Ți s-a întâmplat vreodată să te simți lipsit de energie și te-ai gândit că dormind mai mult vei rezolva problema, dar cu toate astea să te simți la fel de obosit sau epuizat și după ce ai dormit mai mult? Dacă da, uite de ce: somnul și odihna sunt două lucruri diferite. Majoritatea oamenilor cred că odihna înseamnă somn. Ajungem să ne trăim viața crezând că suntem odihniti pentru că am dormit destul când de fapt s-ar putea ca nu somnul să fie ce ne lipsește. În realitate ne pot lipsi alte tipuri de odihnă care sunt la fel de esențiale ca și somnul. Rezultatul constă într-o societate care e setată să aibă cât mai multe realizări, cu oboseală cronică, mai mereu în prag de burnout. Suferim de un deficit de odihnă pentru că nu înțelegem cu adevărat cum să obținem odihna pe care ne-o dorim atât de mult.

Pentru a funcționa bine e nevoie să incluzi următoarele tipuri de odihnă:

1. Odihna fizică. Ea poate fi pasivă (somn, siesta) sau activă (stretching, yoga, masaj, etc.).

2. Odihna mentală. Te simți iritat, uiți lucruri des și seara când vrei să te pui la somn ai senzația că mintea ta nu se poate opri și că derulezi scenarii în minte în loc să te relaxezi? Asta e un semn că ai nevoie de odihnă mentală. Cum faci asta? Ia pauze scurte și dese și ține un jurnal unde să-ți notezi toate îngrijorările și gândurile care nu-ți dau pace.

3. Odihna senzorială. Lumini puternice de la ecrane, rețele sociale ședințe pe Zoom, conversații multe – toate astea te pot face să te simți copleșit. Ce poți face? Închide-ți ochii chiar și pentru câteva minute periodic și deconectează-te de la tehnologie cât mai des.

4. Odihna creativă. Ai nevoie de ea dacă munca ta cere să rezolvi probleme și găsești mereu idei noi. Cum faci asta? Bucură-te de frumusețea naturii, indiferent că e vorba de pădure, un parc sau chiar curtea ta. Arta e o altă componentă importantă, organizează-ți spațiul din jurul tău în așa fel încât să te inspire ceea ce vezi în jur.

5. Odihna emoțională. Cu toți știm o persoană care mereu spune da, e mereu acolo și te poți baza pe ea, dar când e singură nu se simte apreciată și simte că ceilalți profită de ea. O astfel de persoană are nevoie de odihnă emoțională. Cum? Prin exprimarea autentică a sentimentelor și prin a renunța la a le face mereu pe plac celorlalți.

6. Odihna socială. Dacă ai un deficit de odihnă emoțională cel mai probabil te confrunti si cu oboseală socială. Pățim asta când nu reușim să diferențiem între relațiile care ne încarcă cu energie și cele care ne lasă fără vlagă. Ce poți face? Înconjoară-te de oameni pozitivi, care te sprijină și care te apreciază.

7. Odihna spirituală. Odihna spirituală se referă la abilitatea de a te conecta dincolo de planul fizic și mental și să simți un sentiment profund de apartenență, iubire și acceptare. Cum? Implică-te în meditație, rugăciune, comunitate, etc.

Sper ca aceste informaţii să te ajute să ai o viziune mai limpede asupra a ce presupune să te odihnești eficient, iar dacă ai nevoie de ajutor din partea unui psiholog, te așteptăm cu drag la cabinetele noastre din București sau Cluj. În caz că nu poți ajunge, intră pe www.gandestesanatos.ro, unde înregistrarea și primele 3 ședințe-lecții sunt gratuite. Pentru mai multe detalii poți accesa pagina de Contact a site-ului și poți realiza o programare.

NOU! Accesează gratuit primele 3 ședințe-lecții ale platformei de psihoterapie și dezvoltare personală online descărcând aplicația GandesteSanatos din AppStore și GooglePlay. Dacă dorești și interacțiune cu un psiholog te poți înregistra gratuit pe www.gandestesanatos.ro.

Psihoterapeut Andreea Șandru

0751.923.276

andreea.sandru@psihosolutii.ro

www.gandestesanatos.ro

www.psihosolutii.ro

(Photo credit: Marta Orlowska)

În zilele noastre, stresul reprezintă o constantă în viaţa multora dintre noi, chiar dacă nu considerăm cu toţii aceleaşi lucruri ca fiind stresante; intensitatea şi durata stresului pe care îl resimţim depinde de factori diverşi precum personalitatea noastră sau suportul social pe care îl primim.

Stresul reprezintă un răspuns natural al corpului nostru la confruntarea cu un stresor care ne poate cauza distres fizic, emoţional sau poate genera sentimentul de a fi sub presiune. Chiar dacă este foarte neplăcut atunci când îl experimentăm, acesta s-a dovedit a fi o necesitate de-a lungul dezvoltării noastre.

Vestea bună este că stresul poate fi ţinut sub control; în cazul în care acest lucru nu se întâmplă, pot apărea complicaţii şi putem dezvolta tulburări emoţionale precum anxietatea sau depresia, precum şi diferite afecţiuni fizice precum diabetul, tensiune arterială crescută sau boli cardiovasculare.

Cum ne dăm seama că suntem stresaţi?

Simptomele stresului sunt diverse şi se manifestă atât la nivel fiziologic, cât şi la nivel emoţional, cognitiv (al gândurilor) sau comportamental. Iată câteva dintre acestea:

– tulburări ale somnului (insomnie, somn întrerupt)

– probleme digestive

– dificultăţi de înghiţire

– senzaţia de nod în gât

– ritm cardiac crescut

– senzaţie de nelinişte

– ameţeli

– hiperventilare

– tensiune arterială crescută

– lipsa de energie / oboseală

Am observat adesea în cadrul şedinţelor de psihoterapie faptul că multe persoane se îngrijorează în legătură cu efectele pe care stresul le are asupra organismului lor, de exemplu posibile boli. Este adevărat faptul că stresul este asociat cu boli cardiovasculare şi gastrice, însa paradoxul este că nu stresul în sine duce la probleme fizice, ci felul în care ne raportăm la stres. Faptul că recunoaştem efectele negative ale stresului are, astfel, atât avantaje, cât şi dezavantaje. Subliniem faptul că există şi efecte negative ale recunoaşterii stresului deoarece acest lucru poate duce uneori la stres în legatură cu stresul (sau meta stress). Această emoţie secundară apare în momentul în care presiunea pe care o punem pe noi ca să nu mai fim stresaţi amplifică stresul iniţial.

Ce putem face pentru a ţine stresul sub control?

Deoarece stresul este complex şi nu există o reţetă unică pentru a-l gestiona, indicat este ca fiecare dintre noi sa ne creăm “o trusă de ustensile” care să cuprindă tehnicile de care avem nevoie în fiecare moment în care stresul îşi face simţită prezenţa. Iată câteva strategii de gestionare a stresului care ar putea să îţi fie de ajutor:

– practică în mod regulat sportul; 30 de minute pe zi pot face o diferenţă în felul în care te simţi;

– învaţă o tehnică de relaxare; apelează la un psihoterapeut pentru a învăţa o metoda optimă de a o efectua;

– cultivă-ţi simţul umorului; râde cât mai mult şi învaţă să foloseşti umorul ca pe o armă;

– concentrează-te pe ceea ce poţi controla; în timp ce unele lucruri, precum comportamentul celor din jurul nostru sau starea economiei, nu sunt sub controlul nostru, putem controla felul în care reacţionăm, modul în care ne petrecem timpul liber sau felul în care dispunem de resursele noastre financiare.

În cazul în care cele menţionate anterior nu îţi sunt de suficient ajutor, poti apela cu încredere la un specialist în sănătate mintală, cum ar fi un psihoterapeut; decide să ai grijă de tine şi să te ocupi de dificultățile emoţionale pe care le ai în aceeaşi manieră în care te-ai ocupa de orice alte problemele de sănătate!

Sper ca aceste informaţii să te ajute să ai o viziune mai limpede asupra felului în care putem gestiona stresul, iar dacă ai nevoie de ajutor din partea psihologului, te așteptăm cu drag la cabinetele noastre din București sau Cluj. În caz că nu poți ajunge, intră pe www.gandestesanatos.ro, unde înregistrarea și primele 3 ședințe-lecții sunt gratuite. Pentru mai multe detalii poți accesa pagina de Contact a site-ului și poți realiza o programare.

NOU! Accesează gratuit primele 3 ședințe-lecții ale platformei de psihoterapie și dezvoltare personală online descărcând aplicația GandesteSanatos din AppStore și GooglePlay. Dacă dorești și interacțiune cu un psiholog te poți înregistra gratuit pe www.gandestesanatos.ro.

Psihoterapeut Anca Nemțeanu

0744.583.945

anca.nemteanu@psihosolutii.ro

www.gandestesanatos.ro

www.psihosolutii.ro

În călătoria vieții noastre avem de făcut o alegere – să privim înainte la ce ne așteaptă sau să privim mereu în oglinda retrovizoare. Metaforic vorbind, când suntem cuprinși de regrete, ne petrecem viața uitându-ne în oglinda retrovizoare, omițând ce se află sau ce s-ar putea afla chiar în fața noastră.

Chiar dacă o viață plină de regrete înseamnă că trăim mai mult în trecut decât în prezent, regretele în sine nu ne fac prizonierii trecutului. Regretul este o emoție universală și adaptativă, de care avem nevoie pentru a ne asuma responsabilitatea pentru acțiunile greșite și pentru a face mai bine pe viitor. Această emoție ne ghidează să luăm decizii diferite pe baza înțelepciunii pe care am acumulat-o din experiențele noastre și ne poate ajuta să ne autocorectăm.

Altfel spus, regretul poate fi foarte benefic, atâta timp cât îl folosim în favoarea noastră. Dar ca orice altă emoție, regretul poate să devină excesiv și debilitant, și poate să interfereze în mod semnificativ cu viața noastră. Când suntem cufundați în regrete, discursul interior devine adesea punitiv și este însoțit de autocritică pentru ceea ce ar fi putut să fie, dar nu este. Apar gânduri recurente care încep mereu cu “Ar fi trebuit”, “Nu ar fi trebuit” sau “De ce”, care au potențialul de a provoca junghiuri de vinovăție care pot ajunge să fie o condamnare la o viață privită prin oglinda retrovizoare.

Cert este că nu putem schimba ceea ce s-a întâmplat, dar putem schimba ceea ce facem noi cu ce s-a întâmplatPrimul lucru pe care putem să îl facem este să conștientizăm că am făcut tot ceea ce am putut cu ceea ce am știut și cu ceea ce eram capabili să facem la momentul respectiv. Majoritatea deciziilor noastre sunt luate pe baza unor informații limitate și în condiții de incertitudine deoarece nu vom putea niciodată să știm exact care vor fi consecințele deciziilor noastre. Nu putem prezice viitorul până nu se întâmplă, deci este nedrept față de noi înșine să ne învinovățim pentru faptul că nu știam atunci ce știm acum.

Ce mai putem face pentru a ne gestiona regretele este să acționăm constructiv în prezent. În esența lui, regretul constituie un factor de motivare foarte puternic, chiar un îndemn la acțiune, care ne poate ajuta să înțelegem ce putem face mai bine în prezent în funcție de regretele trecute. În acest sens, ne putem folosi de regretele noastre pentru a ne seta obiective concrete pe viitor. Spre exemplu, dacă unul dintre regretele tale este că nu ai petrecut suficient timp cu familia sau cu prietenii, ai putea să faci o prioritate din asta și să îți propui să petreci mai mult timp cu cei dragi de acum înainte.

În viață nu există reluări, dar există a doua șansă. Încearcă să îți dai seama cum ai putea folosi regretele din trecut pentru a-ți clădi un viitor mai bun și acceptă că regretele sunt o parte inerentă a existenței noastre. Dacă ai nevoie de ajutor din partea psihologului, te așteptăm cu drag la cabinetele noastre din București sau Cluj. În caz că nu poți ajunge, intră pe www.gandestesanatos.ro, unde înregistrarea și primele 3 ședințe-lecții sunt gratuite. Pentru mai multe detalii poți accesa pagina de Contact a site-ului și poți realiza o programare.

NOU! Accesează gratuit primele 3 ședințe-lecții ale platformei de psihoterapie și dezvoltare personală online descărcând aplicația GandesteSanatos din AppStore și GooglePlay. Dacă dorești și interacțiune cu un psiholog te poți înregistra gratuit pe www.gandestesanatos.ro.

Psihoterapeut Raluca Liștea

0736.177.407

raluca.listea@psihosolutii.ro

www.gandestesanatos.ro

www.psihosolutii.ro

Una dintre emoțiile cele mai controversate ale zilelor noastre este frica. De-a lungul experienței noastre cu viața este normal din când în când să ne simțim agitați sau speriați de diferite contexte de viață: poate un discurs public, poate un examen oral, poate chiar o întâlnire neprogramată cu un urs în pădure. Toate aceste contexte favorizează instalarea fricii si a anxietății intr-un anumit dozaj funcțional.

Teama și îngrijorarea sunt normale si chiar utile, în unele situații, însă atunci când acestea sunt disproporționate în raport cu realitatea pot interfera semnificativ cu viața de zi cu zi a unei persoane, transformându-se în tulburări de anxietate.

Frica poate fi un adjuvant eficient în adaptarea la cerințele vieții din această societate, însă la un moment dat totul devine prea epuizant și poate chiar frustrant. Îngrijorarea contextuală se poate extinde la fiecare domeniu esențial al vieții noastre, iar atunci funcția aceasta de ajutor în detectarea potențialelor pericole pe care anxietatea a avut-o poate să devină problematică. Cu alte cuvinte, având “ciocanul” în mână, vom ajunge să vedem doar “cuie”.  Astfel îngrijorarea poate să ajungă să ne guverneze viața influențând atitudinea și modul în care percepem și interacționăm cu lumea din jurul nostru.

O altă aparență pe care îngrijorarea o poate crea este cea de control. De multe ori ne folosim de îngrijorare ca de un mecanism util  pentru că ne dă sentimentul că anticipând potențialele scenarii periculoase care ar atenta la siguranța noastră, le-am putea neutraliza. Iar acest sentiment face ca renunțarea la îngrijorare să pară foarte dificil de pus în practică.

Ce este important să reținem de aici este faptul că îngrijorarea nu este rea în sine, ea devine problematică atunci când viața noastră este guvernată de îngrijorare.

Pentru a vedea dacă îngrijorarea disfuncțională este percepută drept o unealtă de scanare constantă a mediului și controlului este nevoie să observăm dacă mintea noastră este condusă de frică ori de câte ori se ivește o situație cu un grad mai ridicat de incertitudine, care ne pune în situația de a căuta soluții, dar cu toate acestea ne simțim paralizați de îngrijorare și să ne întrebăm dacă acest lucru ne este util.

Este un proces îndelungat care necesită efort și consecvență, dar cu siguranță un proces care merită efortul, deoarece alternativa oferită este chiar prezentul pe care de multe ori, îngrijorându-ne, îl ignorăm.

Sper ca aceste informații să te ajute să gestionezi și să identifici eficient îngrijorarea disfuncțională din viața ta, iar dacă simți că ai avea nevoie de ajutor și ghidaj în acest proces, noi te așteptăm cu drag la cabinetele noastre din București sau Cluj-Napoca sau pe www.gandestesanatos.ro, unde înregistrarea și primele 3 ședințe-lecții sunt gratuite. Pentru mai multe detalii poți accesa pagina de Contact a site-ului și poți realiza o programare.

NOU! Accesează gratuit primele 3 ședințe-lecții ale platformei de psihoterapie și dezvoltare personală online descărcând aplicația GândeșteSănătos din AppStore și GooglePlay. Dacă dorești și interacțiune cu un psiholog te poți înregistra gratuit pe www.gandestesanatos.ro.

Psiholog Larisa Paul

0737 039 446

larisa.paul@psihosolutii.ro

www.gandestesanatos.ro

www.psihosolutii.ro

În cele mai multe articole scrise până acum am încercat să ofer soluții sau să punctez bune practici referitoare la diferite teme, printre care și anxietatea sau îngrijorarea excesivă și nocivă. Pentru că de prea multe ori am observat în rândul clienților diferite modalități de gestionare a anxietății total defectuoase și ineficiente, dar în legătură cu care aceștia cred că le sunt de folos, am decis să fac o trecere în revistă a principalelor strategii care nu funcționează în realitate, explicând și de ce nu se întâmplă acest lucru.

Cele mai multe dintre persoanele care se îngrijorează excesiv au auzit sfaturi precum: „Încearcă să fii mai pozitiv”, „Nu ai de ce să te îngrijorezi”, „Totul va fi bine”, „Trebuie să crezi în tine”, „Încearcă să nu te mai gândești”, „Încetează odată să te îngrijorezi!”, de la prieteni bine intenționați. S-ar putea, dacă ești cu adevărat norocos, să te simți mai bine timp de vreo zece minute.

Uneori, încercarea de a gândi pozitiv este o idee bună, dar, fiind o persoană care își face griji, în realitate te temi să fii pozitiv. Îndemnul „Gândește pozitiv” este ca și cum i-ai spune cuiva care are frică de înălțime „Ai încredere în mine, nu vei cădea. Poți să urci pe munte”. Șansele ca acest sfat să funcționeze sunt zero. Sau cum e când ți se spune „Trebuie să crezi în tine”? Sună încurajator, dar cei care se îngrijorează continuu nu cred în acest lucru, tocmai datorită acestui mod de a se îngrijora. Chiar dacă multe persoane încearcă să se distragă în diferite moduri, acest lucru funcționează doar de câteva ori, la început, dar apoi, fricile reapar. O consecință negativă a acestor îndemnuri este că, de multe ori, cei care se confruntă cu anxietate ajung să se simtă și mai deprimați, nereușind să se liniștească emoțional, simțindu-se neînțeleși și începând să creadă că situația în care se află este fără speranță, de vreme ce toate aceste îndemnuri nu îi ajută.

Îngrijorările excesive persistă din cauza modului în care mulți oameni încearcă să scape de ele. Folosesc tehnici care înrăutățesc situația. Este ca și cum un alcoolic ar încerca să scape de alcoolismul său bând încă un pahar. Timp de câteva ore, poate, îi va distrage gândurile de la problema lui, dar problema rămâne tot acolo și chiar mai rea decât înainte. Motivul pentru care oamenii insistă să aplice asemenea măsuri de înfrânare cu ajutorul cărora încearcă să se elibereze de îngrijorare, ține de faptul că ele funcționează pe termen scurt. Fiecare dintre strategiile folosite fac oamenii mai puțin anxioși în următoarele câteva minute sau câteva ore. Tehnicile de înfrânare sunt perdante, deoarece mențin convingerea că persoanele trebuie să se îngrijoreze pentru a reduce amenințarea. Ele conving oamenii că nu pot trăi cu incertitudinea și îi împiedică să se confrunte cu cele mai cumplite frici și să le învingă.

În final, voi trece în revistă 12 strategii frecvente de eșec, care nu doar că nu reușesc să reducă îngrijorările exagerate pe termen lung, ci chiar le potențează. Punând în lumină aceste strategii, oamenii vor putea începe să înțeleagă de ce au nevoia de a se baza pe aceste “soluții” pe care le tot încearcă. În realitate, dacă ei nu le abandonează, vor continua să se îngrijoreze nejustificat. Aceste strategii ineficiente sunt:

1. Căutarea reasigurării;

2. Încercarea de a opri gândurile;

3. Adunarea distorsionată de informații;

4. Verificarea în mod repetat;

5. Evitarea disconfortului;

6. Amorțirea cu alcool, droguri sau mâncare;

7. Pregătirea exagerată;

8. Folosirea comportamentelor de siguranță;

9. Încercarea de a produce întotdeauna o impresie excelentă;

10. Ruminarea (rumegarea la nesfârșit a lucrurilor);

11. Căutarea imperioasă a certitudinii;

12. Refuzarea acceptării faptului că aveți gânduri nepotrivite.

Acum când ai aflat de ce ar fi bine să eviți aceste strategii, vei putea reuși să îți depășești fricile. Pentru a învăța cum să elimini aceste obiceiuri nefolositoare, te așteptăm la cabinetele noastre din București sau Cluj-Napoca sau pe www.gandestesanatos.ro, unde înregistrarea și primele 3 ședințe-lecții sunt gratuite. Pentru mai multe detalii poți accesa pagina de Contact a site-ului și să realizezi o programare.

NOU! Accesează gratuit primele 3 ședințe-lecții ale platformei de psihoterapie și dezvoltare personală online descărcând aplicația GandesteSanatos din AppStore si GooglePlay. Dacă dorești și interacțiune cu un psiholog te poți înregistra gratuit pe www.gandestesanatos.ro.

Psiholog Ioana Ionicioiu

0746 211 896

ioana.ionicioiu@psihosolutii.ro

www.gandestesanatos.ro

www.psihosolutii.ro

Când ne confruntăm cu un stresor (un eveniment sau o condiție care ne produce stres fizic sau emoțional), apelăm la diverse strategii de a-i face față, fie că suntem sau nu conștienți de ele. Deoarece unele strategii pot să nu ajute sau mai mult, să facă rău pe termen lung, e important să învățăm ce s-a dovedit a fi eficient din punctul acesta de vedere. Dorința de afla strategii sănătoase de reglare emoțională am întâlnit-o la mulți dintre clienții mei, de aceea am considerat util să prezint o serie de metode în acest articol.

1. Tipuri de coping

Strategiile de a face față stresului pot fi împărțite pe mai multe dimensiuni, specialiștii axându-se în principal pe a diferenția coping-ul centrat pe emoții vs. coping-ul centrat pe problemă și coping-ul activ vs. coping-ul prin evitare. Pe scurt, când aplicăm o strategie centrată pe problemă, încercăm să găsim soluții astfel încât problema să dispară sau să îi minimizăm impactul, iar când aplicăm o strategie centrată pe emoții, ne concentrăm mai degrabă pe gestionarea emoțiilor care rezultă în urma problemei / evenimentului stresor. De exemplu, dacă avem probleme financiare și simțim anxietate în legătură cu asta, un coping axat pe soluții ar fi reducerea cheltuielilor, iar un coping axat pe emoții ar fi scrisul într-un jurnal al gândurilor și emoțiilor trăite. La fel, coping-ul activ presupune adresarea directă a problemelor care provoacă stres, pe când coping-ul pasiv înseamnă “îndepărtarea” de problemă, practic orice răspuns comportamental, cognitiv sau afectiv care are scopul de a evita stresorul. De cele mai multe ori, noi folosim o combinație între aceste tipuri de coping și în funcție de context, putem alege care dintre acestea sunt mai potrivite.

2. Strategii care sunt de obicei neeficiente în gestionarea stresului

Deși nu există o regulă generală despre ce e eficient și ce e neeficient în ceea ce privește stategiile de reglare emoțională, câteva strategii s-a dovedit că au mai degrabă efecte negative asupra dispoziției noastre și sunt mai puțin recomandate în gestionarea stresului. Astfel, printre strategiile neproductive se numără ruminarea, suprimarea, evitarea, auto-învinovățirea sau învinovățirea celorlalți. Ruminarea se referă la gândirea repetitivă și excesivă la o anumită problemă și de multe ori ne face să rămânem “blocați” în gânduri, fără să acționăm în vreun fel înspre atingerea scopurilor. Suprimarea este încercarea conștientă de a nu avea anumite emoții și gânduri, efort care de multe ori se dovedește de a fi neproductiv deoarece acele gânduri și emoții suprimate tind să devină și mai frecvente și intense. Evitarea poate lua diverse forme, de la procrastinare la consum de substanțe și este de multe ori asociată cu nivele ridicate de anxietate și depresie. Auto-învinovățirea și învinovățirea celorlalți presupun atribuirea prezenței unei probleme sau eveniment stresant propriei persoane sau celorlalți și duc la emoții intense de vinovăție, rușine sau furie, fără să aibă beneficii reale pe termen mediu sau lung.

3. Strategii sănătoase de gestionare a stresului

Dacă strategiile menționate mai sus se consideră mai degrabă nesănătoase, mai ales când sunt folosite ca principale moduri de coping, există studii care recomandă metode alternative de coping deoarece și-au dovedit eficiența. Printre acestea se numără restructurarea cognitivă, angajarea în activități plăcute, meditație, rezolvare de probleme, căutarea suportului social.

Restructurarea cognitivă este o strategie sănătoasă de gestionare a stresului și înseamnă schimbarea modului în care gândim cu privire la problemele întâmpinate. Modificând semnificația pe care o dăm anumitor evenimente, emoțiile negative scad în intensitate și avem astfel mai mult control asupra reacțiilor noastre la ceea ce ni se întâmplă. De exemplu, dacă inițial interpretăm o problemă ca fiind cel mai rău lucru posibil, prin restructurare putem să gândim “cu siguranță nu este cel mai rău lucru posibil, chiar dacă pe moment e neplăcut prin ce trec”.

Angajarea în activități plăcute este o altă metodă eficientă de coping deoarece facilitează trăirea de emoții pozitive și creșterea optimismului și încrederii în sine. Aceasta este diferită de evitare, diferența fiind că în cazul evitării încercăm din răsputeri să “fugim” de problemă, pe când angajarea în activități plăcute înseamnă că conștientizăm problema, o acceptăm, ne angajăm să facem ce ține de noi pentru a o rezolva și în același timp ne îndeplinim și nevoia de relaxare, de a simti plăcere sau a ne simti competenți, practicând anumite hobby-uri sau socializând.

Meditația este foarte folositoare deoarece ne ajută să fim mai puțini reactivi la evenimentele stresante și să schimbăm felul în care ne raportăm la propriile emoții și gânduri dar și la stimuli externi. Astfel, prin practicarea meditației de tip mindfulness, învățăm să observăm propriile senzații și gânduri fără să fim contopiți cu ele și în felul acesta se creează o distanțare ce ne permite să acționăm în concordanță cu scopurile și valorile noastre.

Rezolvarea de probleme e o altă strategie de gestionare a stresului care s-a dovedit a fi eficientă. Când ne angajăm în rezolvarea de probleme, primul pas este să definim problema cât mai clar, iar dacă e prea complexă să o împărțim pe probleme mai mici. Apoi, în a doua etapă generăm cât mai multe soluții posibile, chiar dacă unele par total nerealizabile. La pasul trei, evaluăm fiecare soluție generată în termeni de avantaje și dezavantaje. În final, selectăm soluția care pare cea mai eficientă după analiza de la punctul 3.

Nu în ultimul rând, căutarea suportului social s-a dovedit benefică asupra sănătății mentale și chiar și fizice, de aceea este recomandat să apelați la ajutorul celor apropiați când treceți prin perioade stresante. Aici merită de făcut o mențiune și anume că e important ca întâlnirile cu prietenii sau familia să nu se transforme în coruminație, adică să discutați din nou și din nou despre probleme, stări emoționale negative și să încercați din răsputeri să ajungeți la “sursa” problemelor. Oricând o perspectivă fresh asupra situației e binevenită și prietenii pot fi acolo să o ofere, însă când se reiau aceleași gânduri, poate fi neproductiv, la fel ca și ruminația.

Vă urez success în a aplica cât mai des metode sănătoase de gestionare a stresului, iar dacă aveți nevoie de ajutor din partea psihologului, vă așteptăm cu drag la cabinetele noastre din București sau Cluj. În caz că nu puteți ajunge, intrați pe www.gandestesanatos.ro, unde înregistrarea și primele 3 ședințe-lecții sunt gratuite. Pentru mai multe detalii puteți accesa pagina de Contact a site-ului și puteți realiza o programare.

NOU! Accesați gratuit primele 3 ședințe-lecții ale platformei de psihoterapie și dezvoltare personală online descărcând aplicația GândeșteSănătos din AppStore și GooglePlay. Dacă doriți și interacțiune cu un psiholog vă puteți înregistra gratuit pe www.gandestesanatos.ro.

Psihoterapeut Alexandra Păcurar

www.gandestesanatos.ro

www.psihosolutii.ro

Autocompasiunea se referă la a te trata pe tine însuți cu aceiași căldură, grijă și bunătate cu care îi tratezi și pe oamenii dragi din jurul tău. Autocompasiunea e o abilitate care se dezvoltă, e ca un mușchi ce necesită antrenament.

Am ales să vorbesc despre acest subiect deoarece majoritatea dintre noi avem un critic interior care ne suflă în ceafă cuvinte grele. Pe lângă asta, tindem să fim mult mai critici cu noi înșine decât suntem cu cei apropiați. De ce?

Vestea bună este că studiile ne arată că autocompasiunea e asociată cu starea de bine, cu echilibrul psihologic și cu satisfacția față de viață.

Imaginează-ți că treci printr-un moment dificil din viața ta, plin de provocări și obstacole. Ce fel de companie ți-ar plăcea să ai alături? Genul de companie care zice: “Taci și nu te mai plânge! Te alinți! Nu ai motive să te plângi, alții o duc mai rău ca tine!” sau genul de companie care îți spune cu o voce caldă: “Înțeleg că îți e greu, sunt aici să te sprijin”?

Cred că majoritatea oamenilor ar alege a doua variantă. Ne pricepem mult mai bine la a fi amabili cu ceilalți și față de noi să ne comportăm ca și în prima variantă. Imaginează-ți pentru câteva momente cum ar fi diferită viața ta dacă ai fi tu pentru tine o companie plină de autocompasiune…

Cum să practici autocompasiunea?

1. Identifică dialogul negativ pe care îl ai cu tine.

2. Rescrie acel dialog ca și cum ai vorbi cu cel mai bun prieten al tău.

3. Repetă pașii 1 și 2 oridecâteori este nevoie.

Sper ca aceste informaţii să te ajute să ai o viziune mai limpede asupra a cum îți poți fi singur sprijin, iar dacă ai nevoie de ajutor din partea unui psiholog, te așteptăm cu drag la cabinetele noastre din București sau Cluj. În caz că nu poți ajunge, intră pe www.gandestesanatos.ro, unde înregistrarea și primele 3 ședințe-lecții sunt gratuite. Pentru mai multe detalii poți accesa pagina de Contact a site-ului și poți realiza o programare.

NOU! Accesează gratuit primele 3 ședințe-lecții ale platformei de psihoterapie și dezvoltare personală online descărcând aplicația GandesteSanatos din AppStore și GooglePlay. Dacă dorești și interacțiune cu un psiholog te poți înregistra gratuit pe www.gandestesanatos.ro.

Psihoterapeut Andreea Șandru

0751.923.276

andreea.sandru@psihosolutii.ro

www.gandestesanatos.ro

www.psihosolutii.ro

Emoţiile sunt surse importante de informaţie despre noi înşine; avem nevoie de ele ca să navigăm cu succes prin viaţă şi adesea aduc valoare adăugată în vieţile noastre, atunci când reuşim să descifrăm mesajul pe care ni-l transmit.

Cultura din care facem parte ne trimite deseori mesajul că sentimentele dureroase şi dificile nu sunt permise, iar în cazul în care apar, trebuie să facem urgent ceva ca ele să dispară.

Gelozia este un sentiment normal, precum iubirea sau frica, şi o trăim pentru că ne simţim legaţi în mod special de cineva. În ciuda caracterului ei universal, gelozia rămâne o emoţie împovărătoare, greu de trăit. ,,Dragostea este oarbă, iar gelozia vede prea mult”, spune un proverb evreiesc. Caracterul aparte al emoţiei derivă din faptul că aceasta reprezintă o combinaţie de iubire puternică şi frică puternică, iar acţiunile pe care le întreprindem când suntem geloşi pot duce tocmai la destrămarea legăturii pe care o preţuim. (Leahy, 2019)

Adesea, ne este greu să trăim cu gelozia din cauza meta-emoţiilor asociate: ruşinea şi vinovăţia. ,,Trebuie să fie ceva greşit în legătură cu mine dacă simt asta” sau ,,am oare dreptul să simt aşa ceva?” sunt doar câteva din întrebările pe care şi le-au pus unele persoane care mi-au destăinut sentimentele de gelozie pe care le aveau în legătură cu partenerul sau partenera lor.

Gelozia ne face să ne simţim singuri, datorită faptului că se întâmplă simultan două lucruri: suntem cu persoana iubită, însă ne imaginăm că suntem abandonaţi în cel mai tragic mod cu putinţă.

Veste bună este că putem alege: nu este necesar să avem tot timpul un comportament gelos, pentru simplu fapt că avem gânduri provenite din gelozie. Putem acţiona în moduri care să împiedice gelozia să preia controlul asupra relaţiei pe care o preţuim şi, în final asupra stării noastre de bine.

Ce facem cu gândurile de gelozie?

1. Acceptarea gândurilor

Un gând de gelozie vine adesea ca o persoană neinvitată şi ne de ordine: ,,Ce se întâmplă de fapt?”, ,,Mă mai consideră atrăgător / atrăgătoare încă?” (Leahy, 2019) Observăm că tendinţa noastră este de a descifra gândul şi de a-i fi supuşi. O alternativă sănătoasă ar fi să tratăm gândul de gelozie ca şi cum ar fi un oaspete neinvitat, un amic cu viziuni politice extreme pentru tine care vorbeşte mult despre asta, însă o data ajuns la tine, decizi să îl tolerezi pentru moment, transformându-te într-un observator al lui.

2. Programează timpul dedicat geloziei

Stabileşte un loc de întâlnire şi o oră la care să te întâlneşti cu gândurile de gelozie. E foarte posibil să constaţi, cu surprindere, că ele nu mai apar la ora stabilită. Aşa cum spune bine cunoscutul psiholog Daniel Kahnemann, nimic nu este atât de important pe cât credem că este atunci când ne gândim la lucrul respectiv.

3. Analizează atât convingerile tale despre sine, despre ceilalţi şi despre relaţii, cât şi consecinţele lor

Analizând, de exemplu, convingerea ,,Dacă partenerul meu m-ar iubi cu adevărat, atunci nu ar considera pe nimeni altcineva interesant sau atrăgător”, realizăm că aceasta ne poate garanta că ne vom simţi geloşi şi dezamăgiţi, deoarece în cele mai multe cazuri, chiar şi noi considerăm alte persoane atrăgătoare, fără ca asta să însemne că nu suntem de încredere sau că nu ne iubim partenerul / partenera. (Leahy, 2019)

4. Atenţie la gândirea emoţională

Nu lăsa sentimentele să ghideze felul în care interpretezi realitatea. Adesea, atunci când avem gânduri negative automate, se întâmplă ca acestea să ne hrănească presupunerile: ,,Mi se pare că ne plictisim în ultima perioadă, cu siguranţă partenerul meu îşi va căuta pe cineva mai interesant.”

În cazul în care tehnicile de mai sus se dovedesc de prea puţin ajutor, îţi sugerez o explorare mai în profunzime a tiparelor emoţionale şi de gândire prin care ne autosabotăm. Aceste tipare de gândire reprezintă lentilele prin care noi percepem realitatea şi își au originea în copilărie, în relaţie cu persoanele semnificative. Acest demers este cu atât mai încărcat de sens cu cât situaţiile problematice cu care ne confruntăm în prezent nu sunt altceva decât oglindiri ale situaţiilor din copilărie în care nevoile noastre fie au fost frustrate, fie am fost traumatizaţi, fie am primit prea mult din ceva care oferit într-o măsură cumpătată, ar fi putut fi benefic.

Sper ca aceste informaţii să te ajute să ai o viziune mai limpede asupra geloziei, iar dacă ai nevoie de ajutor din partea psihologului, te așteptăm cu drag la cabinetele noastre din București sau Cluj. În caz că nu poți ajunge, intră pe www.gandestesanatos.ro, unde înregistrarea și primele 3 ședințe-lecții sunt gratuite. Pentru mai multe detalii poți accesa pagina de Contact a site-ului și poți realiza o programare.

NOU! Accesează gratuit primele 3 ședințe-lecții ale platformei de psihoterapie și dezvoltare personală online descărcând aplicația GandesteSanatos din AppStore și GooglePlay. Dacă dorești și interacțiune cu un psiholog te poți înregistra gratuit pe www.gandestesanatos.ro.

Psihoterapeut Anca Nemțeanu

0744.583.945

anca.nemteanu@psihosolutii.ro

www.gandestesanatos.ro

www.psihosolutii.ro

Dacă îți este frică de evaluarea negativă din partea celorlalți, te îngrijorezi mereu în legătură cu ce cred ceilalți despre tine. Îți faci griji că poate ai făcut o impresie proastă, ai spus un lucru nepotrivit, te-ai făcut de râs, și în consecință, crezi că ceilalți te vor critica și te vor respinge.

Firește că toți ne dorim să fim evaluați într-un mod favorabil și să fim aprobați social, însă uneori nevoia de aprobare este excesivă și problematică.  Când această nevoie este excesivă, ajungem să ne condiționăm întreaga valoare de ce cred ceilalți despre noi și presupunem că suntem valoroși în măsura în care ceilalți ne plac și ne acceptă.

Astfel, dacă cineva ne respinge sau ne critică, ajungem să ne devalorizăm și să credem că suntem incompetenți, inferiori sau lipsiți de valoare, iar stima de sine scade în consecință. În contrast, dacă primim validare din partea celorlalți, va crește și stima de sine și ne vom evalua într-un lumină pozitivă. Însă această imagine de sine pozitivă este doar tranzitorie și va fi menținută doar atâta timp cât vom primi validare din partea celorlalți.

În mod evident, condiționarea valorii personale strict de părerea celorlalți periclitează relația cu propria persoană și nu garantează decât distres, anxietate și depresie. Astfel, în continuare aș vrea să înțelegem de ce nu ar trebui să facem din aprobarea socială un scop primordial, pornind de la următorul exercițiu.

Gândește-te la culoarea care îți displace cel mai mult și reflectează la următoarele întrebări:

Doar pentru că ție nu îți place această culoare, înseamnă că este ceva în neregulă cu ea?

Înseamnă că această culoare nu poate fi plăcută și apreciată de alte persoane?

Nu este normal ca unora să le placă, iar altora nu?

Reflectând la aceste întrebări, putem înțelege că la fel ca preferințele pentru culori, și preferințele pentru oameni sunt subiective. Doar pentru că pentru unele persoane ai putea fi acea culoare, nu înseamnă că este ceva în neregulă cu tine și nu poți fi plăcut/ă, iubit/ă, apreciat/ă de alții.

Pentru a înțelege mai bine această perspectivă, citește următoarele argumente și revino la ele de fiecare dată când te autodepreciezi pe baza evaluării negative din partea celorlalți.

De ce nu trebuie să am aprobarea celorlalți

Eu nu plac pe toată lumea, deci pot accepta ca nici alții să nu mă placă pe mine.

Accept că pentru unii oameni pot fi culoarea x, dar asta nu înseamnă că nu pot fi iubit/ă, plăcut/ă și apreciat/ă de alții.

Preferințele pentru oameni sunt subiective, la fel ca preferințele pentru culori, mâncare etc., și se pot schimba oricând.

Îmi doresc aprobarea celorlalți și mă comport natural, respectuos, în conformitate cu valorile mele, dar dacă cineva nu mă place, nu înseamnă că este ceva în neregulă cu mine.

Valoarea mea ca persoană este aceeași, indiferent de ce cred ceilalți despre mine.

Cu suficientă repetiție, acesta poate să devină dialogul tău interior, iar dacă ai nevoie de ajutor din partea psihologului, te așteptăm cu drag la cabinetele noastre din București sau Cluj. În caz că nu poți ajunge, intră pe www.gandestesanatos.ro, unde înregistrarea și primele 3 ședințe-lecții sunt gratuite. Pentru mai multe detalii poți accesa pagina de Contact a site-ului și poți realiza o programare.

NOU! Accesează gratuit primele 3 ședințe-lecții ale platformei de psihoterapie și dezvoltare personală online descărcând aplicația GandesteSanatos din AppStore și GooglePlay. Dacă dorești și interacțiune cu un psiholog te poți înregistra gratuit pe www.gandestesanatos.ro.

Psihoterapeut Raluca Liștea

0736.177.407

raluca.listea@psihosolutii.ro

www.gandestesanatos.ro

www.psihosolutii.ro