Fiecare mamă se îngrijorează pentru sănătatea copilului ei — este un instinct natural, profund uman. Dar uneori, această grijă depășește limitele normalității și se transformă într-o anxietate persistentă, copleșitoare, care preia controlul asupra gândurilor, emoțiilor și comportamentului. În literatura de specialitate, acest fenomen este cunoscut sub numele de anxietate de sănătate prin proxy (health anxiety by proxy) — o formă de anxietate în care mama se teme în mod excesiv că copilul ei ar putea fi grav bolnav, chiar și în absența unor dovezi medicale.

Dacă te regăsești în aceste rânduri, vreau să știi: nu ești o mamă rea. Ești o mamă care suferă. Și această suferință merită atenție și compasiune.

Ce este anxietatea de sănătate a mamei?

Anxietatea de sănătate legată de copil nu este o simplă îngrijorare. Este o stare în care mama interpretează orice semn minor — o tuse, o pată pe piele, o ușoară creștere a temperaturii — ca un posibil simptom al unei boli grave. Cercetările de la Universitatea din Aarhus arată că mamele cu anxietate de sănătate severă își percep copiii ca fiind semnificativ mai bolnavi decât sunt în realitate și îi prezintă mult mai frecvent în sistemul medical.

Aceasta nu înseamnă că simptomele copilului sunt inventate. Înseamnă că filtrul anxios prin care mama privește realitatea amplifică și distorsionează informațiile, transformând un disconfort banal într-un scenariu catastrofic.

Cum se manifestă concret

• Verificare constantă — mama verifică repetat temperatura copilului, îi palpează ganglionii, îi inspectează pielea, chiar și atunci când copilul se simte bine.
• Căutări excesive pe internet — ore petrecute pe Google căutând simptome, ajungând inevitabil la cele mai grave diagnostice posibile.
• Vizite frecvente la medic — studiile arată că mamele cu anxietate de sănătate severă își duc copiii la medic semnificativ mai des decât celelalte mame și rămân adesea nemulțumite de consultații.
• Cererea repetată de reasigurare — „Ești sigur că e bine?”, „Dar dacă doctorul a ratat ceva?”, „Hai să mai facem un control.”
• Evitarea — unele mame evită locurile aglomerate, parcurile, colectivitățile, de teamă că copilul se va îmbolnăvi.
• Hipervigilență corporală — orice schimbare minoră în comportamentul copilului (e mai obosit, a mâncat mai puțin) declanșează un val de panică.

De ce se întâmplă acest lucru?

Anxietatea de sănătate nu apare în vid. Ea are rădăcini care pot include:

• Experiențe personale traumatice — o boală gravă în copilărie, pierderea unui membru al familiei, o experiență medicală dificilă.
• Percepții negative despre boală — convingerea profundă că bolile sunt imprevizibile, periculoase și scapă de sub control.
• Propria anxietate de sănătate — mamele care se tem excesiv pentru propria sănătate transferă adesea această teamă și asupra copilului.
• Stresul perinatal — cercetările arată că nivelul crescut de cortizol în timpul sarcinii poate predispune atât mama, cât și copilul la tulburări de anxietate.
• Stilul de atașament — un atașament anxios poate amplifica nevoia de control și hipervigilența.

Ciclul anxietății — capcana reasigurării

Unul dintre cele mai importante lucruri de înțeles este ciclul anxietății:

Apare un declanșator (copilul tușește). -> Se activează un gând catastrofic („Poate are pneumonie”). -> Apare anxietatea intensă (panică, nod în stomac, palpitații). -> Mama caută reasigurare (merge la medic, sună pe cineva, caută pe internet). -> Temporar, anxietatea scade — dar ciclul se repetă la următorul declanșator, de obicei mai puternic.

Reasigurarea funcționează ca un bandaj temporar. Cu cât o cauți mai des, cu atât ai nevoie de mai multă. Acest ciclu menține și amplifică anxietatea în loc să o rezolve.

Impactul asupra copilului

Cercetările arată un paradox important: deși copiii mamelor anxioase nu raportează neapărat mai multă anxietate de sănătate în copilărie, ei sunt expuși la un model de gândire și comportament care, pe termen lung, îi poate învăța că orice senzație corporală minoră este periculoasă și necesită atenție specială. Practic, copilul învață din comportamentul mamei că lumea este un loc nesigur, iar corpul său nu poate fi de încredere.

De asemenea, anxietatea mamei din timpul sarcinii și din primii ani de viață este un factor de risc semnificativ pentru dezvoltarea tulburărilor de anxietate la copil — riscul fiind de până la două ori mai mare.

Ce poți face — pași concreți spre vindecare

• Recunoaște anxietatea ca pe o problemă a ta, nu a copilului – Primul pas este să înțelegi că problema nu este sănătatea copilului, ci modul în care anxietatea distorsionează percepția ta asupra sănătății lui. Copilul tău, cel mai probabil, este bine. Tu ești cea care suferă.
• Limitează comportamentele de verificare – Stabilește reguli clare: o singură verificare a temperaturii, nu trei. O vizită la medic când există simptome concrete, nu la fiecare neliniște. Acest lucru va fi inconfortabil la început — disconfortul este semnul că te vindeci.
• Oprește căutările pe internet – Dr. Google nu este medicul copilului tău. Motoarele de căutare sunt construite să afișeze cele mai grave diagnostice primele. Stabilește o regulă: nicio căutare de simptome online.
• Învață să toleri incertitudinea – Anxietatea te face să crezi că trebuie să fii 100% sigură că totul este bine. Dar viața nu oferă certitudini absolute. A învăța să trăiești cu un grad rezonabil de incertitudine este una dintre cele mai valoroase abilități pe care le poți dezvolta — pentru tine și pentru copilul tău.
• Practică tehnici de autoreglare – Când simți valul de anxietate, folosește:

1. Respirația 4-7-8: inspiră 4 secunde, ține 7 secunde, expiră 8 secunde.
2. Grounding (ancorare): numește 5 lucruri pe care le vezi, 4 pe care le auzi, 3 pe care le atingi, 2 pe care le miroși, 1 pe care îl guști.
3. Etichetarea emoției: „Aceasta este anxietatea mea. Nu este realitatea.”
4. Caută ajutor profesional – Terapia cognitiv-comportamentală (TCC) este cea mai eficientă abordare pentru anxietatea de sănătate. Ea te ajută să identifici gândurile distorsionate, să le testezi și să dezvolți răspunsuri mai echilibrate.

Un mesaj personal

Dragă mamă, grija ta vine dintr-un loc profund de iubire. Dar anxietatea a deturnat această iubire și a transformat-o în suferință — pentru tine și, indirect, pentru copilul tău. Cel mai curajos lucru pe care îl poți face nu este să alergi la încă un doctor, ci să te oprești și să te uiți la ceea ce se întâmplă în interiorul tău. Copilul tău nu are nevoie de o mamă perfectă. Are nevoie de o mamă care se îngrijește și de propria sănătate emoțională. Vindecarea ta este cel mai frumos cadou pe care i-l poți face. Dacă te regăsești în cele descrise, te încurajez să soliciți o evaluare profesională.

Te așteptăm cu drag online sau la cabinetele noastre din București sau Cluj-Napoca sau pe www.gandestesanatos.ro, unde înregistrarea și primele 3 lecții sunt gratuite. Poți face o programare la unul din numerele de telefon pe care le găsești la sectiunea de Contact de pe site.

NOU! Accesează gratuit primele 3 lecții ale platformei de psihoterapie și dezvoltare personală online descarcând aplicația GandesteSanatos din AppStore și GooglePlay. Dacă dorești și interacțiune cu un psiholog, te poți înregistra gratuit pe www.gandestesanatos.ro.

Psihoterapeut Mihaela Stîngă
0760 737 493
mihaela.stinga@psihosolutii.ro
www.gandestesanatos.ro
www.psihosolutii.ro