Articole

4 modalități de a împiedica instalarea unui val de stres post traumatic după criza de coronavirus

Deja sunt 2 săptămâni de când stau acasă, lucrez de acasă și de fapt cam fac orice de acasă. Am fost norocoasă să îmi pot păstra programul de ședințe de terapie online nemodificat major în această perioadă. Dacă săptămâna trecută doar primele 5-10 minute dintr-o ședință erau rezervate discutării stării de urgență națională, în săptămâna care a trecut mai mult de jumătate din ședințe au fost rezervate discutării implicațiilor pe care această criză le are asupra stării emoționale a clienților mei și decatastrofării efectelor pe care le poate avea în toate aspectele vieții lor.

Acest lucru este perfect de înțeles în contextul în care măsurile luate de autorități au devenit mult mai dure iar cazurile de infectare cresc extrem de mult pe zi ce trece.

Sunt nenumărate articole și interviuri care explică cum ne va afecta această criză viața la nivel personal, economic, modul în care percepem conectarea, munca de zi cu zi, sistemul sanitar și tot așa.

Acest lucru mă face să mă gândesc la ce efecte va avea această criză asupra sănătății noastre emoționale nu doar pe termen scurt, dar și pe termen lung.

Majoritatea autorităților și specialiștilor se concentrează pe măsuri care ne vor salva viețile, economia, afacerile, și asta este lăudabil, dar mă întreb cine va munci, cine va aduce valoare în economie și cine va duce economia către revenire dacă umanitatea se va confrunta cu un val de stres post-traumatic după această criză.

În mod tradițional, stresul post traumatic apare în momente extreme de criză, atunci când viețile și securitatea ne sunt în mod semnificativ amenințate. Nu văd niciun motiv pentru care această criză nu e la fel. Într-adevăr, stăm în casele noastre confortabile, avem ce mânca din plin (poate chiar prea din plin), avem internetul la îndemână. Dar factorii esențiali ai stresului sunt prezenți.

Ce observ la clienții mei este că se simt deconectați, simt frică, se luptă cu un dușman invizibil care îi poate omorî pe ei sau pe cei dragi lor, devin suspicioși cu ceilalți oameni, mulți încep să aibă probleme cu somnul sau cu concentrarea, alții dezvoltă simptome de anxietate sau depresie, se simt triști mare parte din timp și nu își mai găsesc sensul și semnificația.

Viețile noastre moderne sunt confortabile din punct de vedere material, dar stresul post traumatic nu este doar despre pierderea vieții, ci mai mult despre pierderea controlului și al sentimentului de securitate și stabilitate. Senzația că nu te afli în control este un factor important în apariția și menținerea stresului post traumatic. Și majoritatea dintre noi simt că nu au control în perioada aceasta.

Obișnuiam să avem mai multe puncte de stabilitate în viața noastră: locul de muncă, prietenii, relațiile, timpul liber pe care îl puteam petrece așa cum ne doream. Dar apoi a venit pandemia de coronavirus și peste noapte ne-am trezit că viețile noastre s-au schimbat major. Nu putem ieși din casă decât însoțiți de o hârtie pe care detaliem scopul și durata ieșirii. Renunțăm la libertate temporar pentru binele comun. Acest lucru contribuie la crearea sentimentului de instabilitate: cât va dura asta, va fi pentru totdeauna, cum îmi va afecta asta munca, activitățile, este corect?

E nevoie să ne adaptăm rapid la un mediu în schimbare în care activitatea profesională nu mai este separată de cea domestică, în care rutinele necesită să fie refăcute și în care nu știm deocamdată cum ne va afecta asta viața pe termen lung.

Cu toții ne folosim resursele interioare pentru a ne adapta la această nouă realitate. Așa că ne simțim triști, anxioși, obosiți. Cea mai mare parte a aspectelor din viața noastră este afectată de această criză și nu mai avem la îndemână instrumentele pe care le foloseam în trecut să ne adaptăm la criză.

Panica nu e mereu manifestată cu senzații de sufocare, transpirații, dureri de cap și alte simptome uzuale. În ultimele săptămâni am văzut panica manifestându-se în timpul în care ne străduim să ducem o viață normală. Așa că ea începe să ia forma furiei, tristeții, anxietății sau detașării. Este tot panică, dar adaptată.

Nevoia de dezvoltare personală și de cunoaștere a informațiilor esențiale despre psihoeducație a devenit urgentă. Sunt mai multe modalități prin care putem naviga această perioadă.

1. Una este să ținem un jurnal al gândurilor. În momente de stres, mai ales când suntem în situații pe care nu le putem controla sau le controlăm destul de puțin, mințile noastre creează scenarii nesfârșite. Este modul în care mintea noastră obține iluzia de mai mult control. Adevărul este că aceste scenarii ne țin într-o spirală negativă și mult mai predispuși la anxietate, panică și știri false. Beneficiul unui jurnal al gândurilor este că ne încetinește gândurile și dă timp părții raționale din creier să analizeze mai realist scenariile și să le pună într-un context.

2. Altă modalitate este să diferențiem între anxietate și îngrijorare. Este natural să ne simțim îngrijorați într-un scenariu incert cum este această situație. Îngrijorarea ne menține mobilizați și chiar ne ajută să rămânem în siguranță și să ascultăm recomandările autorităților. Anxietatea și panica, de partea cealaltă, sunt emoții care ne blochează într-un cerc nesfârșit de scenarii si catastrofări. Asta ne omoară productivitatea, concentrarea, somnul și ne face mult mai predispuși la știri false, exagerări și comportamente negative.

3. O altă modalitate bună este să începem să practicăm gândirea critică pe gândirea noastră. Dezbaterea gândurilor este una dintre tehnicile de bază în terapia cognitiv comportamentală, iar studiile arată că este foarte eficientă în scăderea nivelului de anxietate. Cum se face? Iei o foaie de hârtie sau deschizi Notes în telefon și îți scrii gândurile. Apoi începi să îți pui întrebări despre validitatea acelui gând: E adevărat, am dovezi care să îmi susțină acest gând? Ce îmi spune experiența? Cu ce mă ajută să am această credință? Care este cel mai probabil scenariu?

4. În final, găsirea sensului și semnificației într-o criză este de importanță vitală. Sensul și semnificația sunt atât de importante încât au fost incluse ca al 5-lea stagiu al etapelor doliului. Sensul și semnificația ne ajută să ne conectăm și de fapt sunt combustibilul sănătății noastre emoționale. Cum îți vezi viața, ce dorești să obții? Cum te vezi după ce această criză va trece? Care va fi primul lucru pe care te vezi că îl vei face când vei putea ieși? De unde îți iei sens și semnificație săptămâna care vine? De la întrebări mari până la acțiuni mici, a găsi ceva care îți aduce sens și semnificație este ce ne va ține sănătoși emoțional în această perioadă.

Dacă nu acționăm acum, mulți dintre noi vor avea nevoie de multă vindecare emoțională după ce această criză va trece. Avem nevoie de oameni flexibili care să navigheze această criză eficient și care să iasă din ea cu suficient de multă agilitate cât să ne revenim repede. Iar aceștia sunt oamenii echilibrați emoțional. Timpul pentru a avea grijă de sănătatea ta emoțională este acum, așa încât după ce toate acestea vor lua sfârșit să ne putem reconstrui viețile.

Iar dacă aveți nevoie de ajutor pentru a face față stresului legat de toată situația cu acest Covid-19, intrați pe www.gandestesanatos.ro, creați un cont, vedeți primele 3 ședințe-lecții gratuite și în cel mai scurt timp cineva din echipă va lua legătura cu voi.

NOU! Accesați gratuit primele 3 ședinte-lecții ale platformei de psihoterapie și dezvoltare personală online descărcând aplicația Gândește Sănătos din AppStore și GooglePlay. Dacă doriți și interacțiune cu un psiholog vă puteți înregistra gratuit pe www.gandestesanatos.ro.

Psihoterapeut Irina Paraschiv

www.gandestesanatos.ro

www.psihosolutii.ro

(Photo credit: Ryoji Iwata for Unsplash.com)