu apare pentru că o persoană este „slabă” sau „nu gândește pozitiv”, ci este o tulburare psihologică ce poate fi tratată cu ajutorul metodelor potrivite.
Cum se tratează tulburarea obsesiv-compulsivă?
Una dintre cele mai eficiente metode de tratament pentru TOC este psihoterapia cognitiv-comportamentală (CBT), eficiența acesteia fiind susținută de numeroase cercetări științifice.
În cadrul terapiei, persoana învață:
- să înțeleagă modul în care funcționează gândurile obsesive;
- să reducă interpretările catastrofice ale acestora;
- să diminueze nevoia de a realiza compulsii și ritualuri;
- să gestioneze mai bine anxietatea și stresul;
- să își recapete sentimentul de control asupra propriei vieți.
În anumite situații, atunci când simptomele sunt severe și afectează semnificativ funcționarea zilnică, psihoterapia poate fi asociată și cu tratament medicamentos recomandat de medicul psihiatru.
Psihoterapia online – o soluție eficientă pentru românii din diaspora
Mulți români care locuiesc în străinătate își doresc să discute cu un psiholog care le vorbește limba și care înțelege mai bine contextul cultural și experiențele prin care trec.
Astăzi, acest lucru este posibil prin intermediul psihoterapiei online. Ședințele desfășurate prin video sunt o alternativă eficientă la terapia din cabinet și permit accesul la sprijin psihologic indiferent de țara în care te afli.
În plus, există și programe online complexe care completează procesul terapeutic prin lecții, exerciții și feedback personalizat din partea psihologului, oferind continuitate între ședințe și susținând progresul pe termen lung.
Când este momentul să ceri ajutor?
Dacă observi că:
- gândurile obsesive îți ocupă o mare parte din zi;
- ritualurile au devenit greu de controlat;
- anxietatea îți afectează munca, familia sau viața socială;
- stresul mutării în străinătate îți accentuează simptomele;
este recomandat să discuți cu un psiholog. Cu cât intervenția începe mai devreme, cu atât șansele de recuperare sunt mai mari.
Nu este nevoie să aștepți ca problema să se agraveze. Sprijinul specializat te poate ajuta să înțelegi ce se întâmplă, să reduci anxietatea și să îți recapeți echilibrul emoțional.
Viața în diaspora poate aduce numeroase oportunități, dar și provocări emoționale importante. Atunci când stresul se acumulează o perioadă îndelungată, acesta poate favoriza apariția sau agravarea unor dificultăți psihologice, inclusiv a tulburării obsesiv-compulsive.
Vestea bună este că TOC poate fi tratată eficient. Cu ajutorul psihoterapiei cognitiv-comportamentale și al unui psiholog cu experiență, persoanele care se confruntă cu obsesii și compulsii pot învăța să își controleze anxietatea, să reducă ritualurile și să își recapete calitatea vieții.
Fă primul pas către o stare de bine
Nu trebuie să treci singur prin anxietate, atacuri de panică, depresie sau alte dificultăți emoționale. Primul pas este să înțelegi ce ți se întâmplă și să ai acces la informații corecte și la sprijin specializat.
Descarcă gratuit aplicația Gândește Sănătos din App Store sau Google Play și începe cu primele 3 lecții gratuite ale programului de psihoterapie online.
Dacă îți dorești și îndrumarea unui psiholog pe parcursul programului, îți poți crea gratuit un cont pe www.gandestesanatos.ro, unde vei putea continua procesul terapeutic alături de unul dintre psihoterapeuții noștri.
Psiholog Roxana Petruș
www.psihosolutii.ro
www.gandestesanatos.ro