Atunci când vorbim despre anxietate sau grijă exagerată, nejustificată care ajunge să afecteze funcționarea zilnică a persoanelor și calitatea vieții, de cele mai multe ori oamenii caută soluții referitoare la modul în care să o gestioneze. În practica zilnică cu clienții, partea de intervenție este esențială pentru depășirea problemelor emoționale de acest tip. De multe ori, însă, sunt întrebată de unde vin astfel de emoții disfuncționale, mai ales atunci când cauza nu pare să fie una evidentă sau atunci când în viața omului nu s-a întâmplat ceva negativ recent care să justifice declanșarea unor astfel de stări. Tocmai din acest motiv, în articolul de față doresc să clarific care pot fi câteva dintre sursele care stau la baza îngrijorării / fricii nesănătoase, așa cum au fost ele identificate în studii și cărți de specialitate.

Cum spuneam mai sus, interesant este că persoanele care se îngrijorează nu descriu lucruri îngrozitoare care s-ar fi întâmplat recent în viața lor. În realitate, nu pare să se întâmple nimic neobișnuit în viața lor. Nici mari traume și prea puține pierderi majore, cel puțin, nu în prezent.

1. Traume. Cei care suferă de îngrijorare cronică au un nivel mai ridicat de traumă, mai ales de amenințări cu rănirea fizică, în perioada copilăriei. Dar, ca adulți, oamenii care se îngrijorează cronic au cele mai puține motive de îngrijorare cu privire la amenințarea cu abuzul fizic. Un motiv ar fi acela că ei evită să se gândească la lucruri supărătoare. Multe dintre îngrijorări sunt încercări de evitare a emoțiilor proprii.

2. Părinți îngrijorați și exagerat de protectivi. Adulții care se îngrijorează au avut părinți care se îngrijorau. E foarte posibil ca în copilărie ei să fi imitat acest stil de gândire îngrijorată. Mamele persoanelor care se îngrijorează au fost supraprotectoare și au încercat să-i protejeze pe copiii lor de ceea ce considerau ele că ar fi o lume periculoasă. Mesajul a fost acela că trebuie mereu să ții garda sus și să-ți controlezi mediul. Multe dintre aceste mame au combinat supraprotecția cu lipsa căldurii sufletești. Au fost mame controlatoare și intruzive, dar au manifestat foarte puțină afecțiune.

3. Parentajul inversat. Unele mame îl fac pe copil să adopte rolul de părinte. Mama își împărtășește problemele cu copilul și speră să primească de la acesta mângâiere. Această inversare de roluri duce la tendința de îngrijorare de mai târziu, în special la îngrijorarea cu privire la ce gândesc și ce simt ceilalți oameni. Un efect colateral este că cea mai frecventă grijă a celor care se îngrijorează cronic e preocuparea față de relațiile lor. Îngrijorații sunt cel mai preocupați că nu sunt suficient de grijulii și atenți cu alți oameni. Își fac griji că îi dezamăgesc pe alții, că alți oameni sunt supărați pe ei și că alții sunt nefericiți. De fapt, există o tendință ca ei să fie mai buni decât persoanele care nu se îngrijorează la anticiparea sentimentelor altor oameni.

4. Părinții le-au ignorat emoțiile. Persoanele care se îngrijorează au avut părinți care au tratat emoțiile copilului ca și cum ar fi fost un deranj ori ca și cum copilul s-ar fi prefăcut că simte vreo durere sau are sentimente neplăcute. Asemenea copii cresc crezând că nu pot să aibă emoții și că nimeni nu îi va susține.

5. Atașamente nesigure. Adulții care se îngrijorează au avut cel mai probabil un părinte care a murit înainte ca ei să atingă vârsta de 16 ani. Pierderea unui părinte îl poate face pe copil să fie mai îngrijorat în legătură cu pierderile interpersonale, cum ar fi ruperea relațiilor, oameni care se supără pe el sau orice conflicte și certuri care ar putea apărea. Adesea, el a avut atașamente foarte nesigure cu părinții săi. Acest lucru înseamnă că nu întotdeauna a fost sigur dacă părinții îi vor fi aproape, nu a putut conta pe părinți că îi acordă atenție ori s-a temut că părinții ar putea pleca sau muri.

6. Rușinea. Mamele oamenilor timizi au fost foarte concentrate pe rușine ca modalitate de a-și controla copiii. Ele spun lucruri precum: „Ce vor crede oamenii?”; „Sunt foarte dezamăgită de tine” sau „Nu spune nimănui că ai făcut așa ceva”. Rușinea te face să simți că trebuie să ascunzi cine și ce ești tu. Copiii care cresc cu astfel de părinți se rușinează că oamenii îi vor vedea ca fiind defecți sau emotivi.

Dacă aveți nevoie de sprijin în a înțelege și a învăța cum anume să vă controlați fricile nesănătoase, vă așteptăm la cabinetele noastre din București sau Cluj-Napoca sau pe www.gandestesanatos.ro, unde înregistrarea și primele 3 ședințe-lecții sunt gratuite. Pentru mai multe detalii puteți accesa pagina de Contact a site-ului și să realizați o programare.

NOU! Accesați gratuit primele 3 ședințe-lecții ale platformei de psihoterapie și dezvoltare personală online descărcând aplicația GândeșteSănătos din AppStore și GooglePlay. Dacă doriți și interacțiune cu un psiholog vă puteți înregistra gratuit pe www.gandestesanatos.ro.

Psiholog Ioana Ionicioiu

0746 211 896

ioana.ionicioiu@psihosolutii.ro

www.gandestesanatos.ro

www.psihosolutii.ro

Orice persoană care suferă de anxietate spune că vrea să scape de stările chinuitoare cât de repede, dacă se poate chiar de ieri! Alături de clienții mei am putut să observ anumiți factori care grăbesc procesul de vindecare, iar alții care îl împiedică.

Iată trei elemente care te vor ajuta să ajungi la rezultatul dorit cât mai repede:

1. Răbdarea. Procesul de vindecare a anxietății necesită schimbarea modalităților iraționale de gândire. Acestea au fost acumulate în ani de zile și repetate involuntar în gândul tău zilnic, cel mai probabil. Ca urmare, mintea nu va avea cum să asimileze în doar câteva zile idei și comportamente diferite. Pe unele poate le va accepta mai ușor, dar pe altele le va percepe ca fiind riscante. Ideea că „trebuie să te simți bine repede” este un gând irațional care te încurcă și chiar îți poate stopa vindecarea. Persoanele care acceptă procesul, trec prin etape și nu caută scurtături amăgitoare au, de fapt, un parcurs mai rapid către starea de bine.

2. Încrederea. În procesul de vindecare este important să fii dispus să încerci exercițiile și perspectiva pe care ți-o propune terapeutul, chiar dacă aceasta va însemna că vei ieși din zona de confort și că anxietatea ta se va face simțită. Probează noile idei și comportamente ca pe niște haine noi și observă ce se întâmplă. Poate la început îți par stranii și ușor incomode, dar cel mai probabil te vei simți din ce în ce mai bine. De ce este cel mai probabil ca te vei simți din ce în ce mai bine? Deoarece terapia cognitiv-comportamentală și tehnicile practicate în cadrul acesteia sunt probate și validate științific.

3. Acceptarea. Acesta este poate cel mai greu pas deoarece pare un paradox. „Am venit la psihoterapie ca sa scap de problemă, nu să o accept”, îmi spunea un client. A accepta unde mă aflu acum nu înseamnă că voi rămâne mereu în acel loc, ci mai curând că deschid un dialog cu mine vis-a-vis de problema care mă supără. O privesc direct, în loc să o evit, o analizez, în loc să o resping. Îi fac loc în mintea mea, deoarece oricum este acolo. Ca sa începi să te vindeci este important să accepți că există ceva de vindecat.

În procesul tău de vindecare a anxietății te încurajez, deci, să te înarmezi cu răbdare, să ai încredere în proces, încercând și observând rezultatele și să exersezi zi de zi acceptarea.

Te așteptăm cu drag la cabinetele noastre din București sau Cluj. În caz că nu poți ajunge, intră pe www.gandestesanatos.ro, unde înregistrarea și primele 3 ședințe-lecții sunt gratuite. Pentru mai multe detalii poți accesa pagina de Contact a site-ului și poți realiza o programare.

NOU! Accesează gratuit primele 3 ședințe-lecții ale platformei de psihoterapie și dezvoltare personală online descărcând aplicația GândeșteSănătos din AppStore și GooglePlay. Dacă dorești și interacțiune cu un psiholog te poți înregistra gratuit pe www.gandestesanatos.ro.

Psihoterapeut Sandra Voicu

0729.007.831

sandra.voicu@psihosolutii.ro

www.gandestesanatos.ro

www.psihosolutii.ro

Probabil cei mai mulți dintre noi care se confruntă sau s-au confruntat cu anxietatea și depresia, au citit sau auzit la un moment dat faptul că evitarea este printre principalii factori care cauzează și mențin aceste stări. Deși o strategie ce pare utilă pe termen scurt, ea ajunge să aibă costuri pe termen mai lung, de aceea e important să o înțelegem și să găsim strategii alternative mai sănătoase de a face față problemelor de zi cu zi.

În repertoriul nostru de răspunsuri la pericole, fie că sunt reale sau imaginare, găsim 3 mari categorii: luptă, fugi și îngheață. Evitarea ar fi echivalentul răspunsului de fugă și în situații cu adevărat amenintățoare ar putea să fie cel mai bun lucru pentru noi și supraviețuirea noastră. Așadar, evitarea în sine nu e neapărat nesănătoasă, ci în funcție de context și de cât de mult ne bazăm doar pe acest tip de coping, poate să devină neproductivă și să ne prelungească stresul pe o durată lungă de timp. Uneori formele evitării pot să fie evidente, de exemplu refuzăm să mergem la o petrecere pentru a evita interacțiunea cu alți oameni, sau mai subtile precum ruminatul sau îngrijoratul excesiv pentru a nu simți emoții negative la o intensitate prea mare.

Primul pas înspre a combate evitarea este să identificăm în ce fel se manifestă aceasta la fiecare dintre noi. Sub formă de procrastinare a unor sarcini? Prin activități precum a ne uita la seriale, a consuma alcool sau a petrece mult timp pe rețele de socializare? Prin suprimarea emoțiilor inconfortabile? Prin dormit excesiv? Prin a nu spune ce ne deranjează pentru a nu creea conflicte? Acestea sunt câteva exemple de evitare, însă precum spuneam pot fi multe alte modalități mai evidente sau mai subtile prin care evităm. Încercați să vă observați și să conștientizați când vă angajați în astfel de comportamente.

La pasul următor, faceți o listă cu avantajele și dezavantajele evitării. Acest mod de a gestiona problemele poate avea părțile lui bune și e important să le vedeți și să înțelegeți cum v-au ajutat în trecut și cum vă ajută acum. În aceelași timp, poate veni cu costuri de care s-ar putea să nu fim tot timpul conștienți, identificare lor ajutându-ne să avem o viziune mai largă asupra întregului tablou. De exemplu, dacă evit să ies la întâlnire cu o persoană de care îmi place, avantajele pot fi că nu simt disconfortul care s-ar putea să apară într-o astfel de situație și nu risc o respingere, pe când costurile ar fi că nu-mi dau nici șansa să cunosc acea persoană, ratez oportunitatea de a avea o întâlnire plăcută și îmi scad șansele să fiu într-o relație satisfăcătoare.

O a treia etapă în gestionarea evitării este găsirea unei strategii alternative evitării. O viziune cât mai clară despre ce am putea face în loc să evităm ne poate ghida în acest demers. Dacă, de exemplu, am un proiect pe care îl tot amân, în loc să continui să nu mă gândesc la el și să procratinez, pot alege să îmi fac un plan și să stabilesc care sunt pașii concreți pentru a-l implementa. Chiar dacă asta presupune o doză de anxietate și frustrare și s-ar putea să reapară impulsul de a evita, pot să învăț să tolerez aceste neplăceri practicând un exercițiu de mindfulness sau repetându-mi în minte fraze care să ma ajute să fac față frustrării.

Nu în ultimul rând, o a patra etapă importantă în reducerea evitării este perseverența. O schimbare precum aceasta poate fi dificilă, cu multe suișuri și coborâșuri, de aceea a persevera în ciuda dificultății este cheia spre succes. În momentele mai grele, vă puteți aminti că eforturile pe care le faceți și le-ați facut nu sunt în zadar, că e nevoie de multă practică și e normal să apară recăderi și că vă puteți simți speriați și descurajați și în același timp să faceți ce e bine pentru voi. De asemenea, nu uitați să vă recompensați orice succes, iar în cazul în care nu ați reușit ce v-ați propus, să vedeți experiența ca pe o modalitate bună de învățare și creștere.

Vă urez success în reducerea evitării și dacă aveți nevoie de ajutor din partea psihologului, vă așteptăm cu drag la cabinetele noastre din București sau Cluj. În caz că nu puteți ajunge, intrați pe www.gandestesanatos.ro, unde înregistrarea și primele 3 ședințe-lecții sunt gratuite. Pentru mai multe detalii puteți accesa pagina de Contact a site-ului și puteți realiza o programare.

NOU! Accesați gratuit primele 3 ședințe-lecții ale platformei de psihoterapie și dezvoltare personală online descărcând aplicația GândeșteSănătos din AppStore și GooglePlay. Dacă doriți și interacțiune cu un psiholog vă puteți înregistra gratuit pe www.gandestesanatos.ro.

Psihoterapeut Alexandra Păcurar

0751.052.008

alexandra.pacurar@psihosolutii.ro

www.gandestesanatos.ro

www.psihosolutii.ro

Cum ar fi dacă ți-aș spune că e ceva ce poți face chiar în acest moment pentru mintea ta, pentru a-ți îmbunătăți dispoziția și capacitatea de concentrare, memoria și nivelul de energie?  Dar și că acest lucru are un efect pe termen lung și te poate proteja de depresie, Alzheimer sau demență. Ai face-o? Citește în continuare dacă vrei să afli cum poți face asta începând de azi din confortul propriei case.

Este vorba despre… mișcarea fizică.

Mișcarea fizică este unul din lucrurile cele mai transformatoare pe care le poți face pentru mintea ta chiar acum.

De ce să faci mișcare?

– În primul rând are efecte imediate asupra creierului tău. Un singur antrenament îți va crește nivelul de serotonină, noradrenalină și dopamine, care au efect asupra dispoziției tale. Sportul schimbă circuitele în creier (mintea ta produce noi celule nervoase) și îmbunătățește claritatea mentală și îți dă un nivel mai mare de energie. Ceea ce îl face eficient în reducerea simptomelor de anxietate și depresie.

– Te ajută la îmbunătățirea atenției.

– Îți protejează creierul. Gândește-te la creierul tău ca la un muschi pe care îl antrenezi prin mișcare. Astfel vei avea un creier puternic.

– Scade nivelul de stres. Participanții la mai multe studii care au avut o zi foarte stresantă și au făcut sport au raportat niveluri de stres mult mai mici pe perioada zilei. Alte studii au arătat că persoanele care practică regulat o formă de sport au o rezistență la factorii de stres mult mai mare decât persoanele sedentare. Exercițiile cardio (de exemplu, joggingul) sunt mai eficiente în reducerea simptomelor de stres.

– Este eficientă în reducere simptomelor de anxietate și depresie.

– Sportul are capacitatea de a ajunge în mușchii inimii și cu cât acest mușchi e mai antrenat, el devine mai puternic și cu atât te vei simți mai liniștit.

Un lucru interesant cu privire la sport e că te ține energic pe tot parcursul zilei, dar seara te ajută să te liniștești. Practic funcționează ca un somnifer natural.

E important să faci sport zilnic sau măcar o dată la 2 zile. Poți să faci orice fel de mișcare, de la o plimbare în mod alert, la a te juca badminton cu prietenii în parc.

Sportul e un miracol, așa că te încurajez să îl practici cât mai des!

Sper ca aceste informaţii să te impulsioneze în cazul în care încă nu faci sport în mod regulat, iar dacă ți se pare dificil să-l introduce în rutina ta zilnică si crezi că te-ar ajuta puțin ajutor din partea psihologului, te așteptăm cu drag la cabinetele noastre din București sau Cluj. În caz că nu poți ajunge, intră pe www.gandestesanatos.ro, unde înregistrarea și primele 3 ședințe-lecții sunt gratuite. Pentru mai multe detalii poți accesa pagina de Contact a site-ului și poți realiza o programare.

NOU! Accesează gratuit primele 3 ședințe-lecții ale platformei de psihoterapie și dezvoltare personală online descărcând aplicația GandesteSanatos din AppStore și GooglePlay. Dacă dorești și interacțiune cu un psiholog te poți înregistra gratuit pe www.gandestesanatos.ro.

Psihoterapeut Andreea Șandru

0751.923.276

andreea.sandru@psihosolutii.ro

www.gandestesanatos.ro

www.psihosolutii.ro

Lumea în care trăim ne oferă mai multe facilităţi ca niciodată, fapt ce ne bucură. Există, însă, o serie de aspecte care merită atenţia noastră atunci când vine vorba de activitatea fizică. În trecut, încă din epoca primitivă, mişcarea a făcut parte integrantă din viaţa de zi cu zi a oamenilor, fapt ce a contribuit la dezvoltarea noastră armonioasă. Diferenţele dintre stilul de viaţă de atunci şi cel de acum sunt semnificative; de exemplu, în ceea ce priveşte sedentarismul, dacă în trecut individul era nevoit să se lupte cu prădătorii sau să fugă din calea lor, în prezent o bună parte dintre noi ne petrecem timpul stând pe scaun, cel mai probabil lucrând la un calculator. De asemenea, dacă în trecut oamenii erau nevoiţi să facă efort fizic susţinut pentru căutarea hranei, în prezent folosim maşina ca principal mijloc de transport spre supermarket, în acest mod fiind redus semnificativ timpul petrecut făcând mişcare.

Relaţia dintre exerciţiul fizic şi tulburările emoţionale

Stresul şi anxietatea fac parte integrantă din viaţa noastră; tulburările de anxietate afectează în prezent cca. 40 de milioane de adulţi. Exerciţiul fizic are efecte dincolo de eliberarea temporară de stres pe care o resimţim atunci când ne angajăm în activităţi fizice, având, conform cercetărilor, un efect curativ. Care sunt însă mecanismele prin care sportul ne ajută atât de mult atunci când avem o tulburare emoţională?

Un prim astfel de mecanism este îmbunătăţirea funcţionării cognitive, prin îmbunătăţirea fluxului de sânge în creier şi prin creşterea sintezei de BDNF (engl. brain-derived neurotrophic factor), o substanţă cu rol important în reglarea emoţiilor.

De asemenea, sportul ne îmbunătăţeşte dispoziţia prin eliberarea unor substanţe precum endorfinele, serotonina, dopamina – substanţe cu rol important în reducerea stărilor emoţionale negative.

Sportul are un efect direct asupra calităţii somnului, atât prin faptul că reduce emoţiile negative, cât şi printr-o serie de modificări la nivelul corpului, cum ar fi, de exemplu, optimizarea ratei cardiace.

De asemenea, atunci când practicăm un sport, avem mai multă încredere în propria persoană, ne creşte sentimentul controlului asupra propriei vieţi şi pentru moment ne distragem atenţia de la îngrijorări. Nu mai puţin important, de multe ori avem o viaţa socială mai activă atunci când practicăm un sport.

În cazul în care îţi doreşti să începi un program de exerciţii fizice regulat, însă condiţia ta fizică nu este cea mai bună în prezent, nu te descuraja! O serie de cercetări atestă faptul că exerciţiul fizic moderat, cum ar fi o plimbare sau o alergare uşoară ne poate atenua disconfortul psihic, având un efect calmant printr-un proces similar modului în care aspirina calmează durerea de cap.

Dacă ai deja un program pentru exerciţiul fizic, continua să-l implementezi aşa cum l-ai conceput; dacă nu, îţi prezint în continuare o serie de sugestii ale ADDA (Societatea Americană de depresie şi anxietate) care s-au dovedit a fi utile celor mai multe persoane cu care am lucrat până în prezent.

· 5X30: umblă, mergi cu bicicleta sau aleargă între 3 şi 5 ori pe săptămână, câte 30 de minute.

· Constanţa e mai importantă decât un antrenament perfect; setează-ţi scopuri mici ce pot fi atinse, în fiecare zi.

· Găseşte exerciţiul fizic care ţi se potriveşte; dacă eşti o persoană extrovertită, s-ar putea să ţi se potrivească mai bine activităţile de grup; în caz contrar, dacă eşti o persoană introvertită şi preferi activităţile solitare, e posibil să ţi se potrivească un sport individual.

· Îmbină utilul cu plăcutul: foloseşte un iPod sau un alt aparat pentru a descărca muzică, podcasturi sau cărţi audio; multe persoane se simt mai motivate sau găsesc mai distractiv exerciţiul fizic dacă ascultă ceva ce le place.

· Găseşte un prieten care să ţi se alăture; îţi va fi, probabil, mai uşor să fii disciplinat în îndeplinirea scopurilor când angajamentul tău este dublu: atât faţă de programul de exerciţii fizice, cât şi faţă de persoana care ţi se alătură în acest demers.

· Ai răbdare cu tine când începi un nou program de exerciţii fizice; dacă stilul tău viaţă este unul sedentar, e firesc să ai nevoie de 4-8 săptămâni ca să simţi că exerciţiul fizic devine mai uşor.

Aşa cum afirma Salvador Dali, sportul este rugăciunea trupului. Avem, aşadar, toate motivele să practicăm exerciţiul fizic regulat şi să privim fiecare oportunitate de a face mişcare ca pe o şansă de a trăi conform principiului vaselor comunicante: ,,Mens sana in corpore sano.”

Sper ca aceste informaţii să te ajute să ai o viziune mai limpede asupra modului în care sportul poate produce schimbări importante în viaţa noastră, iar dacă ai nevoie de ajutor din partea psihologului, te așteptăm cu drag la cabinetele noastre din București sau Cluj. În caz că nu poți ajunge, intră pe www.gandestesanatos.ro, unde înregistrarea și primele 3 ședințe-lecții sunt gratuite. Pentru mai multe detalii poți accesa pagina de Contact a site-ului și poți realiza o programare.

NOU! Accesează gratuit primele 3 ședințe-lecții ale platformei de psihoterapie și dezvoltare personală online descărcând aplicația GandesteSanatos din AppStore și GooglePlay. Dacă dorești și interacțiune cu un psiholog te poți înregistra gratuit pe www.gandestesanatos.ro.

Psihoterapeut Anca Nemțeanu

0744.583.945

anca.nemteanu@psihosolutii.ro

www.gandestesanatos.ro

www.psihosolutii.ro

Se spune că în viață trebuie să acceptăm ce nu poate fi schimbat, să schimbăm ce poate fi schimbat, și să avem înțelepciunea de a face diferența între cele două. Pe cât de adevărat, pe atât de complicat. Pe lângă faptul că uneori nu știm cum să facem asta, acceptarea în sine poate fi un concept greu de înțeles.

Prin definiție, acceptarea este o atitudine voluntară și intenționată de deschidere față de viață. Atunci când acceptăm, ne împăcăm cu realitatea momentului prezent și a trecutului, și facem loc experiențelor interioare aferente. În loc să negăm realitatea, să îi opunem rezistență sau să o evităm, ne deschidem pentru a experimenta realitatea în profunzimea ei, așa cum este ea în momentul prezent. Ideea de bază este de a recunoaște ce este, fără lupte sau defense.

Pentru a surprinde mai bine conceptul de acceptare, este important să înțelegem și ce nu este acceptarea.În primă instanță, atunci când acceptăm ceva nu înseamnă că ne place, suntem de acord sau aprobăm. Spre exemplu, acceptarea faptului că în continuare există foarte multă discriminare pe baza etniei, genului sau orientării sexuale nu înseamnă că aprobăm acest lucru sau că ne place. Înseamnă pur și simplu că suntem conștienți că asta este realitatea curentă.

În egală măsură, acceptarea nu este resemnare pasivă și nu este antonimă cu schimbarea. Din contră, acceptarea este o condiție necesară pentru schimbare, deoarece este nevoie ca în primul rând să acceptăm că există o problemă ca să putem să o rezolvăm. Probabil nu am merge la medic și nu ne-am trata dacă nu am accepta că avem o problemă medicală. În aceeași manieră, probabil nu am încerca să reparăm relația de cuplu dacă nu am accepta că relația nu merge bine.

Înțelegerea noțiunii de acceptare este necesară, dar poate că nu este suficientă pentru a cultiva o atitudine de acceptare față de viață. În continuare sunt prezentate câteva tehnici care ne pot ajuta să o cultivăm și să punem astfel bazele schimbării.

Conștientizează că te opui realității

De cele mai multe ori nici nu ne dăm seama că suntem în negare, așa că primul pas înspre acceptare este să te întrebi cu ce te lupți să accepți în momentul de față. Descrie cât mai obiectiv și faptic ce este necesar să accepți și evită interpretările, evaluările și minimalizările.

Renunță la trebuie

Avem dificultăți de acceptare atunci când insistăm ca realitatea să fie altfel față de cum este. Când nu ne place ceva, credem cu tărie că lucrurile și oamenii din jurul nostru trebuie să fie așa cum nu sunt și ne opunem cu vehemență. Sigur că nu este nimic în neregulă în a avea dorințe și preferințe, însă trebuie să fim conștienți de faptul că doar pentru că noi ne dorim ca ceva să se întâmple, nu înseamnă că acel lucru trebuie cu necesitate să se întâmple.

Gândește-te la cauzele situației pe care vrei să o accepți

Tot ceea ce există este efectul unor cauze, iar acceptarea vine mult mai ușor dacă încercăm să înțelegem cauzele pentru situația pe care vrem să o acceptăm. În felul acesta realizăm că date fiind cauzele, nu se putea să fie altfel. Totuși, acest lucru nu înseamnă că putem întotdeauna să identificăm cauzele sau că ar trebui să facem din asta un scop primordial, dar atunci când cauzele sunt identificabile, înțelegerea lor ne poate ajuta să acceptăm mai ușor situația.

Fă invers

Întreabă-te ce ai face diferit dacă ai accepta realitatea și comportă-te de parcă ai acceptat-o deja. Când facem asta apare o disonanță cognitivă, adică apare un conflict între ce gândim și modul în care ne comportăm, iar acest lucru cauzează un disconfort psihic semnificativ. Deoarece avem nevoie de consistență între ce facem și ce gândim, convingerile și credințele noastre ajung să se ajusteze la comportament pentru a reduce disonanța cognitivă. Astfel, comportându-ne ca și cum am acceptat deja, chiar vom ajunge să acceptăm.

Anticipează cum ai face față

Se întâmplă să refuzăm să acceptăm ceva deoarece ne este teamă că adevărul va fi o catastrofă și nu vom putea face față. Nu sunt puține exemplele în care oamenii refuză să meargă la medic sau la psiholog pentru anumite probleme din teama că vor descoperi un adevăr îngrozitor pe care cred că nu l-ar putea gestiona. În astfel de situații, ajută mult să ne gândim în prealabil cum am face față și de ce resurse am putea să ne folosim pentru a gestiona situația de care ne temem.

Lasă loc pentru emoții negative

De multe ori acceptarea atrage după sine multă dezamăgire, tristețe, furie, rușine sau alte emoții negative. Ele pot fi într-adevăr foarte neplăcute și chinuitoare, dar suprimarea lor nu duce decât la intensificarea lor, așa că este important să ne normalizăm emoțiile și să le consumăm pentru a putea merge mai departe.

În esență, când vorbim de acceptare, totul se rezumă la acceptarea momentului în care suntem și schimbarea momentului următor. Cu siguranță nu este ușor, dar beneficiile nu pot fi îndeajuns subliniate. Dacă ai nevoie de ajutor din partea psihologului pentru a te înțelege mai bine, te așteptăm cu drag la cabinetele noastre din București sau Cluj. În caz că nu poți ajunge, intră pe www.gandestesanatos.ro, unde înregistrarea și primele 3 ședințe-lecții sunt gratuite. Pentru mai multe detalii poți accesa pagina de Contact a site-ului și poți realiza o programare.

NOU! Accesează gratuit primele 3 ședințe-lecții ale platformei de psihoterapie și dezvoltare personală online descărcând aplicația GandesteSanatos din AppStore și GooglePlay. Dacă dorești și interacțiune cu un psiholog te poți înregistra gratuit pe www.gandestesanatos.ro.

Psihoterapeut Raluca Liștea

0736.177.407

raluca.listea@psihosolutii.ro

www.gandestesanatos.ro

www.psihosolutii.ro

Atunci când vorbim despre anxietate, de multe ori spunem ca ne ține blocați în trecut și înspăimântați vis-a-vis de viitor, însă poate cea mai gravă consecință a anxietatii este aceea că ne fură prezentul.

De multe ori persoanele care suferă de anxietate sunt îngrijorate în legătură cu o mare varietate de situații sau probleme. Acestea întâmpină provocări majore în diferite segmente ale vieții cotidiene, de la îndeplinirea sarcinilor de la locul de munca și până la cele de acasă.

Spre deosebire de fobie, care se focalizează mai mult pe un anumit obiect sau situație specifică, anxietatea generalizată, după cum îi spune și numele, este difuză și pervazivă, pare constantă și chiar dacă nu este la fel de intensă ca un atac de panică, frecvența și durata simptomelor, atât mentale cât și fizice, o fac să fie dificil de suportat și chiar epuizantă.

Cei care au experimentat anxietate într-un anumit punct din viața lor sunt conștienți de acele simptome comune, precum gândurile care generează neliniște, o frecvență cardiacă mai crescută sau poate probleme în ceea ce privește somnul, însă anxietatea poate, de asemenea, să afecteze viața în moduri care pot să nu aibă nici o legătură, să nu fie relevante pentru emoțiile și gândurile anxioase.

Pe de-o parte frica și îngrijorările pot să ne facă să ne îndoim de capacitatea noastră de a face față sau a gestiona anumite situații. Mulți clienți cred că atunci când anxietatea va escalada nu vor fi capabili să se ajute singuri, își vor pierde controlul sau chiar că vor muri.

De asemenea, persoanele cu anxietate adesea își doresc să scape de aceste simptome și folosesc diverse strategii de evadare sau de evitare, iar printre cele mai răspândite strategii se numără și consumul de alcool sau substanțe, care este un ajutor la îndemână, însă este unul pe termen scurt, de aceea există o suprapunere între persoanele diagnosticate cu tulburare de anxietate generalizată și dependențe.

Calitatea vieții este una dintre cele mai afectate componente atunci când vorbim despre anxietate generalizată. Trebuie să înțelegem că a avea anxietate generalizată înseamnă simplu spus să trăiești în frică sau în nelinilte constantă, o frică ce de multe ori nu are o sursă specifică, iar acest lucru este foarte neplăcut și obositor și ne limitează în foarte multe feluri, ducând la o scădere semnificativă în ceea ce privește calitatea vieții.

Mai mult, anxietatea poate să intervină atunci când vrem să încercăm lucruri noi sau când suntem nevoiți sa ne asumăm riscuri în ceea ce privește viața personală sau chiar viața profesională sau câteodată ne împiedică să facem și lucrurile simple precum este banala ieșire din casă până la magazin. Mulți oameni cu anxietate se simt ca într-o cușcă. Ei văd lucruri pe care ar vrea sa le facă în viața lor, dar anxietatea îi împiedică din a le încerca, iar acest lucru, ca și o consecință pe termen lung, ne poate afecta capacitatea de a ne dezvolta la potențial maxim.

Ca și concluzie, dacă anxietatea ne afectează negativ funcționarea și efectele ei se resimt în toate ariile vieții noastre e timpul să căutăm ajutorul unui specialist, deoarece cu ajutor este mai ușor să privim în față anxietatea cu toate consecințele ei și să ne recăpătăm controlul asupra propriei vieți.

Te așteptăm cu drag la cabinetele noastre din București sau Cluj-Napoca sau pe www.gandestesanatos.ro, unde înregistrarea și primele 3 ședințe-lecții sunt gratuite. Pentru mai multe detalii poți accesa pagina de Contact a site-ului și poți realiza o programare.

NOU! Accesează gratuit primele 3 ședințe-lecții ale platformei de psihoterapie și dezvoltare personală online descărcând aplicația GândeșteSănătos din AppStore și GooglePlay. Dacă dorești și interacțiune cu un psiholog te poți înregistra gratuit pe www.gandestesanatos.ro.

Psiholog Larisa Paul

0737 039 446

larisa.paul@psihosolutii.ro

www.gandestesanatos.ro

www.psihosolutii.ro

La începutul pandemiei, lucratul de acasă și școala online au părut alternative bune muncii de la birou și școlii față în față. Această soluție ne-a putut ajuta să ne continuăm activitatea și o bună parte din noi au văzut asta chiar ca pe o gură de aer proaspăt, mai ales dacă anxietatea socială nu ne este străină. Însă lipsa contactului direct pe termen lung ne crește anxietatea socială, lucru observat după mai bine de un an de când a început pandemia. Acum, când se vorbește tot mai mult despre întoarcerea la “normal”, va fi nevoie să gestionăm această anxietate și sper ca ideile de mai joi să vă ajute în acest sens. Așadar, ce putem face?

1. Nu evita

Orice anxietate este întreținută prin intermediul evitării. Atunci când alegem să nu ne confruntăm cu lucrurile care ne creează teamă pe termen scurt ne simțim ușurați, însă pe termen lung anxietatea va rămâne prezentă. Dacă mintea ta îți spune să nu îți exprimi părerea într-o ședință sau să nu te uiți în ochii celor de lângă tine, încearcă să faci opusul. Vei vedea că pe măsură ce te expui la situațiile inconfortabile, teama va scădea din ce în ce mai mult.

2. Conștientizează-ți bias-ul de interpretare

Persoanele care au anxietate socială tind să interpreteze expresiile faciale și comportamentul celorlalți ca fiind mai negative decât cei care nu au acest tip de anxietate. De exemplu, o față neutră din punct de vedere emotional ar putea fi văzută ca furioasă, iar un comentariu relativ inofensiv ca și o critică sau o judecată. Este important să fim conștienți de aceste interpretări și să încercăm să le corectăm când ne dăm seama că mintea noastră automat a făcut aceste greșeli.

3. Identifică și dezbate credințele de bază

Pentru a înțelege de unde vine anxietatea, e important să „sapi” în gândurile tale și să ajungi la credințele tale de bază. Te poți întreba: ce ar însemna pentru mine faptul că ceilalți m-ar judeca negativ? Că voi fi respins și voi rămâne singur? Că sunt fără valoare? Că sunt neputincios? Că sunt total diferit de ceilalți și niciodată nu voi face parte din grup? Încearcă să identifici acele credințe care stau la baza anxietății tale. După ce le-ai identificat, imaginează-ți că ești un om de știință care are de testat aceste ipoteze. Ce dovezi există pentru ele? Ce dovezi sunt împotriva lor? Cu ce argumente pot fi susținute și care sunt argumentele care le contrazic?

4. Re-evaluează consecințele negative

Mulți dintre noi ne imaginăm că o situație în care facem o greșeală și ceilalți râd sau ne critică va duce la o catastrofă, ceva ce nu am putea suporta. Însă concecințele pe care le anticipăm de cele mai multe ori sunt mult mai puțin grave și cu siguranță pot fi suportate. O re-evaluare în termeni realiști despre cum s-ar desfășura lucrurile ne va putea ajuta să vedem că viața va merge mai departe, că job-ul nostru nu este neapărat pus în pericol, că vom putea da ochii cu ceilalți și după un incident sau că părerea colegilor despre noi nu va fi atât de negativă și „bătută în cuie” precum ne face anxietatea socială să credem. În plus orice emoție, chiar și rușinea putem să o trăim și să o tolerăm, fără să ne ascundem sau să “ne băgăm în pământ“.

5. Comunică asertiv

Comunicarea asertivă este un instrument foarte util în relaționarea cu cei de lângă noi. Aceasta ne poate ajuta să setăm limite, să îi facem conștienți pe cei de lângă noi de cum ne simțim și ce am avea nevoie. Astfel, o situație în care reacția celorlalți ne-a afectat poate fi gestionată exprimând ce simțim, gândim și ce am vrea să se întâmple diferit. De exemplu, dacă cineva a făcut un comentariu nepotrivit la adresa mea de față cu mai multe persoane, pot să îl iau deoparte și să ii spun că nu mi-a plăcut felul în care a vorbit și că a făcut-o de față cu ceilalți, iar pe viitor aș aprecia să îmi spună în particular pe un ton mai puțin ironic ceea ce dorește să-mi spună.

Sper ca aceste idei să vă ajute în gestionarea anxietății odată cu reîntoarcerea la muncă sau la școală, iar dacă aveți nevoie de ajutor din partea psihologului, vă așteptăm cu drag la cabinetele noastre din București sau Cluj. În caz că nu puteți ajunge, intrați pe www.gandestesanatos.ro, unde înregistrarea și primele 3 ședințe-lecții sunt gratuite. Pentru mai multe detalii puteți accesa pagina de Contact a site-ului și puteți realiza o programare.

NOU! Accesați gratuit primele 3 ședințe-lecții ale platformei de psihoterapie și dezvoltare personală online descărcând aplicația GândeșteSănătos din AppStore și GooglePlay. Dacă doriți și interacțiune cu un psiholog vă puteți înregistra gratuit pe www.gandestesanatos.ro.

Psihoterapeut Alexandra Păcurar

0751.052.008

alexandra.pacurar@psihosolutii.ro

www.gandestesanatos.ro

www.psihosolutii.ro

De la o simplă plimbare în parc până la o zi petrecută în sălbăticie, pe munte, natura s-a dovedit în rânduri repetate un aliat de încredere în încercările noastre de a avea un stil de viaţă sănătos, sau chiar în lupta împotriva unor tulburări emoţionale precum anxietatea şi depresia. Lista beneficiilor nu se opreşte aici; alte beneficii pe care le-am putea avea de pe urma petrecerii timpului în natură ar putea fi: atenţie îmbunătăţită, un nivel mai scăzut de stres, dispoziţie mai bună şi chiar o creştere a empatiei şi a disponibilităţii de a coopera.

În general, asociem spaţiile verzi precum parcurile şi pădurile cu relaxarea, însă recent a intrat în atenţia oamenilor de ştiinţă impactul pe care îl au spaţiile albastre precum râurile şi oceanele asupra funcţionării psihice. Factorii cei mai importanţi sunt, conform dovezilor, sentimentul de a fi conectat la natură (chiar şi atunci când nu suntem prezenţi fizic în natură) şi o emoţie ce a făcut obiectul cercetării în ultima perioadă în psihologie: veneraţia. Conform studiilor, această emoţie ne poate face mai sănătoşi, ne poate ajuta să gândim critic, poate schimba percepţia noastră asupra timpului prin reducerea sentimentului de presiune, ne poate face mai generoşi şi mai cooperanţi şi poate creşte sentimentul de a fi conectaţi cu cei din jur şi cu umanitatea, în general.

Efectele timpului petrecut în natură asupra sănătăţii fizice şi mentale

Timpul petrecut în natură sau faptul de a locui aproape de aceasta se asociază cu beneficii dintre cele mai diverse asupra sănătăţii: reduce riscul unor boli precum diabetul, boli cardiovasculare, reduce riscul de moarte prematură şi prelungeşte durata somnului. De asemenea, atunci când avem prin preajmă sau petrecem timp în spaţii verzi, tensiunea noastră arterială este mai scăzută şi avem un nivel mai scăzut de cortizol – unul dintre hormonii stresului.

Efectul atât de benefic al naturii asupra sănătăţii a fost explicat prin acţiunea fitoncidelor – componente organice cu proprietăţi antibacteriene eliberate de copaci.

Observând efectele benefice ale naturii asupra sănătăţii fizice şi mentale, japonezii practică de câteva decenii ceea ce numim în engleză forest bathing, sau scufundare în atmosfera pădurii. Acest lucru nu înseamnă să facem efectiv o baie în pădure, ci să ne imersăm în natură, să folosim toate cele cinci simţuri pentru a ne conecta la ,,magia” pădurii. Persoanele care practică acest lucru o fac în diverse feluri: plimbându-se, stând pe jos sau pur şi simplu petrecând timp în pădure.

Natura, depresia şi anxietatea

Conform unui studiu publicat în Jurnalul tulburărilor afective în 2012, natura poate avea un efect benefic asupra persoanelor care suferă de depresie sau anxietate; astfel, sunt suficiente plimbări de 50 de minute în mediul natural pentru a se observa o îmbunătăţire în starea afectivă a acestor persoane şi o funcţionare mai bună a memoriei, comparativ cu persoanele care au făcut o plimare de aceeaşi durată în mediul urban; efectele sunt cu atât mai semnificative cu cât persoana percepe mediul în care practică exerciţiile fizice ca fiind unul natural.

Natura, creativitatea şi rezolvarea de probleme

Cine nu s-a confruntat vreodată cu o situaţie în care să nu ştie ce să facă, să fie confuz sau să îi fie greu să ajungă la o decizie de care să fie mulţumit? Nu e o coincidenţă faptul că adesea, luându-ne timp să stăm în natură, ajungem mai repede la concluzii limpezi şi soluţii practice pentru problemele noastre; ceea ce se întâmplă, de fapt, este că devenim mai creativi atunci când vine vorba de găsirea de soluţii.

Efectul naturii asupra stimei de sine şi a dispoziţiei afective

Efectele petrecerii timpului în spaţii verzi se fac simţite şi asupra stimei de sine şi a dispoziţiei afective. Un studiu publicat în 2012 în Perspectives in Public Health, a adus lumina asupra faptului că participanţii, care aveau cu toţii probleme de sănătate mentală, au experimentat o reducere semnificativă a emoţiilor negative şi o creştere a stimei de sine în urma exerciţiului fizic în natură. În urma acestui studiu, cercetătorii au sugerat că ar fi folositor ca în viitor să fie combinate trei elemente în programele de promovare a sănătăţii mentale: natura, sportul şi socializarea.

În concluzie, a fi în natură are un efect terapeutic pentru noi. Dacă nu ai şansa să petreci suficient timp în mediul natural, vestea bună este că există soluţii la îndemână astfel încât să nu fim privaţi întru totul de efectele benefice pe care ni le oferă Mama Natură; un astfel de exemplu este ascultarea unor înregistrări ale sunetelor din natură, precum sunetul mării sau sunetul pădurii; nu mai puţin important, putem practica exerciţii de imagerie mentală – un instrument pentru corp şi minte care dirijează imaginaţia să creeze o experienţă dorită. Nu în ultimul rând, ne putem folosi și de grădinărit, o alternativă practică şi uneori mai la îndemână pentru a petrece timp afară şi a face mişcare în aer liber.

Sper ca aceste informaţii să îți fie de folos, iar dacă ai nevoie de ajutor din partea psihologului, te așteptăm cu drag la cabinetele noastre din București sau Cluj. În caz că nu poți ajunge, intră pe www.gandestesanatos.ro, unde înregistrarea și primele 3 ședințe-lecții sunt gratuite. Pentru mai multe detalii poți accesa pagina de Contact a site-ului și poți realiza o programare.

NOU! Accesează gratuit primele 3 ședințe-lecții ale platformei de psihoterapie și dezvoltare personală online descărcând aplicația GandesteSanatos din AppStore și GooglePlay. Dacă dorești și interacțiune cu un psiholog te poți înregistra gratuit pe www.gandestesanatos.ro.

Psihoterapeut Anca Nemțeanu

0744.583.945

anca.nemteanu@psihosolutii.ro

www.gandestesanatos.ro

www.psihosolutii.ro

Viața este plină de incertitudine. Nimic nu face mai evidentă această realitate decât pandemia cu care ne confruntăm. Dar chiar și în absența pandemiei, incertitudinea rămâne o parte inevitabilă a vieții deoarece nu avem cum să prezicem și să controlăm viitorul. Putem controla doar ce facem noi în prezent, și putem cunoaște doar atât cât ne permit informațiile pe care le deținem la un moment dat. Pe scurt, nu putem cunoaște viitorul până nu se întâmplă.

Deși mulți dintre noi am învățat să trăim cu această realitate, pentru alții, incertitudinea este intolerabilă. În general, persoanele care au intoleranță la incertitudine au un nivel mai crescut de anxietate și nu pot tolera să nu știe ceva sigur deoarece asociază incertitudinea cu un rezultat negativ, cu ceva amenințător și cu lipsa de control. Credința de bază este următoarea – Dacă ceva nu este sigur, înseamnă că se va termina rău și că nu voi putea face față. În absența certitudinii, aceste persoane ajung să se îngrijoreze excesiv în legătură cu toate posibilitățile și tot ce ar putea merge rău, încearcă să prevină fiecare problemă care ar putea să apară și caută soluția perfectă.

De altfel, intoleranța la incertitudine stă la baza îngrijorării, iar îngrijorarea este folosită cu scopul de a obține certitudinea. Atunci când ne spunem că trebuie să știm ceva sigur, continuăm să ne îngrijorăm până ne simțim siguri, dar pe măsură ce examinăm toate posibilitățile ne dăm seama că sunt prea multe necunoscute și prea multe lucruri pe care nu le putem controla, așa că ajungem să ne îngrijorăm și mai mult, și în final ajungem să ne simțim copleșiți. Această căutare nesfârșită a certitudinii nu face decât să alimenteze îngrijorările și să crească nivelul de anxietate, favorizând astfel dezvoltarea unor tulburări de anxietate.

Din acest motiv, creșterea toleranței la incertitudine este esențială. În continuare sunt prezentate câteva tehnici utile care pot ajuta în acest sens.

Acceptă că nu există certitudine într-o lume incertă. Sunt prea multe necunoscute și variabile pe care nu le putem anticipa sau controla, așa că este necesar să încercăm să integrăm incertitudinea ca parte normală și firească a vieții.

Conștientizează faptul că deja accepți incertitudinea. Fiindcă viața este plină de necunoscute, cu siguranță te poți gândi la numeroase situații din viața ta în care ai trăit cu incertitudine și ai reușit să o tolerezi. Întreabă-te cum ai făcut față și ce te-a ajutat să o tolerezi mai bine.

Înțelege că incertitudinea este neutră, nu negativă sau periculoasă. Doar pentru că nu știm ceva sigur, nu înseamnă că se va sfârși rău. Înseamnă că pur și simplu pe moment nu știm la ce să ne așteptăm.

Întreabă-te dacă de fapt chiar ai nevoie de certitudine. Probabil nu te-ai uita cu același entuziasm sau poate nu te-ai uita deloc la un serial dacă ar fi în totalitate previzibil, la fel cum nu te-ai uita cu același entuziasm la un meci sportiv dacă ai ști scorul de la bun început. Dacă stăm să ne gândim, viața ar fi destul de anostă dacă am ști tot timpul la ce să ne așteptăm.

Gândește în termeni de probabilități. Aproape orice este posibil, dar asta nu înseamnă că este și probabil. Dacă ne îngrijorăm în legătură cu tot ce este posibil, ajungem să ne îngrijorăm în legătură cu absolut orice. Drept urmare, încearcă să te focalizezi pe lucrurile care sunt probabile și plauzibile.

Concentrează-te pe ce se află sub controlul tău. Întreabă-te ce ține de tine și ce cunoști, și acceptă-ți limitele personale. Nu totul depinde de tine.

Deși incertitudinea poate fi resimțită ca fiind inconfortabilă și neplăcută, acceptarea ei este necesară dacă vrem să ne diminuăm nivelul de anxietate și să reducem îngrijorările. Dacă ai nevoie de ajutor din partea psihologului pentru a te înțelege mai bine, te așteptăm cu drag la cabinetele noastre din București sau Cluj. În caz că nu poți ajunge, intră pe www.gandestesanatos.ro, unde înregistrarea și primele 3 ședințe-lecții sunt gratuite. Pentru mai multe detalii poți accesa pagina de Contact a site-ului și poți realiza o programare.

NOU! Accesează gratuit primele 3 ședințe-lecții ale platformei de psihoterapie și dezvoltare personală online descărcând aplicația GandesteSanatos din AppStore și GooglePlay. Dacă dorești și interacțiune cu un psiholog te poți înregistra gratuit pe www.gandestesanatos.ro.

Psihoterapeut Raluca Liștea

0736.177.407

raluca.listea@psihosolutii.ro

www.gandestesanatos.ro

www.psihosolutii.ro