Dacă eşti precum majoritatea oamenilor, te îngrijorezi în legătură cu lucrurile care s-ar putea să nu meargă, la un moment dat, precum îţi doreşti. Sfaturi din partea celor din jur sau mesaje către sine precum ,,gândeşte pozitiv!” sau ,,totul va fi bine!” par să nu aibă efectul scontat şi este un lucru cert că educaţia nu ne-a furnizat ustensilele necesare pentru a face faţă eşecului.

Vestea bună este că putem învăţa să ne îngrijorăm mai puţin în legătură cu un posibil eşec; calea spre emoţii funcţionale într-o astfel de situaţie este să acceptăm faptul că un eşec este posibil în ciuda faptului că am depus toate eforturile pentru a obţine un rezultat favorabil şi să ne însuşim o serie de strategii pentru situaţii similare.

Prima strategie constă în a ne modifica perspectiva asupra situaţiei, evitând evaluarea globală: comportamentele eşuează, nu oamenii. În situaţia nefavorabilă în care avem un eşec, de ajutor pentru noi ar fi să ne focusăm asupra comportamentului contextual în loc de a ne atribui judecăţi de valoare. De altfel, este greu de crezut o persoană ajunsă la vârsta de 30 de ani în condiţii bune, cu studiile absolvite şi cu relaţii bune cu cei din jur atunci când spune despre sine că este o ratată doar pentru că a picat examenul pentru şcoala de şoferi! Circumscrierea eşecului unui anumit moment, unei situaţii determinate şi unui comportament anume ne oferă flexibiliate şi netezeşte calea succesului în acţiunile pe care le vom întreprinde în viitor.

Eşecul reprezintă, de asemenea, o punte spre progres; dacă reuşim să vedem eşecul ca pe o oportunitate de învăţare, acesta ne poate îmbogăţi viaţa. Aşadar, care sunt lecţiile cele mai importante pe care le-ai învăţat din situaţiile în care ai considerat ca ai eşuat?

De asemenea, ne poate fi de ajutor să ne punem o serie de întrebari cheie: este oare ceea ce s-a întâmplat chiar atât de îngrozitor? Există lucruri mai grave la care mă pot gândi? Îmi pot imagina o posibilă rezolvare pentru problema mea? Îmi pot imagina că emoţiile negative pe care le simt în acest moment vor scădea din intensitate? Punând lucrurile în perspectivă, învăţăm să le privim într-o lumină mai realistă şi emoţiile noastre devin adaptative.

Sper ca aceste informaţii să te ajute să ai o viziune mai limpede asupra eșecului, iar dacă ai nevoie de ajutor din partea psihologului, te așteptăm cu drag la cabinetele noastre din București sau Cluj. În caz că nu poți ajunge, intră pe www.gandestesanatos.ro, unde înregistrarea și primele 3 ședințe-lecții sunt gratuite. Pentru mai multe detalii poți accesa pagina de Contact a site-ului și poți realiza o programare.

NOU! Accesează gratuit primele 3 ședințe-lecții ale platformei de psihoterapie și dezvoltare personală online descărcând aplicația GandesteSanatos din AppStore și GooglePlay. Dacă dorești și interacțiune cu un psiholog te poți înregistra gratuit pe www.gandestesanatos.ro.

Psihoterapeut Anca Nemțeanu

0744.583.945

anca.nemteanu@psihosolutii.ro

www.gandestesanatos.ro

www.psihosolutii.ro

Se cunoaște faptul că oamenii sunt motivați de obținerea consecințelor pozitive și evitarea consecințelor negative. Altfel spus, oamenii caută în general să se simtă bine și evită să se simtă rău. Putem înțelege această tendință, deoarece nu încape îndoială că emoțiile negative sunt neplăcute, deranjante și uneori de-a dreptul copleșitoare, ceea ce ne face să ne dorim să le evităm cât de mult cu putință.

Însă ele sunt o parte inerentă a existenței noastre și au un rol adaptativ foarte important. Dacă stăm să ne gândim la anxietate, înțelegem că anxietatea ne ajută să fim motivați și pregătiți pentru a face față provocărilor vieții. Faptul că ne simțim anxioși înainte de examene, interviuri sau înainte să ne mutăm în altă țară, nu doar că este normal, dar ne și ajută să ne mobilizăm resursele și să ne pregătim pentru ce urmează. Tot anxietatea ne face să fim mai precauți și să ne protejăm de pericole. Deci atâta timp cât anxietatea nu este excesivă, pervazivă și nu interferează cu funcționarea de zi cu zi, ea ne ajută să ne adaptăm și să facem față provocărilor vieții.

Cu toate acestea, sunt unele persoane cărora le este atât de frică de propria anxietate, încât au dezvoltat anxietate de disconfort. Aceste persoane simt anxietate legată de propria anxietate și au o toleranță scăzută față de simptomele de anxietate deoarece acestea sunt percepute ca fiind insuportabile, îngrozitoare, amenințătoare, și sunt interpretate ca un semn că se va întâmpla ceva rău. Astfel apare anticiparea anxioasă a situațiilor în care ar putea să simtă anxietate și nevoia de a elimina anxietatea cu orice preț.

Pentru a înțelege mai bine conceptul de anxietate de disconfort, putem să facem o paralelă cu fobiile. Dacă unei persoane îi este frică să zboare cu avionul, îi va fi ușor să își recunoască frica și să o eticheteze drept fobie de zbor. Pe de altă parte, dacă persoanei nu îi este neaparat frică să zboare deoarece a zburat de multe ori și știe că este improbabil să se întâmple ceva rău, dar îi este frică de cum se va simți în avion, adică îi este frică de senzațiile inconfortabile pe care crede că le va avea dacă zboară cu avionul, atunci avem de-a face cu anxietatea de disconfort.

Nu înseamnă că dacă simțim anxietate într-o anumită situație avem neaparat fobie de situația respectivă. Poate însemna pur și simplu că sunt anumite situații care ne fac să ne simțim inconfortabil, iar anxietatea este legată de cum ne simțim noi, nu neaparat de situația în sine. Scurt spus, dacă avem anxietate de disconfort ne este frică de senzațiile care se asociază cu anxietatea, deoarece sunt interpretate catastrofic și sunt considerate a fi un semn că se va întâmpla ceva foarte rău.

Cum să gestionăm anxietatea de disconfort

În primul rând, este esențial să normalizăm anxietatea. Avem nevoie de doze moderate de anxietate pentru a ne adapta și pentru a supraviețui, iar majoritatea oamenilor simt din când în când anxietate, fără să aibă un diagnostic de tulburare de anxietate.

Pe baza acestor considerente, este important să acceptăm că uneori ne simțim anxioși. Este nerealist să ne propunem să nu mai simțim niciodată anxietate deoarece ar fi ca și cum ne-am propune să nu mai avem niciodată dureri de cap sau să nu ne mai îmbolnăvim vreodată. La fel ca durerea și răceala, anxietatea este o experiență universală și comună pe care trebuie să învățăm sî o integrăm în viețile noastre.

Care crezi că ar fi avantajele de a accepta că din când în când s-ar putea să simți anxietate, în același mod în care accepți că uneori ai dureri de cap, te îmbolnăvești sau nu te simți bine?

Ce crezi că s-ar întâmpla dacă nu ai încerca să elimini cu orice preț anxietatea?

Ce mai putem face este să decatastrofăm anxietatea. Este important să înțelegem că răspunsul anxios nu este nici fatal sau periculos, nici permanent, și într-adevăr poate ajunge la o intensitate foarte crescută, dar întotdeauna trece, indiferent dacă facem ceva în sensul acesta sau nu. Din acest motiv, a te simți anxios nu este îngrozitor, ci doar neplăcut, inconfortabil sau uneori chinuitor. Altfel spus, anxietatea este un inconvenient, nu o catastrofă.

În final, pentru a suporta mai bine anxietatea este recomandat să ne creștem toleranța la frustrare. Uneori stările devin atât de intense încât avem impresia că sunt insuportabile și intolerabile, și că nu mai putem face față. Chiar dacă în mintea noastră pare că așa stau lucrurile, este important să testăm această asumpție.

Ți s-a întâmplat să ai impresia că nu mai poți suporta anumite senzații, dar în realitate ai reușit să le suporți și să le faci față?

Asta nu înseamnă că poți suporta aceste senzații, chiar dacă îți este foarte greu?

Te poți gândi la ceva mai greu de suportat decât anxietatea?

Reinterpretarea simptomelor de anxietate și modificarea relației pe care o avem cu propria anxietate pot să contribuie în mod semnificativ la reducerea anxietății de disconfort. Însă dacă anxietatea este persistentă, excesivă și debilitantă, adică dacă te confrunți cu o tulburare de anxietate, este nevoie de tratament psihoterapeutic specializat. Dacă ai nevoie de ajutor din partea psihologului, te așteptăm cu drag la cabinetele noastre din București sau Cluj. În caz că nu poți ajunge, intră pe www.gandestesanatos.ro, unde înregistrarea și primele 3 ședințe-lecții sunt gratuite. Pentru mai multe detalii poți accesa pagina de Contact a site-ului și poți realiza o programare.

NOU! Accesează gratuit primele 3 ședințe-lecții ale platformei de psihoterapie și dezvoltare personală online descărcând aplicația GandesteSanatos din AppStore și GooglePlay. Dacă dorești și interacțiune cu un psiholog te poți înregistra gratuit pe www.gandestesanatos.ro.

Psihoterapeut Raluca Liștea

0736.177.407

raluca.listea@psihosolutii.ro

www.gandestesanatos.ro

www.psihosolutii.ro

Depresia este unul dintre principalele concepte asociate psihologiei. Acest lucru nu este de mirare atunci când ne raportăm la cât de des întâlnim această tulburare la nivelul populației generale. Răspândirea depresiei la nivel global a făcut ca aceasta să devină una dintre cele mai studiate afecțiuni psihice.

Printre simptomele specifice depresiei se numără:

Așadar, consecință a depresiei este faptul că persoana se va angaja cu o frecvență mai redusă în activitățile care altădată erau considerate plăcute.

Dat fiind acest context, una din tehnicile de intervenție utilizate în terapie, în cazul depresiei, este activarea comportamentală. Aceasta se referă la creșterea angajării în activități care aduc plăcere și satisfacție și care dau sens vieții noastre, având astfel rolul de a ne ajuta să experimentăm mai mult și să învățăm din aceste experiențe, să ne simțim recompensați de mediul în care ne aflăm prin intermediul emoțiilor pozitive care aduc echilibru, contribuind astfel la reducerea simptomatologiei asociate depresiei.

Este de la sine înțeles că atunci când ne raportăm la această tehnică, o mare greutate o au nevoile și valorile fiecărui individ, astfel alegându-se activități care să fie relevante pentru fiecare persoană în parte.

Câteva exemple de astfel de activități ar putea să fie:

Importanța pe care fiecare activitate o are pentru noi este dată de valoarea de care această activitate este legată.

Mai explicit, dacă a fi un bun părinte este o valoare semnificativă, atunci o activitate relaționată cu această valoare o reprezintă petrecerea unui timp de calitate cu copilul. Astfel, aceasta va contribui la creșterea stării de bine, aducând sens în viața celui care se simte lipsit de speranță.

Așadar, observăm cum ancorarea comportamentelor în activități care derivă din valorile noastre personale contribuie la trăirea unei vieți cu sens, din acest motiv identificarea acestor valori este esențială atunci când ne dorim echilibru.

Tu îți cunoști valorile?

Dacă simți ca ai nevoie de ghidaj în această direcție, te așteptăm cu drag la cabinetele noastre din București sau Cluj sau pe www.gandestesanatos.ro, unde înregistrarea și primele 3 ședințe-lecții sunt gratuite. Pentru mai multe detalii poți accesa pagina de Contact a site-ului și poți realiza o programare.

NOU! Accesează gratuit primele 3 ședințe-lecții ale platformei de psihoterapie și dezvoltare personală online descărcând aplicația GândeșteSănătos din AppStore și GooglePlay. Dacă dorești și interacțiune cu un psiholog te poți înregistra gratuit pe www.gandestesanatos.ro.

Psiholog Larisa Paul

0737 039 446

larisa.paul@psihosolutii.ro

www.gandestesanatos.ro

www.psihosolutii.ro

Fie că este vorba despre relaţia cu partenerul, relaţia cu părinţii sau cea cu colegii, felul în care ne conectăm cu cei din jur este determinant pentru sănătatea noastră emoţională. Relaţiile de calitate, pline de mulţumire, nu apar însă din neant în vieţile noastre, gata formate, ci mai degrabă se dezvoltă cu fiecare întâlnire.

Una dintre cele mai importante abilităţi relaţionale pe care le putem dobândi este ascultarea celuilalt; acasă, la şcoală, la muncă sau cu prietenii, în situaţii ambigue fiecare dintre noi ne dorim cel mai mult să fim ascultaţi şi înţeleşi. Iată câteva modalităţi prin care putem deveni ascultători mai buni:

– sumarizează ceea ce a spus cealaltă persoană: după ce partenerul tău de conversaţie a terminat de istorisit, găseşte o modalitate de a pune informaţiile pe care le-ai auzit cap la cap şi cere asigurări că ceea ce ai auzit este corect

– oferă încurajări minimale; a face acest lucru presupune lucruri simple, precum a face contact vizual direct, a exprima deschidere prin limbajul corpului sau a da din cap, a avea unele reacţii verbale precum ,,wow”, ,,mhmm”, ,,înţeleg”, etc.

– validează – pentru a arăta că suntem pe aceeaşi lungime de undă, putem exprima cât de mult înseamnă pentru noi că cineva s-a deschis în faţa noastră; putem folosi exprimări de genul ,,îmi dau seama că nu ţi-a fost uşor să vorbeşti despre asta, înseamnă mult pentru mine că te-ai simţit destul de confortabil să îmi împărtăşeşti acest lucru.”

O altă abilitate importantă este cea de a pune întrebările potrivite; pentru ca acest lucru să se întâmple, trebuie să ne gândim la lucrurile pe care vrem să le aflăm: o întrebare specifică ne poate ajuta să primim un răspuns specific. De asemenea, este de ajutor să ne gândim la felul în care am vrea noi să fim întrebaţi despre aspectul în discuţie şi să punem întrebările care încurajează discuţia.

Relaţiile cu colegii

Cei mai mulţi dintre noi ne petrecem cea mai mare parte din zi la muncă; prin urmare, nu este de mirare că a avea relaţii satisfăcătoare cu colegii vine cu o serie de beneficii: stres redus legat de muncă, o performanţă profesională mai ridicată, un sentiment al conectării şi al camaraderiei la locul de muncă. Iată câteva lucruri simple pe care le poţi face pentru colegi sau împreună cu aceştia, pentru a facilita apropierea emoţională, conform expertului în relaţii John M. Gotmann:

– întreabă-ţi colegii cum şi-au petrecut sfârşitul de săptămână sau vacanţele şi ascultă-i cu atenţie

– fii deschis şi râde la glumele colegilor

– întreabă-ţi colegii de ce au ales această profesie/meserie şi ascultă-le cu atenţie răspunsul

– aminteşte-ţi lucruri personale despre colegi şi fă referire la ele în discuţiile ulterioare

Relaţiile cu fraţii

Relaţiile pe care le avem cu fraţii sau cu surorile noastre sunt importante, acestea aflându-se printre legăturile cele mai lungi şi mai încărcate emoţional pe care le avem de-a lungul vieţii. Acest lucru se întâmplă deoarece petrecem foarte mult timp cu fraţii noştri la o vârstă foarte fragedă, la care suntem foarte influenţabili şi permeabili la învăţare. Iată câteva lucruri pe care le poţi face împreună cu fraţii sau surorile sau pentru ei:

– ascultă-i când vorbesc despre copilărie, chiar dacă este dificil pentru tine sau amintirile diferă de ale tale

– arată-te mereu interesat/ă de nepoţii şi nepoatele de soră sau frate

– telefonaţi-vă des

– fii prezent/ă la evenimente importante din viaţa fratelui sau a surorii tale – nunţi, ceremonii de absolvire, înmormântări, boli grave.

Cei mai mulţi oameni îmi spun, atât în context profesional, cât şi în viaţa personală, că cel mai mare inamic în calea relaţiilor satisfăcătoare între adulţi este lipsa timpului: locuri de muncă solicitante, roluri multiple ce implică necesitatea de a ne împărţi energia între copii şi uneori părinţi în vârstă care au nevoie de ajutor – toate fiind aspecte care explică disponibilitatea redusă pe care o avem pentru altfel de interacţiuni.

Deconectarea de cei dragi are însă un preţ pe care îl plătim fie că ne dorim, fie că nu: conform lui John M. Gottman, cei care au prieteni buni au parte, în general, de mai puţin stres şi trăiesc mai mult, având un sistem imunitar mai puternic.

Adevărul este că viaţa poate deveni mai frumoasă atunci când avem alături persoane dragi în momentele dificile. Nu uita că proximitatea nu depinde întotdeauna de distanţă şi că a conştientiza faptul că e nevoie de efort conştient pentru a menţine o legătură de orice fel şi a decide să facem eforturi deliberate în acest sens poate fi una dintre cele mai importante decizii pe care le luăm pentru sănătatea noastră per ansamblu.

Sper ca aceste informaţii să te ajute să ai o viziune mai limpede asupra modului în care putem să ne conectăm cu cei dragi şi cât de important este acest lucru, iar dacă ai nevoie de ajutor din partea psihologului, te așteptăm cu drag la cabinetele noastre din București sau Cluj. În caz că nu poți ajunge, intră pe www.gandestesanatos.ro, unde înregistrarea și primele 3 ședințe-lecții sunt gratuite. Pentru mai multe detalii poți accesa pagina de Contact a site-ului și poți realiza o programare.

NOU! Accesează gratuit primele 3 ședințe-lecții ale platformei de psihoterapie și dezvoltare personală online descărcând aplicația GandesteSanatos din AppStore și GooglePlay. Dacă dorești și interacțiune cu un psiholog te poți înregistra gratuit pe www.gandestesanatos.ro.

Psihoterapeut Anca Nemțeanu

0744.583.945

anca.nemteanu@psihosolutii.ro

www.gandestesanatos.ro

www.psihosolutii.ro

Ce dulce este gustul succesului – sentimentul acela de împlinire și mândrie, explozia de emoții pozitive, încrederea în sine, savurarea validării și aprecierii din partea celorlalți. Pe cât de normale și firești sunt aceste reacții pentru majoritatea dintre noi, pe atât sunt de străine pentru alții.

Sunt unele persoane care în ciuda realizărilor, au dificultăți în a-și asuma meritele deoarece cred că sunt nevrednice de ele și de aprecierea din partea celorlalți. În loc să conștientizeze că reușitele lor se bazează pe munca, efortul și competențele personale, aceste persoane își atribuie succesul unor factori externi și incontrolabili – de la noroc sau situații excepționale, la gradul redus de dificultate a sarcinii sau indulgență din partea celorlalți.

Fiind convinse că nu sunt atât de competente și inteligente pe cât s-ar crede, aceste persoane se tem că și ceilalți își vor da seama de acest lucru și vor descoperi într-un final că de fapt sunt un impostor. De aici și denumirea de sindrom al impostorului, un fenomen psihologic în care persoanele se simt ca un impostor și cred că nu merită să fie unde sunt deoarece, în viziunea lor, au ajuns acolo printr-un simplu noroc sau context situațional favorabil, iar în orice moment ceilalți ar putea să își dea seama de adevăr și să realizeze cine sunt de fapt.

Principalele caracteristici ale sindromului impostorului sunt următoarele:

● O inabilitate de a evalua în mod realist propriile competențe și abilități

● Atribuirea succesului unor factori externi

● Perfecționism și setarea unor standarde nerealiste

● Teama de a nu se ridica la nivelul așteptărilor

● Autocritică

● Minimalizarea reușitelor

Persoanele care suferă de sindromul impostorului încearcă să supracompenseze pentru deficiența autopercepută prin faptul că lucrează mai mult decât este necesar, se pregătesc în exces și își stabilesc standarde și mai înalte. Problema este că oricât de multe succese ar avea, experiența succesului nu schimbă convingerile pe care le au. Din contră, cu cât realizează mai mult, cu atât mai puternic este sentimentul că sunt un impostor. Este ca și cum nu reușesc să își internalizeze succesele.

Exercițiu

Dacă te regăsești în această descriere, cel mai probabil ai un istoric de succese și realizări pe care nu reușești să ți le însușești. Îți propun următorul exercițiu care să te ajute să reduci sentimentul de insuficiență pe care îl ai astfel încât să poți să începi să îți asumi meritele pentru realizările tale.

Identifică o situație de succes din viața ta pe care o minimalizezi.

Desenează un pie chart.

Analizează din punct de vedere obiectiv și identifică toate cauzele care ar putea să explice succesul pe care îl ai.

Chiar dacă poate tendința inițială este de a te gândi la o serie de factori care nu țin de tine și pe care nu îi poți controla, încearcă să depui un efort activ pentru a analiza contribuțiile pe care le-ai adus tu la succesul pe care îl ai – poate ai investit o cantitate mare de timp și ai lucrat intens la obiectivul tău, poate ai anumite abilități care te-au ajutat să progresezi, poate perseverența și ambiția ta te-au ajutat să înaintezi în ciuda obstacolelor. Analizează din punct de vedere faptic tot ce ai făcut și încearcă să fii obiectiv.

Chiar dacă uneori îți este greu să conștientizezi asta, nu uita că există niște motive pentru care ai ajuns unde ești. Încearcă să îți exprimi recunoștința pentru ce ai realizat până acum și asumă-ți meritele personale. Dacă ai nevoie de ajutor din partea psihologului, te așteptăm cu drag la cabinetele noastre din București sau Cluj. În caz că nu poți ajunge, intră pe www.gandestesanatos.ro, unde înregistrarea și primele 3 ședințe-lecții sunt gratuite. Pentru mai multe detalii poți accesa pagina de Contact a site-ului și poți realiza o programare.

NOU! Accesează gratuit primele 3 ședințe-lecții ale platformei de psihoterapie și dezvoltare personală online descărcând aplicația GandesteSanatos din AppStore și GooglePlay. Dacă dorești și interacțiune cu un psiholog te poți înregistra gratuit pe www.gandestesanatos.ro.

Psihoterapeut Raluca Liștea

0736.177.407

raluca.listea@psihosolutii.ro

www.gandestesanatos.ro

www.psihosolutii.ro

Câteodată emoțiile noastre pot să fie copleșitoare, iar în acele momente să ne fie destul de greu să accesăm componenta ratională a minții noastre.

O strategie eficientă în aceste momente de tensiune emoțională poate să fie “grounding”-ul (o strategie de coping, de a face față mai ușor unei situații dificile). Această strategie este concepută cu scopul de a ne ajuta să ne conectăm imediat la momentul prezent și de a face față intensității emoționale crescute, care ne creează disconfort.

Mai mult, “grounding”-ul este o practică care ne poate ajuta să ne detașăm de amintiri neplăcute, gânduri negative disfuncționale sau de emoțiile copleșitoare, deci focusul cade pe momentul prezent.

În general, atunci când ne gândim la tehnicile de “grounding”, ne gândim la ancorarea în momentul prezent folosindu-ne de cele cinci simțuri: miros, auz, văz, gust, tactil.

Următoarele exerciții folosesc distrageri mentale pentru a ne ajuta să ne redirecționam atenția de la emoțiile supărătoare și să ne reancorăm în momentul prezent: 

  1. Ține-ți mâinile în apă – focalizează-te pe temperatura apei (poți folosi apa caldă întâi, apoi poți trece la apa rece), pe cum se simte ea pe degetele tale, pe palme, pe dosul palmei. Simți apa la fel pe fiecare din aceste părți ale mâinilor?
  2. Pune mâna pe lucruri care sunt în apropierea ta – focalizează-te pe culoare, textură, greutate. Ce simți atunci când pui mana pe acel lucru? Este el greu sau ușor, cald sau rece?
  3. Respiră adânc – simte fiecare respirație care îți inundă plămânii și focalizează-te pe inspirație și expirație.
  4. Gustă un fel de mâncare sau băutură – ia bucăți mici și încearcă să te conectezi cu ceea ce simți. Ce gust are mâncarea ta? Ce miros simți?
  5. Ține în mână un cub de gheață – Cum se simte la atingere? Cum se schimbă senzația pe care tu o simți atunci când cubul începe să se topească?
  6. Folosește numerele și matematica – chiar dacă nu ești o persoana căreia îi place matematica, aceasta ne poate ajuta să ne reechilibrăm. Încearcă să numeri înapoi de la 100 sau alege un număr mare și încearca să numeri din 2 în 2, din 4 în 4 crescător sau descrescător.
  7. Fă o listă cu favorite – alege 3 favorite din diferite categorii precum mâncare, băutură, cântece, cărți, locuri în care ai fost.

Ancorarea în simtiri este un exercițiu personal, ceea ce înseamnă că dacă un exercițiu funcționează pentru o persoana, nu este 100% garantat că va funcționa pentru alta.

Nu căutați locul sau situația perfectă pentru a practica aceste tehnici, ancorarea în simțuri poate fi făcută oriunde și oricând, deci când vă simțiți copleșiți de emoții sau sunteți la limita escaladării unui conflict, puteți să puneți în practică oricare dintre aceste strategii.

Dacă aveți nevoie de sprijin în ceea ce privește problemele cu care vă confruntați, vă așteptăm cu drag la cabinetele noastre din București sau Cluj-Napoca sau pe www.gandestesanatos.ro, unde înregistrarea și primele 3 ședințe-lecții sunt gratuite. Pentru mai multe detalii puteți accesa pagina de Contact a site-ului și puteți realiza o programare.

NOU! Accesați gratuit primele 3 ședințe-lecții ale platformei de psihoterapie și dezvoltare personală online descărcând aplicația GândeșteSănătos din AppStore și GooglePlay. Dacă doriți și interacțiune cu un psiholog vă puteți înregistra gratuit pe www.gandestesanatos.ro.

Psiholog Larisa Paul

0737 039 446

larisa.paul@psihosolutii.ro

www.gandestesanatos.ro

www.psihosolutii.ro

În ultimii 30 de ani, știința a stabilit că „sensul” în viață este la fel de benefic pentru noi precum legumele verzi, activitatea fizică și somnul. Subiectul articolului de față este sensul ca forță pe care o purtăm în noi, care ne ajută să rezistăm și să ne revenim după tot felul de situații negative/stresante.

Sensul în viață este trăit de fiecare în felul său. Dar ce este acest sens? Cercetătorii abordează „sensul” în două moduri diferite. Psihologia pozitivă, al cărei vârf de lance a fost Martin Seligman, include sensul în lista elementelor principale care favorizează o stare de fericire la oamenii care sunt, în mare, sănătoși. Alte studii văd sensul ca pe o strategie de adaptare la situații de stres pentru cei care își revin după boli sau traume. Aceste perspective diferite asupra sensului au patru lucruri în comun:

  1. În primul rând, ambele abordări sunt de acord că sensul nu este întotdeauna „plăcut”. În psihologia pozitivă, activitățile „cu sens” sunt cele care „urmăresc să folosească și să dezvolte ce e mai bun în noi”, spre deosebire de cele menite exclusiv „să ne producă plăcere”. În abordarea centrată pe vindecarea traumei, „sensul” include a învăța „să conviețuiești” cu o boală cronică. În primul caz, e ca și cum ai obține substanțe nutritive din legume, în al doilea, ca și cum le-ai primi printr-o injecție dureroasă, dar eficientă. Cei mai mulți dintre noi am prefera legumele, însă, uneori, injecția este singura opțiune.
  2. În al doilea rând, ambele abordări sunt de acord că sensul oferă o „valoare finală pozitivă pe care o poate avea viața unui individ”. Altfel spus, viața are sens atunci când un om contribuie cu ceva bun la lumea din jurul lui până să moară, fie că asta i-a adus bucurie sau nu. Sensul este sentimentul că „ești important într-o accepțiune mai largă. Se poate considera că viața are sens atunci când simțim că are o însemnătate dincolo de dimensiunea obișnuită sau efemeră, că are un scop sau o coerență care transcede haosul”.
  3. În al treilea rând, sensul nu este constant. Unele momente din viața noastră par să aibă un sens profund. Altele par să fie “neutre” – pur și simplu facem diferite treburi și nu contează dacă simțim o conexiune cu ceva mai presus de noi. În altele încercăm un puternic sentiment de absență, sunt momente în care căutăm sensul. Poate că a trecut prea mult timp de când am simțit că el există și începem să ne întrebăm ce înseamnă viața sau poate că se întâmplă lucruri îngrozitoare care înlătură orice sens din viața noastră și ne întrebăm de ce. Sensul vine și pleacă.
  4. Și în cele din urmă, fie că ne ajută să fim mai fericiți sau susține strategiile de adaptare, sensul este bun pentru noi. Oamenii care își găsesc un sens profund și au un scop în viață sunt mai sănătoși și au șanse mai mari să acceseze servicii de prevenție pentru a-și proteja sănătatea. O metaanaliză a relației dintre „scopul vieții” și sănătate a constatat că un sentiment mai puternic al scopului se asociază cu un risc de mortalitate cu 17% mai mic, indiferent de cauza morții. Și aceste beneficii pot fi dobândite prin intervenție activă. Cei care participă la psihoterapie centrată pe sens devin mai fericiți, mai optimiști, își îmbunătățesc relațiile, stresul lor psihologic scade și au o stare fizică mai bună. Chiar și în rândul celor care trăiesc cu o boală în stadiu avansat sau terminal, intervențiile care le-au întărit sensul vieții au fost benefice, atenuându-le atât depresia, anxietatea și suferința participanților, cât și calitatea vieții în ansamblu.

Pe scurt, “sensul” este senzația stimulatoare că suntem în legătură cu ceva mai presus de noi înșine. Ne ajută să progresăm atunci când lucrurile merg bine și să ne adaptăm când ele merg rău.

Dacă aveți nevoie de ajutor și nu reușiți pe cont propriu să vă creați un sens în viață, te așteptăm la cabinetele noastre din București sau Cluj-Napoca sau pe www.gandestesanatos.ro, unde înregistrarea și primele 3 ședințe-lecții sunt gratuite. Pentru mai multe detalii poți accesa pagina de Contact a site-ului și să realizezi o programare.

NOU! Accesează gratuit primele 3 ședințe-lecții ale platformei de psihoterapie și dezvoltare personală online descărcând aplicația GandesteSanatos din AppStore si GooglePlay. Dacă dorești și interacțiune cu un psiholog te poți înregistra gratuit pe www.gandestesanatos.ro.

Psiholog Ioana Ionicioiu

0746 211 896

ioana.ionicioiu@psihosolutii.ro

www.gandestesanatos.ro

www.psihosolutii.ro

Anxietatea legată de locul de muncă nu este o raritate în zilele noastre, impactul acesteia făcându-se simţit asupra performanţei de la locul de muncă, a calităţii muncii şi a relaţiilor cu colegii şi superiorii.

De cele mai multe ori, atunci când suntem îngrijoraţi în legătură cu locul de muncă, ne temem că îl vom pierde şi că nu vom găsi altul similar, ne îngrijorăm în legătură cu ce crede şeful, ne temem că munca noastră va fi criticată şi fie încercăm să o facem perfect, fie amânăm la nesfârşit momentul în care începem realizarea unei sarcini. (Leahy, 2005)

Conform renumitului psiholog american Robert L. Leahy, îngrijorările legate de locul de muncă sunt compuse dintr-o serie de factori. Amintim câţiva cu titlu de exemplu şi în cele ce urmează ne vom apleca asupra fiecăruia în parte: sindromul impostorului, nevoia de corectitudine şi apreciere şi perfecţionismul.

Sindromul impostorului

Suferi de ,,sindromul impostorului” dacă îţi pui la îndoială abilităţile şi te temi că în ciuda dovezilor externe ale competenţei tale, nu meriţi ceea ce ai realizat şi că mai devreme sau mai târziu vei fi dat în vileag.

Nevoia de corectitudine şi apreciere

Practic, această nevoie antrenează un cerc vicios: ne reducem aportul în momentul în care începem să simţim că există inechitate şi cu cât ne implicăm mai puţin şi ne pasă mai puţin de calitatea muncii noastre, întârziind cu realizarea sarcinilor de serviciu, devenim mai îngrijoraţi în legătură cu posibilitatea ca cei din jur să observe comportamentul de retragere, comportament ce credem că poate antrena consecinţe precum avertismentul sau concedierea.

Perfecţionismul

Se întâmplă adesea să petrecem perioade foarte lungi de timp la serviciu sau îndeplinind sarcini legate de serviciu, sacrificând timpul alocat familiei, prietenilor, sportului, activităţilor recreative sau somnului atunci când ne temem că eforturile noastre nu sunt suficiente.

În momentul în care se joacă totul pe o carte, singura valorizată fiind munca, presiunea asupra performanţei de la locul de muncă creşte şi odată cu ea creşte numărul îngrijorărilor; ne adâncim, astfel, într-un cerc vicios ce ne scade calitatea vieţii, netezind calea spre sindromul de burn-out, sau cum a fost numit în literatura de specialitate, depresia de la locul de muncă.

Într-adevăr, în prezent nu putem avea certitudinea că nu ne vom pierde niciodată locul de muncă, însă nicio cantitate de îngrijoarare sau anxientate nu va elimina această posibilitate. Soluţia într-o situaţie similară pare a fi dezvoltarea toleranţei noastre la incertitudine şi dezvoltarea abilităţii de a face diferenţa dintre îngrijorările productive şi cele neproductive: decide dacă este o problemă în legătură cu care poți face ceva chiar acum (sau foarte curând) şi treci rapid de la îngrijorarea în legătură cu problema la găsirea de soluţii în legătură cu ea. (Leahy, 2005)

Sper ca aceste informaţii să te ajute să ai o viziune mai limpede asupra modului în care putem gestiona anxietatea cu privire la locul de muncă, iar dacă ai nevoie de ajutor din partea psihologului, te așteptăm cu drag la cabinetele noastre din București sau Cluj. În caz că nu poți ajunge, intră pe www.gandestesanatos.ro, unde înregistrarea și primele 3 ședințe-lecții sunt gratuite. Pentru mai multe detalii poți accesa pagina de Contact a site-ului și poți realiza o programare.

NOU! Accesează gratuit primele 3 ședințe-lecții ale platformei de psihoterapie și dezvoltare personală online descărcând aplicația GandesteSanatos din AppStore și GooglePlay. Dacă dorești și interacțiune cu un psiholog te poți înregistra gratuit pe www.gandestesanatos.ro.

Psihoterapeut Anca Nemțeanu

0744.583.945

anca.nemteanu@psihosolutii.ro

www.gandestesanatos.ro

www.psihosolutii.ro

În ce măsură simți că viața pe care o trăiești acum se apropie de viața pe care vrei cu adevărat să o trăiești? Aceasta este o întrebare la care răspunsul ne vine de cele mai multe ori cu ușurință, mai ales dacă discrepanța este foarte mare. Ce nu ne vine la fel de ușor este să ne dăm seama ce face viața pe care o trăim acum atât de diferită de idealul nostru. Pentru a găsi niște răspunsuri, te invit să reflectezi la următoarele întrebări:

Te simți liber/ă să faci propriile alegeri?

Te simți liber/ă să îți exprimi propriile păreri și opinii?

Simți că poți să fii tu însuți/însăți în fiecare zi?

Dacă ai răspuns negativ la aceste întrebări, te invit să reflectezi în continuare la încă o întrebare:

Ar putea să fie din cauză că nu îți trăiești viața într-un mod autentic?

Pentru a clarifica ce înseamnă să trăim autentic, este important să înțelegem că autenticitatea are la bază îmbrățișarea realității propriei libertăți și asumarea responsabilității personale pentru cum alegem să ne trăim viața. Persoanele autentice trăiesc în consonanță cu valorile și credințele cardinale cu scopul de a descoperi, și ulterior de a fi în armonie cu cine sunt cu adevărat.

Autenticitatea este o componentă esențială a stării de bine și se asociază cu emoții pozitive, stimă de sine crescută, reziliență în fața dificultăților vieții, inteligență emoțională, satisfacție în viață și relații interpersonale calitative și sănătoase. Persoanele autentice sunt mai fericite deoarece simt că viața lor are sens și semnificație, au mereu o direcție și simt că ceea ce fac exprimă cine sunt cu adevărat.

În ciuda beneficiilor de necontestat nu ne este tot timpul ușor să fim autentici deoarece această deschidere sinceră față de propria persoană și față de ceilalți ne poate face să ne simțim vulnerabili și susceptibili la dezaprobare și respingere. Adevărul este că de cele mai multe ori vom întâlni și persoane care ne vor displăcea și critica, indiferent dacă suntem autentici sau nu, dar ceea ce aduce în plus autenticitatea este faptul că atragem persoane similare nouă care ne pot face să ne simțim acceptați și înțeleși.

Cum putem deveni mai autentici

Trăirea unei vieți autentice și satisfăcătoare este un proces, mai degrabă decât un rezultat. Este o alegere conștientă și voluntară pe care o facem în fiecare zi, la care lucrăm în mod activ.

Punctul de plecare este introspecția și autocunoașterea. Încearcă să te cunoști pe tine și să fii conștient/ă de gândurile, emoțiile, nevoile, calitățile, defectele și limitările personale. Învață cu curiozitate despre tine și adoptă o atitudine de deschidere nondefensivă față de cine ești cu adevărat.

Acceptă-te necondiționat, cu bune și cu rele, asumă-ți responsabilitatea pentru trăsăturile și comportamentele negative și încearcă să le corectezi, și acceptă-ți limitele personale. Nimeni nu este perfect și nu trebuie să ne pedepsim pentru asta, când la fel de bine am putea să acceptăm această realitate universală.

Identifică-ți valorile și conștientizează ce contează cel mai mult în viață pentru tine, ce îți dă sensul și bucuria de a trăi, ce îți face inima să bată. Exprimă aceste valori în comportamente și obiective personale, și încearcă să fii în armonie cu valorile tale.

Găsește un echilibru între a te exprima pe tine și adaptarea la circumstanțele de viață. Nu putem fi autentici chiar în fiecare moment al existenței noastre și este în regulă să nu ne exprimăm tot timpul. Mai important este să fim flexibili și să ne adaptăm circumstanțelor schimbătoare ale vieții.

Dacă ai nevoie de ajutor din partea psihologului, te așteptăm cu drag la cabinetele noastre din București sau Cluj. În caz că nu poți ajunge, intră pe www.gandestesanatos.ro, unde înregistrarea și primele 3 ședințe-lecții sunt gratuite. Pentru mai multe detalii poți accesa pagina de Contact a site-ului și poți realiza o programare.

NOU! Accesează gratuit primele 3 ședințe-lecții ale platformei de psihoterapie și dezvoltare personală online descărcând aplicația GandesteSanatos din AppStore și GooglePlay. Dacă dorești și interacțiune cu un psiholog te poți înregistra gratuit pe www.gandestesanatos.ro.

Psihoterapeut Raluca Liștea

0736.177.407

raluca.listea@psihosolutii.ro

www.gandestesanatos.ro

www.psihosolutii.ro