În ultimii ani, interesul pentru fericire a crescut enorm. Căutările pe Google despre ce este fericirea sau cum putem fi fericiți sunt mai numeroase decât multe alte subiecte din domeniul sănătății mintale. Cu toate acestea, puțini oameni își pun o întrebare esențială: ce înseamnă, de fapt, fericirea?

Mulți dintre noi asociem fericirea cu o stare permanentă de bine, plăcere și satisfacție. Însă cercetările din psihologie arată că lucrurile sunt mai complexe. Fericirea nu înseamnă să te simți extraordinar în fiecare zi, ci mai degrabă să fii mulțumit de direcția în care merge viața ta și să ai sentimentul că aceasta are sens.

Ce este, de fapt, fericirea?

În psihologie, fericirea este definită mai degrabă prin nivelul de satisfacție față de propria viață decât prin intensitatea emoțiilor pozitive trăite zilnic.

Cu alte cuvinte, fericirea înseamnă mai degrabă sens decât plăcere continuă.

Emoțiile pozitive sunt importante, însă ele sunt, prin natura lor, trecătoare. Acest lucru nu reprezintă un defect al creierului nostru, ci un mecanism adaptativ. Dacă ne-am simți permanent extraordinar, emoțiile și-ar pierde rolul de a ne motiva să căutăm ceea ce este benefic pentru noi.

Creierul își modifică permanent starea emoțională în funcție de informațiile pe care le primește din corp și din mediul înconjurător. A ne aștepta să rămânem într-o stare constantă de fericire este la fel de nerealist precum a crede că o singură masă ne va ține sătui pentru tot restul vieții.

De ce căutarea fericirii poate deveni o capcană

Societatea modernă transmite constant același mesaj: trebuie să fim fericiți.

Cărți, cursuri, reclame și rețele sociale promovează ideea că putem și chiar ar trebui să ne simțim extraordinar în fiecare zi. În timp, această idee poate deveni o presiune.

Dacă nu ne simțim fericiți, ajungem să credem că este ceva în neregulă cu noi.

Problema este că acest standard este imposibil de atins. Starea de bine permanentă nu reprezintă o funcționare normală a psihicului uman.

Mai mult decât atât, suntem expuși zilnic imaginilor atent selectate de pe rețelele sociale, unde oamenii par mereu frumoși, relaxați și împliniți. Comparându-ne viața reală cu aceste imagini idealizate, așteptările noastre devin nerealiste, iar diferența dintre ceea ce trăim și ceea ce credem că ar trebui să trăim generează frustrare și dezamăgire.

Poate că unul dintre cele mai sănătoase mesaje pe care ni le-am putea spune este:

„Este în regulă să te simți rău uneori.”

De ce alergăm după fericire fără să o găsim

În majoritatea domeniilor vieții, cu cât depunem mai mult efort, cu atât cresc șansele de a obține rezultatul dorit.

În cazul fericirii însă, lucrurile par să funcționeze invers.

Cu cât ne concentrăm mai mult asupra ideii de a fi fericiți tot timpul, cu atât riscăm să devenim mai atenți la momentele în care nu suntem. Astfel, fericirea ajunge să ne scape printre degete tocmai pentru că o transformăm într-un obiectiv permanent.

Fericirea nu este o colecție de plăceri

Una dintre cele mai răspândite concepții greșite este aceea că fericirea reprezintă acumularea continuă de experiențe plăcute.

Este foarte puțin probabil ca oamenii care au trăit de-a lungul celei mai mari părți din istoria omenirii să fi considerat că sensul vieții este reprezentat de un șir nesfârșit de momente de plăcere.

Această perspectivă este relativ recentă și este alimentată în mare măsură de cultura consumului și de imaginea promovată în mediul online.

În realitate, oamenii au supraviețuit și au evoluat datorită colaborării, apartenenței și scopurilor comune. Sensul, relațiile și contribuția la binele celorlalți au avut întotdeauna un rol mult mai important decât confortul permanent.

Cum apare adevărata stare de bine

Fericirea nu ar trebui privită ca un obiectiv în sine.

Ea apare ca efect secundar atunci când trăim în acord cu valorile noastre, construim relații sănătoase, contribuim la ceva mai mare decât noi și găsim sens în ceea ce facem.

Cu alte cuvinte, nu devenim fericiți pentru că urmărim fericirea, ci pentru că ne concentrăm asupra unei vieți pline de sens.

Dacă treci printr-o perioadă dificilă, iar anxietatea, depresia, stresul sau alte probleme emoționale îți afectează calitatea vieții, te așteptăm cu drag online sau la cabinetele noastre din București sau Cluj-Napoca sau pe www.gandestesanatos.ro, unde înregistrarea și primele 3 lecții sunt gratuite. Poți face o programare la unul din numerele de telefon pe care le găsești la sectiunea de Contact de pe site.

NOU! Accesează gratuit primele 3 ședințe-lecții ale platformei de psihoterapie și dezvoltare personală online descărcând aplicația GândeșteSănătos din AppStore și GooglePlay. Dacă dorești și interacțiune cu un psiholog te poți înregistra gratuit pe www.gandestesanatos.ro.

Psiholog Ioana Ionicioiu

0746 211 896

ioana.ionicioiu@psihosolutii.ro

www.gandestesanatos.ro

În terapia cognitiv-comportamentală (CBT/TCC), anxietatea este înțeleasă ca rezultatul interacțiunii dintre gânduri, emoții, reacții fiziologice și comportamente. Atunci când sistemul nervos este suprastimulat, corpul intră mai ușor în stare de alertă, iar mintea începe să interpreteze senzațiile interne ca fiind periculoase.

Din acest motiv, anxietatea nu este doar „în minte”. Ea este o experiență completă, care implică atât procese psihologice, cât și biologice.

În ultimii ani, cercetările din domeniul psihiatriei nutriționale au început să analizeze modul în care alimentația poate influența direct reglarea emoțională, nivelul de activare al sistemului nervos și vulnerabilitatea la anxietate. Printre abordările studiate se află și dieta ketogenică.

Anxietatea și cercul vicios dintre corp și gânduri

CBT explică anxietatea printr-un mecanism circular:

1. apare o senzație fizică sau un gând;
2. creierul îl interpretează ca fiind periculos;
3. corpul activează răspunsul de stres;
4. simptomele fiziologice cresc;
5. mintea interpretează intensificarea simptomelor ca „dovadă” că există un pericol real.

De exemplu:

• o scădere bruscă a glicemiei poate produce tremur, amețeală sau palpitații;
• persoana interpretează aceste senzații ca fiind „ceva grav”;
• anxietatea crește;
• corpul produce și mai multă adrenalină și cortizol;
• apare atacul de panică.

În acest context, reglarea fiziologică devine extrem de importantă în procesul terapeutic.

Ce rol poate avea alimentația în anxietate

Din perspectiva CBT moderne, este dificil să lucrăm eficient cu gândurile anxioase atunci când organismul se află permanent într-o stare biologică de hiperactivare.

Consumul excesiv de zahăr și carbohidrați rafinați poate contribui la:

• fluctuații bruște ale glicemiei;
• creșterea hormonilor de stres;
• oboseală mentală;
• iritabilitate;
• dificultăți de concentrare;
• sensibilitate crescută la stres.

Pentru unele persoane, aceste fluctuații fiziologice pot amplifica vulnerabilitatea la anxietate și pot întreține starea de alertă constantă.

Cum funcționează dieta ketogenică

Dieta ketogenică presupune reducerea semnificativă a carbohidraților și utilizarea grăsimilor ca sursă principală de energie. În această stare metabolică, organismul produce corpi cetonici, care pot fi utilizați de creier drept combustibil alternativ.

Cercetările actuale sugerează că acest proces poate avea efecte asupra:

• stabilității energetice cerebrale;
• inflamației;
• stresului oxidativ;
• neurotransmițătorilor implicați în anxietate;
• reglării sistemului nervos autonom.

Legătura dintre keto și principiile CBT

1. Reducerea sensibilității la senzațiile corporale

În CBT pentru anxietate și atacuri de panică, unul dintre obiective este reducerea fricii față de senzațiile interne.

Atunci când glicemia oscilează frecvent, corpul poate produce:

• palpitații;
• transpirații;
• amețeală;
• tremur;
• senzație de slăbiciune.

Aceste simptome sunt similare cu cele din anxietate și pot deveni „declanșatori” cognitivi pentru panică.

Prin stabilizarea metabolică, unele persoane observă:

• mai puține fluctuații fiziologice;
• reducerea hipervigilenței corporale;
• scăderea reactivității la stres.

Astfel, creierul primește mai puține „semnale false de alarmă”.

2. Relația dintre gânduri și starea fiziologică

CBT pornește de la ideea că gândurile influențează emoțiile, însă și corpul influențează modul în care gândim.

Atunci când sistemul nervos este suprastimulat:

• interpretăm mai ușor situațiile ca fiind periculoase;
• tolerăm mai greu incertitudinea;
• avem acces mai redus la gândirea rațională;
• apare tendința de catastrofare.

De aceea, reglarea fiziologică poate susține direct restructurarea cognitivă.

Cu alte cuvinte, este mult mai dificil să contestăm un gând anxios atunci când corpul se află deja într-o stare intensă de activare.

Posibile mecanisme neurobiologice relevante în anxietate

Stabilizarea glicemiei

Reducerea fluctuațiilor glicemice poate diminua eliberarea excesivă de adrenalină și cortizol, hormoni implicați în reacția de „luptă sau fugi”.

Creșterea activității GABA

Unele cercetări sugerează că metabolismul cetogenic poate influența echilibrul dintre glutamat și GABA. GABA este principalul neurotransmițător inhibitor al creierului și are un rol important în calmarea activității neuronale excesive.

Reducerea inflamației

Inflamația cronică este asociată tot mai des cu anxietatea și depresia. Reducerea acesteia poate contribui la reglarea emoțională.

Energie cerebrală mai stabilă

Corpii cetonici oferă o sursă alternativă de energie pentru creier, ceea ce poate contribui la reducerea oboselii mentale și la îmbunătățirea clarității cognitive.

CBT nu înseamnă doar gânduri pozitive

Un aspect important este că terapia cognitiv-comportamentală modernă nu se rezumă la „a gândi pozitiv”. Ea urmărește:

• reglarea sistemului nervos;
• expunerea graduală la frici;
• dezvoltarea toleranței la disconfort;
• flexibilitatea cognitivă;
• reducerea comportamentelor de evitare.

Din această perspectivă, alimentația poate deveni un factor de susținere al procesului terapeutic, nu o soluție magică.

O abordare integrativă a anxietății

Anxietatea apare rareori dintr-o singură cauză. De cele mai multe ori există o combinație între:

• vulnerabilitate biologică;
• stres cronic;
• stil de viață;
• traume;
• tipare cognitive;
• lipsa somnului;
• suprasolicitare emoțională.

De aceea, intervențiile eficiente sunt adesea cele care abordează simultan:

• corpul;
• emoțiile;
• comportamentele;
• gândurile;
• stilul de viață.

Important

Dieta ketogenică nu este potrivită pentru toată lumea și nu înlocuiește psihoterapia sau tratamentul psihiatric atunci când acestea sunt necesare.

Persoanele care urmează tratament psihiatric ar trebui să discute cu medicul înainte de modificări alimentare importante, deoarece metabolismul poate influența răspunsul la anumite medicamente.

Concluzie

CBT ne arată că anxietatea este întreținută atât de interpretările cognitive, cât și de reacțiile fiziologice ale organismului. Cercetările recente privind dieta ketogenică sugerează că reglarea metabolică poate influența semnificativ nivelul de activare al sistemului nervos și sensibilitatea la stres.

Deși studiile sunt încă la început, ele susțin o idee importantă: sănătatea mintală și sănătatea metabolică sunt profund conectate. În viitor, este posibil ca psihoterapia să integreze tot mai frecvent intervenții legate de somn, alimentație, inflamație și reglare fiziologică, alături de tehnicile cognitive și comportamentale clasice.

Sper ca aceste informaţii să te ajute și să te susțină în a-ți crea o viață mai bună. Iar dacă ai nevoie de ajutor din partea unui psiholog, te așteptăm cu drag online sau la cabinetele noastre din București sau Cluj-Napoca sau pe www.gandestesanatos.ro, unde înregistrarea și primele 3 lecții sunt gratuite. Poți face o programare la unul din numerele de telefon pe care le găsești la sectiunea de Contact de pe site.

NOU! Accesează gratuit primele 3 lecții ale platformei de psihoterapie și dezvoltare personală online descarcând aplicația GandesteSanatos din AppStore și GooglePlay. Dacă dorești și interacțiune cu un psiholog, te poți înregistra gratuit pe www.gandestesanatos.ro.

Psihoterapeut Mihaela Stîngă
0760 737 493
mihaela.stinga@psihosolutii.ro
www.gandestesanatos.ro
www.psihosolutii.ro