Anxietatea nu înseamnă întotdeauna frică vizibilă. De multe ori, ea se ascunde în spatele unor comportamente pe care le poți considera „normale”, „responsabile” sau chiar „dezirabile” — perfecționism, nevoia de a avea totul sub control, dificultatea de a spune „nu”, iritabilitate sau procrastinare. În loc de „Mi-e frică”, poți gândi „Trebuie să mă asigur că totul este în regulă” sau „Nu pot să mă opresc până nu termin tot”. În spatele acestor tipare stă adesea aceeași nevoie: să obții siguranță într-o lume care nu poate oferi certitudine absolută.
Cum se poate ascunde anxietatea în spatele unor comportamente „normale”
Anxietatea poate arăta ca perfecționism. Ca nevoia de a avea totul sub control. Ca dificultatea de a spune „nu”. Ca iritabilitate, procrastinare sau imposibilitatea de a te opri din muncă. Poate arăta ca o nevoie permanentă de a verifica, de a anticipa, de a analiza și de a te asigura că nu ai greșit.
Uneori, persoana anxioasă nu spune „Mi-e frică”, ci:
„Trebuie să mă asigur că totul este în regulă.”
„Mai bine verific încă o dată.”
„Nu pot să mă opresc până nu termin tot.”
„Dacă fac lucrurile perfect, nu voi avea de ce să-mi fac griji.”
„Trebuie să știu ce se va întâmpla.”
În spatele acestor comportamente poate exista aceeași nevoie fundamentală: să obții siguranță într-o lume care nu poate oferi certitudine absolută.
Ce este, de fapt, anxietatea din punct de vedere psihologic
Anxietatea poate fi mai degrabă o stare de alertă decât o frică evidentă. Din punct de vedere psihologic, ea implică anticiparea unei amenințări viitoare. Nu este nevoie ca pericolul să fie prezent aici și acum — este suficient ca mintea să îl anticipeze. De aceea, anxietatea poate produce o stare persistentă de vigilență: Ce ar putea merge prost? Ce am omis? Ce se va întâmpla dacă…?
În timp, această stare poate deveni atât de familiară, încât nici nu o mai recunoști ca anxietate. Poți spune:
„Așa sunt eu. Sunt atentă.”
„Îmi place să fac lucrurile bine.”
„Sunt o persoană responsabilă.”
„Nu-mi place să las lucrurile la voia întâmplării.”
Și poate fi adevărat — responsabilitatea, atenția și dorința de a face lucrurile bine nu sunt, în sine, probleme. Diferența apare atunci când aceste comportamente nu mai sunt alegeri, ci devin modalități prin care încerci să îți reduci anxietatea.
Perfecționismul și frica de greșeală
Perfecționismul poate ascunde frica de greșeală. Uneori, în spatele lui nu se află dorința de excelență, ci teama de consecințele unei greșeli:
„Dacă fac totul perfect, nu voi putea fi criticat.”
„Dacă mă pregătesc suficient, nu voi eșua.”
„Dacă verific totul, nu voi face o greșeală.”
Problema este că perfecțiunea nu poate oferi siguranța promisă. Cu cât încerci mai mult să elimini posibilitatea unei greșeli, cu atât devii mai atent la tot ce ar putea merge prost. Iar ceea ce trebuia să îți ofere siguranță ajunge să îți mențină starea de alertă.
Iritabilitatea, o altă față a anxietății
Nu toate persoanele anxioase par îngrijorate. Unele par nervoase. Când organismul se află într-o stare prelungită de activare, toleranța la frustrare poate scădea. Zgomotele devin mai greu de suportat, întrebările celorlalți pot deveni iritante, iar micile schimbări de plan pot provoca reacții disproporționate.
În astfel de momente, în spatele lui „Mă enervează!” poate exista și un: „Este prea mult. Nu mai pot procesa încă ceva.” Asta nu înseamnă că orice iritabilitate este anxietate, dar este util să te întrebi uneori ce se află sub reacția vizibilă.
Procrastinarea și cercul anxietății
Pare paradoxal: dacă îți este atât de important să faci ceva bine, de ce amâni? Pentru că uneori problema nu este lipsa motivației, ci frica de ceea ce ai putea simți dacă începi. Dacă o sarcină este asociată cu posibilitatea de a greși, de a fi evaluat, de a nu fi suficient de bun sau de a nu face față, amânarea îți poate oferi o ușurare imediată.
„Mă apuc mai târziu” reduce pentru moment disconfortul. Dar apoi apare vinovăția, presiunea crește, iar sarcina devine și mai amenințătoare. Se formează astfel un cerc:
anxietate → evitare → ușurare temporară → anxietate mai mare → evitare.
Nevoia de control, o formă subtilă de anxietate
Una dintre cele mai frecvente încercări de a te liniști este să controlezi cât mai multe variabile. Planifici, anticipezi, verifici, ceri reasigurări, îți imaginezi scenarii alternative, încerci să prevezi toate posibilitățile.
Controlul poate fi util. Problema apare atunci când devine condiția pentru a te putea simți în siguranță. Dacă ai nevoie să știi exact ce se va întâmpla pentru a fi liniștit, vei fi inevitabil vulnerabil în fața incertitudinii — iar incertitudinea este o parte inevitabilă a vieții.
O întrebare mai utilă decât „De ce sunt așa?”
Când înțelegi anxietatea doar ca pe „frica de ceva”, poți ajunge să te lupți cu simptomele ei — încerci să nu mai gândești, să nu te mai îngrijorezi, să nu mai verifici, să fii mai relaxat.
Uneori, însă, o întrebare mai utilă este: „Ce încearcă această parte din mine să prevină sau să protejeze?”
- Poate că perfecționismul încearcă să protejeze de rușine.
- Poate că nevoia de control încearcă să protejeze de neputință.
- Poate că hiperresponsabilitatea încearcă să prevină critica.
- Poate că evitarea încearcă să protejeze de eșec.
- Poate că nevoia constantă de reasigurare încearcă să creeze un sentiment de siguranță.
Privită astfel, anxietatea nu mai apare doar ca un „dușman” care trebuie eliminat, ci și ca o strategie de protecție care, la un moment dat, poate să fi avut un sens.
Cum arată anxietatea ta?
A înțelege anxietatea înseamnă și a observa ce se află sub ea. Poate că primul pas nu este să te întrebi „Cum scap de anxietate?”, ci „Cum arată anxietatea mea?”
La unii oameni este o teamă intensă. La alții este o minte care nu se oprește. La alții este perfecționism. La alții este nevoie de control. La alții este iritabilitate. La alții este procrastinare. La alții este imposibilitatea de a se odihni.
Și poate că tocmai aici începe o relație diferită cu propria anxietate: nu prin a o judeca, ci prin a deveni suficient de curios încât să observi ce încearcă ea să facă pentru tine și de ce are nevoie pentru a nu mai fi nevoită să o facă atât de intens.
Fă primul pas către o stare de bine
Nu trebuie să treci singur prin anxietate, atacuri de panică, depresie, tulburare obsesiv-compulsivă (TOC), anxietate socială sau alte dificultăți emoționale. Primul pas este să înțelegi ce ți se întâmplă și să ai acces la informații corecte și la sprijinul unui psiholog.
Dacă nu poți ajunge la cabinetele noastre din București sau Cluj, poți beneficia de psihoterapie online, de oriunde te-ai afla, prin intermediul platformei Gândește Sănătos.
Descarcă gratuit aplicația Gândește Sănătos din App Store sau Google Play sau creează-ți un cont gratuit pe www.gandestesanatos.ro. Vei avea acces imediat la primele 3 lecții ale programului de psihoterapie online, fără niciun cost.
Dacă alegi să continui programul, poți lucra alături de unul dintre psihologii noștri specializați în terapia cognitiv-comportamentală (CBT), care te va ghida pe parcursul procesului terapeutic. Pentru întrebări sau pentru programarea unei ședințe individuale, accesează pagina Contact de pe site.
De asemenea, pe platformă vei găsi un forum dedicat comunității Gândește Sănătos, unde poți citi experiențele altor persoane care s-au confruntat cu probleme similare și poți afla cum le-a ajutat psihoterapia în procesul de recuperare.
Psihoterapeut Ileana Matei
0726.112.161
Anxietatea relațională apare atunci când teama de a fi respins, abandonat sau insuficient de important devine atât de puternică încât începe să îți influențeze modul în care interpretezi comportamentul partenerului și felul în care reacționezi în relație. Se manifestă prin nevoia constantă de reasigurare, verificarea repetată a telefonului sau analiza excesivă a conversațiilor, iar aceste comportamente, deși aduc o liniște temporară, mențin de fapt cercul anxietății. Vestea bună este că poate fi gestionată prin psihoterapie, care te ajută să diferențiezi faptele de interpretări și să construiești un sentiment mai stabil de siguranță.
Ce influențează cu adevărat relația de cuplu
Relația cu partenerul este rezultatul mult mai multor factori decât compatibilitatea sau iubirea. În fiecare interacțiune ajung împreună experiențele din trecut, convingerile despre sine și despre ceilalți, modul în care ai învățat să răspunzi la apropiere și la conflict, dar și felul în care sistemul tău nervos interpretează siguranța și pericolul.
De aceea, uneori, dificultățile din cuplu nu apar pentru că relația este lipsită de iubire, ci pentru că frica ajunge să ocupe mai mult spațiu decât conexiunea.
Ce este anxietatea relațională
Anxietatea relațională nu înseamnă doar emoții intense sau nevoia de reasigurare. Ea apare atunci când teama de a fi respins, abandonat sau insuficient de important devine atât de puternică încât începe să îți influențeze modul în care interpretezi comportamentul partenerului și felul în care reacționezi în relație.
Mesajele la care nu se răspunde imediat, o schimbare subtilă de ton sau o nevoie firească de spațiu pot fi percepute ca dovezi că relația este în pericol. În astfel de momente, creierul tău caută certitudine, iar comportamentele care urmează au rolul de a reduce anxietatea pe termen scurt.
Semnele frecvente ale anxietății relaționale
Printre cele mai frecvente semne ale anxietății relaționale se numără:
- nevoia constantă de reasigurare că ești iubit sau apreciat;
- tendința de a analiza excesiv conversațiile și comportamentul partenerului;
- verificarea repetată a telefonului sau a rețelelor sociale;
- dificultatea de a tolera distanța sau perioadele în care partenerul este ocupat;
- interpretarea rapidă a ambiguității ca semn de respingere.
Deși aceste comportamente pot aduce o senzație temporară de liniște, ele mențin cercul anxietății. Cu cât cauți mai des confirmări, cu atât devine mai dificil să ai încredere în relație fără ele.
De unde vine, de fapt, anxietatea relațională
Este important de înțeles că anxietatea relațională nu spune întotdeauna ceva despre calitatea relației. De multe ori, ea reflectă felul în care sistemul tău emoțional a învățat să răspundă la nesiguranță, pe baza experiențelor anterioare, a relațiilor semnificative din copilărie sau a unor experiențe de respingere și pierdere.
Cum poate fi gestionată anxietatea relațională
Vestea bună este că anxietatea relațională poate fi gestionată. Psihoterapia te ajută să înțelegi mecanismele care întrețin această stare, să diferențiezi faptele de interpretări și să dezvolți un sentiment mai stabil de siguranță, atât în relație, cât și în raport cu propria persoană.
O relație sănătoasă nu elimină complet nesiguranța. În schimb, oferă spațiul în care aceasta poate fi înțeleasă, exprimată și gestionată fără ca frica să preia controlul.
Dacă observi că anxietatea îți influențează constant relațiile, discutarea acestor dificultăți într-un proces terapeutic poate reprezenta un prim pas către relații mai sigure și mai echilibrate.
Fă primul pas către o stare de bine
Nu trebuie să treci singur prin anxietate, atacuri de panică, depresie, tulburare obsesiv-compulsivă (TOC), anxietate socială sau alte dificultăți emoționale. Primul pas este să înțelegi ce ți se întâmplă și să ai acces la informații corecte și la sprijinul unui psiholog.
Dacă nu poți ajunge la cabinetele noastre din București sau Cluj, poți beneficia de psihoterapie online, de oriunde te-ai afla, prin intermediul platformei Gândește Sănătos.
Descarcă gratuit aplicația Gândește Sănătos din App Store sau Google Play sau creează-ți un cont gratuit pe www.gandestesanatos.ro. Vei avea acces imediat la primele 3 lecții ale programului de psihoterapie online, fără niciun cost.
Dacă alegi să continui programul, poți lucra alături de unul dintre psihologii noștri specializați în terapia cognitiv-comportamentală (CBT), care te va ghida pe parcursul procesului terapeutic. Pentru întrebări sau pentru programarea unei ședințe individuale, accesează pagina Contact de pe site.
De asemenea, pe platformă vei găsi un forum dedicat comunității Gândește Sănătos, unde poți citi experiențele altor persoane care s-au confruntat cu probleme similare și poți afla cum le-a ajutat psihoterapia în procesul de recuperare.
Psiholog Larisa Paul
0737 039 446
Vacanța poate aduce odihnă și momente plăcute, dar poate fi însoțită și de anxietate. Dacă apropierea unei călătorii îți provoacă neliniște, nu înseamnă că este ceva în neregulă cu tine. Schimbarea rutinei, necunoscutul și lipsa controlului pot activa gânduri anxioase. Scopul nu este să pleci în vacanță fără nicio urmă de anxietate, ci să nu lași anxietatea să îți organizeze întreaga experiență.
Vacanța este asociată, de obicei, cu odihna, libertatea și timpul petrecut alături de cei dragi. Cercetările arată că vacanțele pot îmbunătăți starea de spirit, energia și starea generală de bine. Totuși, efectele nu apar automat și nu sunt identice pentru toată lumea. Modul în care te raportezi la vacanță, presiunea pe care o pui asupra ta și felul în care gestionezi evenimentele neprevăzute influențează experiența.
De ce poate apărea anxietatea înainte de vacanță?
Vacanța presupune schimbarea rutinei, un anumit grad de necunoscut și renunțarea temporară la controlul pe care îl ai în mediul familiar. Pentru o minte anxioasă, toate acestea pot fi interpretate ca posibile pericole.
Pot apărea gânduri precum:
- „Dacă uit ceva important?”
- „Dacă pierdem avionul sau apare o problemă cu rezervarea?”
- „Dacă mi se face rău și nu găsesc ajutor?”
- „Dacă voi avea un atac de panică în avion?”
- „Dacă se îmbolnăvesc copiii?”
- „Dacă se întâmplă ceva acasă cât timp lipsesc?”
- „Am cheltuit mulți bani, deci vacanța trebuie să fie perfectă.”
- „Ar trebui să mă simt bine. Dacă sunt anxios, înseamnă că am stricat vacanța.”
În terapia cognitiv-comportamentală (CBT), nu evenimentul este singurul care produce emoția, ci și interpretarea pe care i-o oferi. Situația „plec într-o țară necunoscută” poate genera curiozitate pentru o persoană și teamă intensă pentru alta, în funcție de gândurile automate care apar.
Cum te ajută psihoterapia CBT?
CBT te învață să observi legătura dintre situații, gânduri, emoții și comportamente. Atunci când apare un gând anxios, poți începe prin a te întreba:
- Este acesta un fapt sau o predicție?
- Ce dovezi ai că se va întâmpla?
- Confunzi posibilitatea cu probabilitatea?
- Ai mai trecut prin situații asemănătoare?
- Cum te-ai descurca dacă ar apărea într-adevăr o problemă?
- Ce i-ai spune unui prieten care ar avea același gând?
De exemplu, gândul „Dacă mi se face rău, nu voi putea face față” poate fi înlocuit cu unul mai realist:
„Este posibil să am un moment de disconfort, dar acest lucru nu înseamnă că sunt în pericol. Pot face o pauză, pot cere ajutor și pot folosi strategiile pe care le cunosc.”
În locul gândului „Vacanța trebuie să fie perfectă”, poți formula:
„O vacanță reușită poate conține și oboseală, întârzieri sau momente tensionate. Nu trebuie să fie perfectă pentru a avea experiențe frumoase.”
Iar gândul „Dacă sunt anxios, nu mă voi putea bucura de nimic” poate deveni:
„Pot simți anxietate și, în același timp, pot participa la activități care contează pentru mine.”
Gândirea echilibrată nu înseamnă să te convingi că nimic neplăcut nu se poate întâmpla. Înseamnă să recunoști că poți tolera incertitudinea și că ai mai multe resurse decât îți spune anxietatea.
Pregătire sănătoasă sau nevoie de control?
O pregătire sănătoasă înseamnă să verifici documentele, rezervările, hainele și medicamentele necesare, dar și să rămâi suficient de flexibil pentru a te adapta situațiilor care pot apărea în vacanță și pentru care poți găsi soluții atunci.
Când pregătirea este condusă de anxietate, poți lua prea multe bagaje și medicamente, poți verifica repetat totul și poți deveni tot mai agitat.
Aceste comportamente sunt alimentate de gânduri precum:
- „Trebuie neapărat să am totul cu mine.”
- „Dacă uit ceva, vacanța va fi compromisă.”
- „Dacă mi se face rău și nu am medicamentul potrivit?”
CBT te ajută să înlocuiești aceste gânduri cu unele mai realiste:
- „Este suficient să iau lucrurile esențiale.”
- „Dacă uit ceva, pot găsi o soluție.”
- „Verificările repetate îmi întrețin anxietatea, nu siguranța.”
Scopul nu este să controlezi orice situație, ci să fii suficient de organizat și să ai încredere că te poți descurca dacă apare ceva neprevăzut.
CBT lucrează cu toleranța la incertitudine. Cercetările arată că intervențiile care vizează direct dificultatea de a tolera necunoscutul pot reduce îngrijorarea și simptomele anxioase.
Nu evita ceea ce te sperie
Evitarea calmează anxietatea pe moment, dar o poate menține pe termen lung. Dacă eviți avionul, restaurantele, locurile aglomerate sau excursiile de teamă că „s-ar putea întâmpla ceva”, creierul nu mai are ocazia să învețe că poți face față.
În CBT se folosește expunerea graduală. Te apropii treptat de situația temută, fără să aștepți dispariția completă a anxietății. De exemplu, teama de zbor poate fi abordată prin informare, imagini și filmări, vizitarea aeroportului, simulări și, în cele din urmă, zboruri scurte.
Studiile asupra frica de zbor arată că intervențiile CBT și expunerea pot reduce anxietatea, iar beneficiile se pot menține și după încheierea tratamentului.
O vacanță suficient de bună
Nu este necesar să umpli fiecare zi cu obiective turistice. Alternarea activităților cu odihna, păstrarea unui program flexibil și alegerea unor experiențe care îți fac cu adevărat plăcere pot susține recuperarea psihologică.
Atunci când apare anxietatea, poți reveni la prezent: observă respirația, senzațiile corpului, peisajul, sunetele și oamenii din jurul tău. Nu trebuie să rezolvi în minte toate problemele posibile ale următoarelor zile.
Vacanța nu este un test pe care trebuie să îl treci și nici o experiență care trebuie să arate perfect. Este o perioadă în care poți exersa flexibilitatea, tolerarea necunoscutului și capacitatea de a rămâne conectat la ceea ce contează, chiar și atunci când anxietatea apare.
Psihoterapia CBT nu promite că vei controla fiecare situație. Te ajută însă să ai mai multă încredere că, indiferent ce apare, vei putea răspunde pas cu pas, fără să lași teama să aleagă în locul tău.
Fă primul pas către o stare de bine
Nu trebuie să treci singur prin anxietate, atacuri de panică, depresie, tulburare obsesiv-compulsivă (TOC), anxietate socială sau alte dificultăți emoționale. Primul pas este să înțelegi ce ți se întâmplă și să ai acces la informații corecte și la sprijinul unui psiholog.
Dacă nu poți ajunge la cabinetele noastre din București sau Cluj, poți beneficia de psihoterapie online, de oriunde te-ai afla, prin intermediul platformei Gândește Sănătos.
Descarcă gratuit aplicația Gândește Sănătos din App Store sau Google Play sau creează-ți un cont gratuit pe www.gandestesanatos.ro/register. Vei avea acces imediat la primele 3 lecții ale programului de psihoterapie online, fără niciun cost.
Dacă alegi să continui programul, poți lucra alături de unul dintre psihologii noștri specializați în terapia cognitiv-comportamentală (CBT), care te va ghida pe parcursul procesului terapeutic. Pentru întrebări sau pentru programarea unei ședințe individuale, accesează pagina Contact de pe site.
De asemenea, pe platformă vei găsi un forum dedicat comunității Gândește Sănătos, unde poți citi experiențele altor persoane care s-au confruntat cu probleme similare și poți afla cum le-a ajutat psihoterapia în procesul de recuperare.
Psihoterapeut Mihaela Stîngă
0760 737 493
mihaela.stinga@psihosolutii.ro
www.gandestesanatos.ro
www.psihosolutii.ro
Există mai multe tipuri de psihoterapie, însă nu toate beneficiază de același nivel de validare științifică. Programul „Gândește Sănătos” are la bază psihoterapia cognitiv-comportamentală (CBT – Cognitive Behavioral Therapy), una dintre cele mai studiate și eficiente forme de psihoterapie existente.
Psihoterapia cognitiv-comportamentală se bazează exclusiv pe cercetări și studii științifice, iar eficiența sa este demonstrată de peste 70 de ani. În prezent, este cea mai utilizată formă de psihoterapie atât în țările occidentale, cât și în România, fiind recomandată în ghidurile internaționale pentru tratarea anxietății, atacurilor de panică, depresiei, tulburării obsesiv-compulsive (TOC), fobiilor, anxietății sociale, stresului și multor altor dificultăți emoționale.
Ce este psihoterapia și care este scopul ei?
Scopul psihoterapiei este identificarea problemelor emoționale și psihologice ale unei persoane, explicarea mecanismelor care le întrețin și dezvoltarea unor strategii eficiente pentru depășirea acestora.
Este important de înțeles că nu orice problemă emoțională reprezintă o boală psihică. Aproape fiecare persoană poate trece, la un moment dat, prin perioade de tristețe, anxietate, panică, furie, stres intens sau dezechilibru emoțional. Psihoterapia îi ajută pe oameni să înțeleagă aceste trăiri și să le gestioneze într-un mod sănătos, înainte ca ele să afecteze semnificativ calitatea vieții.
Obiectivul principal al psihoterapiei este atingerea unui echilibru psihologic durabil și dezvoltarea abilităților prin care o persoană își poate controla mai bine emoțiile, gândurile și comportamentele.
Pe scurt, psihoterapia îi oferă posibilitatea de a lăsa în urmă suferința emoțională și de a se bucura din nou de viață, indiferent dacă dificultățile apar permanent sau doar în anumite situații.
Cum este structurat programul online „Gândește Sănătos”?
Programul online „Gândește Sănătos” reproduce etapele unei psihoterapii desfășurate în cabinet și este construit progresiv, astfel încât fiecare lecție să pregătească următoarea etapă.
Lecția 1 – Evaluarea și identificarea problemelor (anamneza)
Prima lecție este dedicată anamnezei, adică procesului prin care sunt identificate problemele cu care se confruntă persoana.
Această etapă permite înțelegerea simptomelor, a istoricului lor și a factorilor care contribuie la apariția și menținerea dificultăților emoționale.
Lecțiile 2–7 – Înțelegerea emoțiilor, gândurilor și comportamentelor
În lecțiile 2–7 sunt prezentate explicațiile fundamentale pe care este important să le cunoască orice persoană care dorește să își controleze emoțiile și comportamentele și să se cunoască mai bine.
Participanții învață cum funcționează anxietatea, depresia, atacurile de panică, gândurile iraționale și mecanismele psihologice care întrețin suferința emoțională.
Această etapă oferă baza necesară pentru schimbările care urmează.
Lecția 8 și următoarele – Intervenția psihoterapeutică propriu-zisă
Începând cu lecția 8, începe etapa de intervenție psihoterapeutică.
Prin intermediul tehnicilor specifice psihoterapiei cognitiv-comportamentale și al recomandărilor adaptate fiecărei persoane, programul urmărește echilibrarea psihologică și dezvoltarea unor mecanisme sănătoase de gestionare a emoțiilor.
Aceasta este etapa în care participantul beneficiază de îndrumarea unui psihoterapeut cu experiență, care îl însoțește pe parcursul procesului terapeutic.
Suport personalizat din partea psihoterapeutului
Pe parcursul programului, psihoterapeutul răspunde întrebărilor participanților, oferă explicații suplimentare și recomandă exercițiile și strategiile cele mai potrivite pentru situația fiecărei persoane.
Scopul acestui proces este facilitarea unei vindecări cât mai rapide și obținerea unui echilibru psihologic stabil, astfel încât schimbările obținute în timpul terapiei să poată fi menținute pe termen lung.
Prin combinarea lecțiilor structurate, a exercițiilor practice și a feedbackului personalizat oferit de psihoterapeut, programul „Gândește Sănătos” reproduce cât mai fidel procesul unei psihoterapii cognitiv-comportamentale și oferă participanților instrumentele necesare pentru a-și înțelege problemele, a-și controla emoțiile și a-și îmbunătăți calitatea vieții.
Vorbeam de curând cu un client care îmi explica frustrarea pe care o simte deoarece înțelege tot ce discutăm în terapie, a citit mult și bine despre cum funcționează anxietatea și totuși stările de anxietate nu îi dau pace. „Dacă înțeleg ce mi se întâmplă, înțeleg că nu sunt într-un pericol real, de ce nu mă simt mai bine?”… aceasta era întrebarea lui.
Îi înțeleg frustrarea! Exact în acest punct apare una dintre cele mai mari confuzii legate de schimbare, anume faptul că a înțelege ceva nu înseamnă automat că și reacțiile noastre se modifică imediat.
Înțelegerea este doar o parte din proces. Este importantă, chiar esențială, însă de una singură nu schimbă felul în care reacționează creierul nostru în situațiile dificile.
În viața de zi cu zi, mintea noastră funcționează, de cele mai multe ori, pe baza automatismelor. Creierul este construit în așa fel încât să economisească energie, deci va apela aproape întotdeauna la căile deja bine bătătorite: acele tipare de gândire pe care le-a repetat ani la rând. Nu va alege automat informațiile noi doar pentru că le-am înțeles. Din acest motiv, în terapia cognitiv-comportamentală acordăm o importanță foarte mare repetiției și îi încurajăm pe clienții noștri să își recitească zilnic credințele raționale pe care le construim împreună în ședințe. Scopul nu este doar să reținem pe de rost. Scopul final este să se creeze un nou automatism, deoarece în momentele de anxietate, creierul nu accesează automat ceea ce știe, ci apelează la ceea ce a repetat cel mai mult.
De fiecare dată când citești din nou o credință rațională, îi reamintești creierului că există și o altă interpretare posibilă. De fiecare dată când alegi conștient să o repeți, chiar dacă încă nu o „simți” ca fiind 100% adevărată, întărești puțin câte puțin un nou mod de a gândi. Asta numim în terapia cognitiv-comportamentală „restructurare cognitivă”. Este un proces meticulos de antrenament al minții. Momentele de revelație, așa-numitele „momente aha” sunt plăcute, dar cel mai adesea nu duc la schimbare și vindecare.
Gândește-te la acest proces ca la construirea unui drum nou prin pădure. Vechile gânduri anxioase sunt o adevarată autostradă: au fost folosite de mii de ori. Credințele raționale noi sunt, la început, doar o cărare îngustă. Cu cât mergi mai des pe ea, cu atât devine mai clară și mai ușor de străbătut, în timp ce autostrada veche începe, încet-încet, să fie folosită tot mai rar.
În concluzie, dacă ai impresia că „știi deja” toate informațiile necesare pentru vindecare, dar anxietatea încă este prezentă, probabil te afli în acea etapă a procesului (mai plictisitoare poate, dar esențială) în care ai nevoie de repetiție, deoarece nu ceea ce înțelegem ne marchează viața, ci ceea ce repetăm suficient de des încât să devină automat.
Dacă ai nevoie de ajutor, te așteptăm la cabinetele noastre din București sau Cluj-Napoca sau pe www.gandestesanatos.ro, unde înregistrarea și primele 3 lecții sunt gratuite. Poți face o programare la unul din numerele de telefon pe care le găsești la sectiunea de Contact de pe site.
NOU! Accesează gratuit primele 3 ședințe-lecții ale platformei de psihoterapie și dezvoltare personală online descărcând aplicația GândeșteSănătos din AppStore și GooglePlay. Dacă dorești și interacțiune cu un psiholog te poți înregistra gratuit pe www.gandestesanatos.ro.
Psihoterapeut Sandra Voicu
0729.007.831
(Photo credit: Monstera Production pentru Pexels)
Pentru mulți oameni, vacanța este sinonimă cu odihna, libertatea și bucuria. Cu toate acestea, există persoane care observă exact contrariul: cu cât au mai puține obligații și mai mult timp liber, cu atât anxietatea pare să devină mai prezentă.
Poate părea paradoxal. După luni de muncă, responsabilități și stres, ne-am aștepta ca organismul și mintea să se relaxeze imediat. În realitate, pentru persoanele care se confruntă cu anxietate, liniștea poate deveni uneori un spațiu inconfortabil.
Când zgomotul activităților dispare
În viața de zi cu zi, suntem ocupați. Munca, familia, cumpărăturile, școala copiilor, proiectele și responsabilitățile ne mențin atenția orientată spre exterior. Chiar dacă ne simțim stresați, mintea are permanent ceva de rezolvat.
În vacanță, multe dintre aceste solicitări dispar. Ritmul încetinește. Agenda se golește. Apare liniștea. Iar odată cu această liniște, mulți oameni observă că devin mai conștienți de propriile gânduri. Îngrijorările care erau estompate de agitația zilnică ies acum la suprafață:
- „Oare sunt bine din punct de vedere al sănătății?”
- „Ce se va întâmpla când mă întorc la serviciu?”
- „Dacă apare ceva rău în timpul vacanței?”
- „De ce nu reușesc să mă relaxez ca ceilalți?”
Nu vacanța produce anxietatea. Ea doar creează spațiul în care aceasta poate fi observată mai clar.
Presiunea de a fi relaxat
Un alt fenomen frecvent este ceea ce psihologii numesc „anxietatea legată de relaxare”.
Atunci când plecăm în vacanță, există adesea o așteptare puternică: „Trebuie să mă simt bine.”, „Trebuie să mă relaxez.”, „Trebuie să profit de fiecare moment.”.
Cu cât ne impunem mai mult această stare, cu atât ea devine mai greu de obținut.
Relaxarea este un proces natural. Nu poate fi forțată. Atunci când ne monitorizăm constant starea și verificăm dacă ne simțim suficient de relaxați, activăm exact acele mecanisme de vigilență care întrețin anxietatea. Este asemănător cu încercarea de a adormi prin efort. Cu cât încerci mai mult să controlezi procesul, cu atât acesta devine mai dificil.
Întâlnirea cu propriile gânduri
Pentru unele persoane, vacanța reprezintă unul dintre puținele momente în care rămân singure cu ele însele. Fără termene limită, notificări și sarcini urgente, apar întrebări mai profunde despre viață, relații, sănătate, sens sau viitor. Aceste reflecții sunt normale și fac parte din experiența umană. Problema apare atunci când mintea interpretează orice incertitudine ca pe un pericol și începe să caute răspunsuri și garanții absolute. Astfel, timpul liber poate fi ocupat de analiză excesivă, verificări, scenarii catastrofice și îngrijorări repetitive.
De ce uneori ne simțim mai anxioși după ce ne oprim din alergat?
Organismul uman se adaptează la ritmul în care trăiește. Dacă o persoană a funcționat luni întregi într-o stare de alertă, stres și activitate continuă, corpul și sistemul nervos se obișnuiesc cu acel nivel ridicat de activare. Când ritmul scade brusc în vacanță, apare uneori o senzație ciudată de neliniște. Nu pentru că relaxarea este periculoasă, ci pentru că sistemul nervos are nevoie de timp pentru a se recalibra. Mulți oameni interpretează această stare ca pe un semn că „ceva nu este în regulă”. În realitate, poate fi doar procesul natural prin care organismul învață din nou să încetinească.
Cum putem aborda anxietatea în vacanță?
În primul rând, este important să renunțăm la ideea că trebuie să fim permanent relaxați și fericiți. O vacanță reușită nu înseamnă absența completă a anxietății. Înseamnă să putem continua să trăim experiențele importante chiar și atunci când apar momente de neliniște.
Poate fi util să:
- acceptăm că unele gânduri anxioase vor apărea;
- observăm gândurile fără a încerca să le eliminăm imediat;
- revenim cu atenția către experiența prezentă;
- alternăm perioadele de activitate cu cele de odihnă;
- reducem monitorizarea constantă a stării proprii;
- cultivăm curiozitatea față de experiența prezentă în locul controlului excesiv.
Cum te poate ajuta psihoterapia?
Dacă observi că vacanțele, weekendurile sau perioadele de liniște devin surse de anxietate, psihoterapia poate fi un sprijin valoros.
În cadrul terapiei cognitiv-comportamentale, poți învăța să identifici mecanismele care întrețin anxietatea, să înțelegi relația dintre gânduri, emoții și comportamente și să dezvolți o relație mai flexibilă cu propriile experiențe interioare. Terapia nu urmărește eliminarea completă a emoțiilor neplăcute, ci dezvoltarea capacității de a trăi o viață bogată și împlinită chiar și atunci când apar momente de îngrijorare sau nesiguranță.
Atunci când anxietatea nu mai conduce experiența, vacanța își poate recăpăta sensul firesc: un spațiu pentru odihnă, conectare, descoperire și bucuria de a fi prezent în propria viață.
Sper ca aceste informaţii să te ajute și să te susțină în a-ți crea o viață mai bună. Iar dacă ai nevoie de ajutor din partea unui psiholog, te așteptăm cu drag online sau la cabinetele noastre din București sau Cluj-Napoca sau pe www.gandestesanatos.ro, unde înregistrarea și primele 3 lecții sunt gratuite. Poți face o programare la unul din numerele de telefon pe care le găsești la sectiunea de Contact de pe site.
NOU! Accesează gratuit primele 3 lecții ale platformei de psihoterapie și dezvoltare personală online descarcând aplicația GandesteSanatos din AppStore și GooglePlay. Dacă dorești și interacțiune cu un psiholog, te poți înregistra gratuit pe www.gandestesanatos.ro.
Psihoterapeut Mihaela Stîngă
0760 737 493
mihaela.stinga@psihosolutii.ro
www.gandestesanatos.ro
www.psihosolutii.ro
În terapia cognitiv-comportamentală (CBT/TCC), anxietatea este înțeleasă ca rezultatul interacțiunii dintre gânduri, emoții, reacții fiziologice și comportamente. Atunci când sistemul nervos este suprastimulat, corpul intră mai ușor în stare de alertă, iar mintea începe să interpreteze senzațiile interne ca fiind periculoase.
Din acest motiv, anxietatea nu este doar „în minte”. Ea este o experiență completă, care implică atât procese psihologice, cât și biologice.
În ultimii ani, cercetările din domeniul psihiatriei nutriționale au început să analizeze modul în care alimentația poate influența direct reglarea emoțională, nivelul de activare al sistemului nervos și vulnerabilitatea la anxietate. Printre abordările studiate se află și dieta ketogenică.
Anxietatea și cercul vicios dintre corp și gânduri
CBT explică anxietatea printr-un mecanism circular:
- apare o senzație fizică sau un gând;
- creierul îl interpretează ca fiind periculos;
- corpul activează răspunsul de stres;
- simptomele fiziologice cresc;
- mintea interpretează intensificarea simptomelor ca „dovadă” că există un pericol real.
De exemplu:
- o scădere bruscă a glicemiei poate produce tremur, amețeală sau palpitații;
- persoana interpretează aceste senzații ca fiind „ceva grav”;
- anxietatea crește;
- corpul produce și mai multă adrenalină și cortizol;
- apare atacul de panică.
În acest context, reglarea fiziologică devine extrem de importantă în procesul terapeutic.
Ce rol poate avea alimentația în anxietate
Din perspectiva CBT moderne, este dificil să lucrăm eficient cu gândurile anxioase atunci când organismul se află permanent într-o stare biologică de hiperactivare.
Consumul excesiv de zahăr și carbohidrați rafinați poate contribui la:
- fluctuații bruște ale glicemiei;
- creșterea hormonilor de stres;
- oboseală mentală;
- iritabilitate;
- dificultăți de concentrare;
- sensibilitate crescută la stres.
Pentru unele persoane, aceste fluctuații fiziologice pot amplifica vulnerabilitatea la anxietate și pot întreține starea de alertă constantă.
Cum funcționează dieta ketogenică
Dieta ketogenică presupune reducerea semnificativă a carbohidraților și utilizarea grăsimilor ca sursă principală de energie. În această stare metabolică, organismul produce corpi cetonici, care pot fi utilizați de creier drept combustibil alternativ.
Cercetările actuale sugerează că acest proces poate avea efecte asupra:
- stabilității energetice cerebrale;
- inflamației;
- stresului oxidativ;
- neurotransmițătorilor implicați în anxietate;
- reglării sistemului nervos autonom.
Legătura dintre keto și principiile CBT
1. Reducerea sensibilității la senzațiile corporale
În CBT pentru anxietate și atacuri de panică, unul dintre obiective este reducerea fricii față de senzațiile interne.
Atunci când glicemia oscilează frecvent, corpul poate produce:
- palpitații;
- transpirații;
- amețeală;
- tremur;
- senzație de slăbiciune.
Aceste simptome sunt similare cu cele din anxietate și pot deveni „declanșatori” cognitivi pentru panică.
Prin stabilizarea metabolică, unele persoane observă:
- mai puține fluctuații fiziologice;
- reducerea hipervigilenței corporale;
- scăderea reactivității la stres.
Astfel, creierul primește mai puține „semnale false de alarmă”.
2. Relația dintre gânduri și starea fiziologică
CBT pornește de la ideea că gândurile influențează emoțiile, însă și corpul influențează modul în care gândim.
Atunci când sistemul nervos este suprastimulat:
- interpretăm mai ușor situațiile ca fiind periculoase;
- tolerăm mai greu incertitudinea;
- avem acces mai redus la gândirea rațională;
- apare tendința de catastrofare.
De aceea, reglarea fiziologică poate susține direct restructurarea cognitivă.
Cu alte cuvinte, este mult mai dificil să contestăm un gând anxios atunci când corpul se află deja într-o stare intensă de activare.
Posibile mecanisme neurobiologice relevante în anxietate
Stabilizarea glicemiei
Reducerea fluctuațiilor glicemice poate diminua eliberarea excesivă de adrenalină și cortizol, hormoni implicați în reacția de „luptă sau fugi”.
Creșterea activității GABA
Unele cercetări sugerează că metabolismul cetogenic poate influența echilibrul dintre glutamat și GABA. GABA este principalul neurotransmițător inhibitor al creierului și are un rol important în calmarea activității neuronale excesive.
Reducerea inflamației
Inflamația cronică este asociată tot mai des cu anxietatea și depresia. Reducerea acesteia poate contribui la reglarea emoțională.
Energie cerebrală mai stabilă
Corpii cetonici oferă o sursă alternativă de energie pentru creier, ceea ce poate contribui la reducerea oboselii mentale și la îmbunătățirea clarității cognitive.
CBT nu înseamnă doar gânduri pozitive
Un aspect important este că terapia cognitiv-comportamentală modernă nu se rezumă la „a gândi pozitiv”. Ea urmărește:
- reglarea sistemului nervos;
- expunerea graduală la frici;
- dezvoltarea toleranței la disconfort;
- flexibilitatea cognitivă;
- reducerea comportamentelor de evitare.
Din această perspectivă, alimentația poate deveni un factor de susținere al procesului terapeutic, nu o soluție magică.
O abordare integrativă a anxietății
Anxietatea apare rareori dintr-o singură cauză. De cele mai multe ori există o combinație între:
- vulnerabilitate biologică;
- stres cronic;
- stil de viață;
- traume;
- tipare cognitive;
- lipsa somnului;
- suprasolicitare emoțională.
De aceea, intervențiile eficiente sunt adesea cele care abordează simultan:
- corpul;
- emoțiile;
- comportamentele;
- gândurile;
- stilul de viață.
Important
Dieta ketogenică nu este potrivită pentru toată lumea și nu înlocuiește psihoterapia sau tratamentul psihiatric atunci când acestea sunt necesare.
Persoanele care urmează tratament psihiatric ar trebui să discute cu medicul înainte de modificări alimentare importante, deoarece metabolismul poate influența răspunsul la anumite medicamente.
Concluzie
CBT ne arată că anxietatea este întreținută atât de interpretările cognitive, cât și de reacțiile fiziologice ale organismului. Cercetările recente privind dieta ketogenică sugerează că reglarea metabolică poate influența semnificativ nivelul de activare al sistemului nervos și sensibilitatea la stres.
Deși studiile sunt încă la început, ele susțin o idee importantă: sănătatea mintală și sănătatea metabolică sunt profund conectate. În viitor, este posibil ca psihoterapia să integreze tot mai frecvent intervenții legate de somn, alimentație, inflamație și reglare fiziologică, alături de tehnicile cognitive și comportamentale clasice.
Sper ca aceste informaţii să te ajute și să te susțină în a-ți crea o viață mai bună. Iar dacă ai nevoie de ajutor din partea unui psiholog, te așteptăm cu drag online sau la cabinetele noastre din București sau Cluj-Napoca sau pe www.gandestesanatos.ro, unde înregistrarea și primele 3 lecții sunt gratuite. Poți face o programare la unul din numerele de telefon pe care le găsești la sectiunea de Contact de pe site.
NOU! Accesează gratuit primele 3 lecții ale platformei de psihoterapie și dezvoltare personală online descarcând aplicația GandesteSanatos din AppStore și GooglePlay. Dacă dorești și interacțiune cu un psiholog, te poți înregistra gratuit pe www.gandestesanatos.ro.
Psihoterapeut Mihaela Stîngă
0760 737 493
mihaela.stinga@psihosolutii.ro
www.gandestesanatos.ro
www.psihosolutii.ro
Cei mai mulți clienți ai noștri încep psihoterapia dintr-un punct care ar putea suna astfel: „Nu mai suport senzația asta din piept!”, „Trebuie neapărat să scap de amețeală”, „Nu e normal ce simt!”. Nivelul de acceptare pe care îl resimt este cât se poate de scăzut.
Aceasta este una dintre provocările principale în anxietate: lupta cu simptomul.
În anxietate, corpul, sub impactul hormonilor de stres produce simptome fizice reale, dar nepericuloase pentru o persoană relativ sănătoasă: palpitații, tensiune, amețeală, nod în gât, hiperventilație etc.
Ce complică lucrurile este reacția noastră la aceste simptome.
Când nu acceptăm simptomele ne fixăm asupra lor, începem să le monitorizăm constant („mai am? mai e?”), apar gânduri distorsionate („ceva nu e în regulă cu mine”, „o să pățesc ceva”, „nu mai suport să simt asta”) și ca urmare corpul intră și mai mult în alertă. Întrucât mai multă alertă înseamnă mai mult stres, simptomul se intensifică.
E un cerc vicios!
Ce este, de fapt, acceptarea?
Acceptarea nu înseamnă că te resemnezi sau că îți place ce simți.
Acceptarea înseamnă să constanți că simți o anumită stare neplăcută sau chiar chinuitoare și să iți amintești că poți să o lași să existe fără să te lupți cu aceasta sau să intri în panică.
Când începi să accepți simptomele, se schimbă câteva lucruri esențiale: corpul nu mai primește semnalul de pericol continuu și atenția nu mai este blocată constant pe senzații.
Paradoxul acceptării este că pe măsură ce încerci mai puțin să scapi de simptome, acestea sunt mai puțin intense și se liniștesc mai repede.
Iată câțiva pași care te pot ajuta să crești treptat abilitata de a accepta simptomele:
1. Observă starea fără să o catastrofezi
În loc de „E groaznic ce simt”, încearcă să îți spui: „Ok, am palpitații. E anxietate. Sunt foarte neplăcute, dar știu că vor trece.”
2. Permite senzației să fie, fără să încerci să scapi de ea
Nu trebuie să o controlezi imediat. Stai cu ea câteva momente și observă ce se întâmplă.
3. Renunță la verificările constante
„Oare mai simt palpitații? ”. Acest mod de gândire te face să fii focusat pe senzația neplăcută mai mult decât pe orice altceva. În schimb încearcă să îți îndrepți atenția către ceea ce este important la acel moment in jurul tău.
4. Folosește expunerea treptată
Pe măsură ce înveți că simptomele anxietății nu sunt in realitate periculoase sau insuportabile, încearcă să rămâi în situații care îți activează starea de anxietate fără să fugi imediat. Astfel creierul tău observă că pericolul nu este real.
Acceptarea nu va face simptomele să dispară instant, dar îți va permite pe zi ce trece să îți recapeți abilitatea de a te concentra pe aspectele care sunt cu adevărat importante pentru tine.
Dacă ai nevoie de ajutor, te așteptăm la cabinetele noastre din București sau Cluj-Napoca sau pe www.gandestesanatos.ro, unde înregistrarea și primele 3 lecții sunt gratuite. Poți face o programare la unul din numerele de telefon pe care le găsești la sectiunea de Contact de pe site.
NOU! Accesează gratuit primele 3 ședințe-lecții ale platformei de psihoterapie și dezvoltare personală online descărcând aplicația GândeșteSănătos din AppStore și GooglePlay. Dacă dorești și interacțiune cu un psiholog te poți înregistra gratuit pe www.gandestesanatos.ro.
Psihoterapeut Sandra Voicu
0729.007.831
(Photo credit: CottonBro Studio @ Pexels)
Sărbătorile sunt asociate cu bucurie, familie și relaxare. Totuși, pentru multe persoane, această perioadă aduce un nivel crescut de stres și anxietate. Fenomenul cunoscut ca „anxietate de sărbători” este caracterizat prin neliniște, suprasolicitare emoțională și sentimentul de copleșire.
Această formă de anxietate apare frecvent din cauza presiunii sociale de a avea sărbători „perfecte”, a interacțiunilor sociale intense sau dificile, a oboselii acumulate, a stresului financiar și a confruntării cu pierderi sau amintiri dureroase. Pentru unele persoane, chiar și simpla idee de a participa la reuniuni de familie poate declanșa anxietate intensă.
Simptomele pot varia de la ușoare la severe și includ îngrijorare excesivă, gânduri negative repetitive, dificultăți de concentrare, tulburări de somn, iritabilitate sau retragere socială, precum și simptome fizice precum palpitații, tensiune musculară sau respirație accelerată. Aceste reacții sunt influențate în mare măsură de modul în care interpretăm situațiile, nu doar de situațiile în sine.
Perspectiva CBT: de ce devin sărbătorile anxiogene
Terapia cognitiv-comportamentală explică anxietatea prin interacțiunea dintre gânduri, emoții și comportamente. În perioada sărbătorilor apar frecvent distorsiuni cognitive precum gândirea de tip „totul sau nimic”, catastrofarea, citirea gândurilor și standardele nerealiste. Aceste tipare contribuie la amplificarea anxietății și menținerea stării de disconfort.
Strategii CBT eficiente pentru gestionarea anxietății de sărbători
- Restructurarea cognitivă
Schimbarea dialogului interior este esențială. În loc de „Trebuie să fie perfect”, o alternativă mai realistă este „Este suficient să fie bine”. Reformularea gândurilor reduce presiunea și ajută la reglarea emoțională.
- Ajustarea așteptărilor
Clarificarea valorilor personale și diferențierea între ceea ce poate fi controlat și ceea ce nu poate fi controlat contribuie la reducerea stresului. Renunțarea la perfecționism este un pas important în acest proces.
- Expunerea graduală
Evitarea situațiilor sociale menține anxietatea pe termen lung. Expunerea treptată presupune implicarea progresivă în situații sociale, începând cu contexte mai puțin solicitante și crescând gradual nivelul de dificultate.
- Managementul comportamental
Planificarea realistă a activităților, includerea pauzelor și limitarea suprasolicitării ajută la menținerea echilibrului emoțional. Epuizarea reduce capacitatea de reglare a emoțiilor.
- Tehnici de reglare fiziologică
Respirația controlată, relaxarea musculară și tehnicile de grounding contribuie la reducerea activării fiziologice și la diminuarea simptomelor anxietății.
Terapia cognitiv-comportamentală este una dintre cele mai validate metode pentru tratarea anxietății. Studiile arată că aceasta contribuie la reducerea semnificativă a simptomelor și la dezvoltarea unor abilități durabile de gestionare a stresului.
Anxietatea din perioada sărbătorilor este o reacție frecventă la presiunile emoționale și sociale crescute. Prin aplicarea principiilor CBT, este posibilă ajustarea așteptărilor, reglarea emoțiilor și construirea unei experiențe mai echilibrate. Sărbătorile nu trebuie să fie perfecte pentru a fi valoroase, ci autentice și aliniate cu nevoile personale.
Sper ca aceste informaţii să te ajute și să te susțină în a-ți crea o viață mai bună. Iar dacă ai nevoie de ajutor din partea unui psiholog, te așteptăm cu drag online sau la cabinetele noastre din București sau Cluj-Napoca sau pe www.gandestesanatos.ro, unde înregistrarea și primele 3 lecții sunt gratuite. Poți face o programare la unul din numerele de telefon pe care le găsești la sectiunea de Contact de pe site.
NOU! Accesează gratuit primele 3 lecții ale platformei de psihoterapie și dezvoltare personală online descarcând aplicația GandesteSanatos din AppStore și GooglePlay. Dacă dorești și interacțiune cu un psiholog, te poți înregistra gratuit pe www.gandestesanatos.ro.
Psihoterapeut Mihaela Stîngă
0760 737 493
mihaela.stinga@psihosolutii.ro
www.gandestesanatos.ro
www.psihosolutii.ro
Trăim într-o lume în care suntem conectați permanent. Deschidem telefonul „pentru 5 minute” și, fără să ne dăm seama, ajungem să petrecem zeci de minute (sau ore) derulând prin viețile altora. Vacanțe perfecte. Corpuri ideale. Relații fericite. Succes profesional. Și, undeva pe fundal, apare o întrebare subtilă, dar apăsătoare: „Eu de ce nu sunt acolo?”. Aceasta este una dintre cele mai frecvente forme moderne de anxietate: comparația constantă alimentată de social media.
De ce ne comparăm atât de mult?
Compararea este un mecanism natural. Creierul nostru încearcă să înțeleagă unde ne situăm în raport cu ceilalți. Problema nu este că ne comparăm — ci cât de des și cu ce ne comparăm.
Pe social media:
- vedem doar „momentele de vârf” ale altora
- nu vedem efortul, eșecurile sau insecuritățile
- algoritmii ne arată constant conținut „idealizat”
Ajungem astfel să comparăm viața noastră reală, cu bune și rele, cu versiunea filtrată și atent selectată a altora.
Cum îți afectează anxietatea această comparație?
1. Îți creează senzația că nu ești suficient – Indiferent cât faci, pare că alții fac mai mult sau mai bine.
2. Îți crește presiunea de a performa – Simți că trebuie să „ții pasul” — profesional, fizic, social.
3. Îți afectează stima de sine – Începi să te îndoiești de propriile alegeri, ritm și valoare.
4. Îți alimentează overthinking-ul – „Am rămas în urmă?”, „Ar trebui să fac și eu asta?”, „Ce cred ceilalți despre mine?”
5. Îți dă o stare constantă de neliniște – Chiar și când nu ești online, rămâne senzația că „nu faci destul”.
Semne că social media îți amplifică anxietatea
- Te simți mai rău după ce stai pe telefon
- Îți compari frecvent viața cu a altora
- Simți presiune să postezi sau să arăți într-un anumit fel
- Verifici constant reacțiile (like-uri, comentarii)
- Ai senzația că „pierzi ceva” (FOMO – fear of missing out)
Ce nu vedem pe social media (dar contează)
Este important să ne reamintim:
- Fiecare persoană are propriile lupte, chiar dacă nu le arată
- Succesul afișat este adesea rezultatul multor eșecuri invizibile
- „Perfecțiunea” este de cele mai multe ori construită (filtre, unghiuri, editare)
Cum reduci impactul anxietății generate de social media
1. Curăță-ți feed-ul – Urmărește conturi care te inspiră, nu care te fac să te simți inferior.
2. Limitează timpul petrecut online – Chiar și o reducere mică poate avea un impact semnificativ asupra stării tale.
3. Observă ce simți – După ce folosești social media, întreabă-te: „Cum mă simt acum, de fapt?”
4. Adu-ți aminte că vezi doar o parte din realitate – Nu compara „behind the scenes”-ul tău cu „highlight reel”-ul altora.
5. Revin-o la tine – Focalizează-te pe propriul ritm, valori și obiective — nu pe standardele altora.
Un exercițiu simplu
Data viitoare când te surprinzi comparându-te, oprește-te și completează:
- „Ce văd este…” (o imagine, un moment)
- „Ce nu văd este…” (efort, dificultăți, realitate completă)
- „Ce este important pentru mine acum este…” (valorile tale)
Acest exercițiu te ajută să revii din comparație în realitate.
Un gând de final
Social media nu este, în sine, problema. Problema apare atunci când uităm că ceea ce vedem nu este întreaga poveste. Nu trebuie să trăiești o viață „demnă de postat”. Trebuie să trăiești o viață care are sens pentru tine. Iar asta nu se măsoară în like-uri.
Sper ca aceste informaţii să te ajute și să te susțină în a-ți crea o viață mai bună. Iar dacă ai nevoie de ajutor din partea unui psiholog, te așteptăm cu drag online sau la cabinetele noastre din București sau Cluj-Napoca sau pe www.gandestesanatos.ro, unde înregistrarea și primele 3 lecții sunt gratuite. Poți face o programare la unul din numerele de telefon pe care le găsești la sectiunea de Contact de pe site.
NOU! Accesează gratuit primele 3 ședințe-lecții ale platformei de psihoterapie și dezvoltare personală online descărcând aplicația GândeșteSănătos din AppStore și GooglePlay. Dacă dorești și interacțiune cu un psiholog te poți înregistra gratuit pe www.gandestesanatos.ro.
Psihoterapeut Ileana Matei
0726.112.161