Orice cuplu are conflicte. Chiar și cuplurile care se iubesc, se înțeleg și au o relație bună ajung, uneori, să se certe. Problema nu este faptul că apar conflicte de cuplu, ci cum se desfășoară conflictul și ce se întâmplă după el.

Cercetările arată că frecvența conflictelor, retragerea din timpul discuțiilor și comportamentele mai puțin constructive sunt asociate cu scăderea satisfacției în relație în timp. Mai mult, cercetarea lui Gottman arată că simplul fapt că un cuplu exprimă dezacord sau furie nu este suficient pentru a spune că relația este în dificultate. Contează mai ales tiparul în care aceste emoții apar.

O ceartă poate începe de la vasele nespălate, stat pe telefon, bani, întârziere sau lipsa timpului petrecut împreună, dar foarte repede, discuția poate deveni: „Nu pot conta pe tine.”, „Nu îți pasă de mine.”, „Orice aș face, nu este suficient.”

De aceea, în multe conflicte de cuplu, problema vizibilă este doar partea de suprafață. Sub ea pot exista nevoi precum siguranța, apropierea, aprecierea sau sentimentul că sunt important pentru celălalt.

Un partener poate critica pentru că se simte singur. Celălalt se poate retrage pentru că se simte atacat. Cu cât unul insistă mai mult, cu atât celălalt se retrage, iar cu cât celălalt se retrage, cu atât primul insistă.

Și astfel apare un cerc care se poate repeta la nesfârșit.

De ce ajungem să avem mereu aceeași ceartă?

Pentru că, uneori, nu ne luptăm doar cu problema de moment, ci cu tiparul relațional în care am intrat.

Cercetările longitudinale sugerează că nu doar frecvența conflictelor contează, ci și modul în care partenerii se comportă în timpul lor. Într-un studiu realizat pe 3.405 cupluri, conflictele mai frecvente și comportamentele de retragere au fost asociate cu o satisfacție relațională mai scăzută în timp (Johnson, 2018).

De aceea, poate fi mai util să ne întrebăm:

„Ce se întâmplă între noi când apare problema?”, nu doar: „Cine are dreptate?”

Poate descoperim că unul caută apropiere, iar celălalt caută să se protejeze.

Ce se întâmplă cu noi când ne certăm?

În timpul unui conflict intens, este dificil să rămânem calmi, curioși și disponibili emoțional.

Corpul reacționează la stres. Iar cercetările asupra conflictului marital au identificat modificări fiziologice asociate interacțiunilor conflictuale negative, inclusiv ale unor hormoni implicați în răspunsul la stres (Kiecolt-Glaser, 1998).

Asta explică, cel puțin parțial, de ce uneori simțim că „nu mai putem gândi limpede” în mijlocul unei certe.

În astfel de momente, o pauză poate fi utilă.

Însă există o diferență între: „Nu mai vorbesc cu tine.” și „Sunt prea activat acum și nu vreau să spun lucruri care să ne rănească. Am nevoie de puțin timp și vreau să reluăm discuția.”

Prima poate deveni o formă de retragere. A doua poate fi o încercare de reglare.

Ce putem face diferit în conflicte de cuplu?

Și după ceartă?

Poate una dintre cele mai importante întrebări nu este „Cum facem să nu ne mai certăm?”, ci „Cum ne întoarcem unul spre celălalt după ce ne-am rănit?”

Cercetările asupra recuperării după conflict sugerează că felul în care partenerii se comportă după ceartă este relevant pentru experiența relațională. Comportamente precum repararea, schimbarea perspectivei și renunțarea la continuarea conflictului pot avea un rol diferit față de evitarea sau menținerea tensiunii. (Prager, 2015)

Uneori, repararea începe simplu: „Cred că te-am rănit.”, „Îmi dau seama că am intrat din nou în același tipar.”, „Vreau să înțeleg ce ai simțit.”

Un cuplu sănătos nu este un cuplu care nu se ceartă niciodată, ci sănătos este un cuplu în care există suficientă siguranță pentru ca doi oameni să poată avea diferențe, să se rănească uneori, să își asume partea lor și să găsească drumul înapoi unul spre celălalt.

Pentru că, în multe conflicte de cuplu, adevărata problemă nu este partenerul, ci tiparul în care cei doi au ajuns să intre împreună.

Dacă îți este greu să stai cu conflictele și simți că relația de cuplu îți este afectată, nu ezita să soliciți ajutor.

Fă primul pas către o stare de bine

Nu trebuie să treci singur prin anxietate, atacuri de panică, depresie, tulburare obsesiv-compulsivă (TOC), anxietate socială sau alte dificultăți emoționale. Primul pas este să înțelegi ce ți se întâmplă și să ai acces la informații corecte și la sprijinul unui psiholog.

Dacă nu poți ajunge la cabinetele noastre din București sau Cluj, poți beneficia de psihoterapie online, de oriunde te-ai afla, prin intermediul platformei Gândește Sănătos.

Descarcă gratuit aplicația Gândește Sănătos din App Store sau Google Play sau creează-ți un cont gratuit pe www.gandestesanatos.ro. Vei avea acces imediat la primele 3 lecții ale programului de psihoterapie online, fără niciun cost.

Dacă alegi să continui programul, poți lucra alături de unul dintre psihologii noștri specializați în terapia cognitiv-comportamentală (CBT), care te va ghida pe parcursul procesului terapeutic. Pentru întrebări sau pentru programarea unei ședințe individuale, accesează pagina Contact de pe site.

De asemenea, pe platformă vei găsi un forum dedicat comunității Gândește Sănătos, unde poți citi experiențele altor persoane care s-au confruntat cu probleme similare și poți afla cum le-a ajutat psihoterapia în procesul de recuperare.