Articole

Atacul de panică și deglutiția

Atacul de panică legat de înghițirea alimentelor apare atunci când hipervigilența specifică anxietății transformă un proces automat, precum deglutiția, într-o sursă de teamă. Senzații normale, cum ar fi un nod în gât sau o ușoară dificultate la înghițit, sunt interpretate catastrofic („mă sufoc”, „voi muri”), ceea ce declanșează hormonii stresului și simptome fizice intense. Rezultatul poate fi un cerc vicios de evitare a mesei, care duce la limitarea alimentației și la creșterea anxietății, dar care poate fi tratat prin psihoterapie cognitiv-comportamentală.

Când o dificultate banală devine o problemă zilnică

Cine nu a avut dificultăți de înghițire a alimentelor? Poate nu ai mestecat suficient sau poate pur și simplu te-ai grăbit să termini de mâncat, iar apoi ai avut senzații neplăcute la nivelul esofagului, stomacului sau chiar al digestiei.

Cei mai mulți dintre noi am trecut măcar o dată printr-o astfel de experiență și pare ceva banal, însă unele persoane au parte de aceste simptome la fiecare masă, iar un lucru atât de neînsemnat pentru majoritatea oamenilor poate deveni o încercare grea și chinuitoare în fiecare zi.

Ce este deglutiția și de ce devine ea o sursă de anxietate

Deglutiția reprezintă acțiunea de trecere a alimentelor solide/lichide din cavitatea bucală în esofag (tubul digestiv). Deglutiția este actul mecanic prin care bolul alimentar este înghițit, ajungând din cavitatea bucală în stomac.

Majoritatea oamenilor nu conștientizează deglutiția. Fiind un proces automatizat în corpul nostru, nu este nevoie de un efort suplimentar pentru a avea loc. Persoanele care au anxietate au însă tendința de a fi foarte atente la toate senzațiile de la nivelul corpului (hipervigilență), ajungând să analizeze chiar și modul în care alimentele sunt mestecate, apoi înghițite, ceea ce provoacă diverse senzații la nivelul esofagului și stomacului.

De exemplu, atunci când te grăbești și nu mesteci suficient alimentele, pot apărea dureri la nivelul esofagului sau chiar senzație de sufocare. Unele persoane pot gândi și traduce aceste senzații neplăcute astfel: „Ceva rău mi se poate întâmpla, ceva nu este în regulă”, „Nu mai pot respira, dacă mă sufoc?”, „Nu voi primi ajutor suficient de repede și mă voi îneca, dacă voi muri?”.

Cum se declanșează atacul de panică

Aceste gânduri negative provoacă emoții negative și, probabil, va apărea teama. Atunci când apare teama, chiar dacă nu este foarte mare, instinctul consideră că ești în pericol. Astfel, corpul are două posibilități de acțiune: să lupte sau să fugă, deci să facă efort. Așa se face că, atunci când îți este puțin frică, corpul se pregătește să facă efort prin secretarea unor hormoni ai stresului, care pot provoca multe simptome la nivelul corpului: palpitații, senzație de sufocare, nod în gât, transpirații, amețeală etc.

Aceste simptome pot fi interpretate la rândul lor eronat și pot duce la gânduri și mai convingătoare că ceva rău se va întâmpla: „Mi-a rămas mâncarea în gât și mă sufoc”, „Nu mai pot respira și nu are cine să mă ajute”, „Voi muri” — gânduri care duc de foarte multe ori la declanșarea unui atac de panică.

Atacul de panică este resimțit la nivelul corpului ca fiind foarte dureros și chinuitor, astfel încât multe persoane pot ajunge la urgență și pot crede că au o problemă medicală, când de fapt corpul lor funcționează perfect.

Cercul vicios al evitării alimentelor

Astfel, făcând atacul de panică atunci când mănânci, mintea va marca senzația neplăcută, situația sau locul în care te afli ca fiind ceva „periculos”, care necesită să fie evitat pe viitor.

Ulterior, ori de câte ori vei mânca, te vei afla într-un loc similar celui în care ai făcut atacul de panică sau te vei gândi la acele simptome avute, iar frica și senzațiile aferente se vor declanșa automat. Acest cerc vicios repetat va duce la evitarea procesului de a mânca, mintea putând interpreta că fie actul de a mânca, fie locul în care ai făcut atacul de panică, fie senzația de sufocare avută anterior a provocat atacul.

În acest fel, mulți dintre cei care se confruntă cu aceste probleme de deglutiție și fac atac de panică au ulterior serioase probleme în a se alimenta. Pot pierde interesul pentru mâncare și pot evita din ce în ce mai multe alimente, limitându-se la a mânca produse lichide (ciorbă, lapte etc.) sau vâscoase (iaurturi, supe-cremă etc.) pentru a evita înghițirea produselor solide care provoacă anxietate. Acest lucru poate duce la pierdere în greutate și la creșterea anxietății.

Cum te poate ajuta psihoterapia

Acest cerc vicios poate fi tratat prin psihoterapie cognitiv-comportamentală, care te poate ajuta să te reechilibrezi.

Fă primul pas către o stare de bine

Nu trebuie să treci singur prin anxietate, atacuri de panică, depresie, tulburare obsesiv-compulsivă (TOC), anxietate socială sau alte dificultăți emoționale. Primul pas este să înțelegi ce ți se întâmplă și să ai acces la informații corecte și la sprijinul unui psiholog.

Dacă nu poți ajunge la cabinetele noastre din București sau Cluj, poți beneficia de psihoterapie online, de oriunde te-ai afla, prin intermediul platformei Gândește Sănătos.

Descarcă gratuit aplicația Gândește Sănătos din App Store sau Google Play sau creează-ți un cont gratuit pe www.gandestesanatos.ro. Vei avea acces imediat la primele 3 lecții ale programului de psihoterapie online, fără niciun cost.

Dacă alegi să continui programul, poți lucra alături de unul dintre psihologii noștri specializați în terapia cognitiv-comportamentală (CBT), care te va ghida pe parcursul procesului terapeutic. Pentru întrebări sau pentru programarea unei ședințe individuale, accesează pagina Contact de pe site.

De asemenea, pe platformă vei găsi un forum dedicat comunității Gândește Sănătos, unde poți citi experiențele altor persoane care s-au confruntat cu probleme similare și poți afla cum le-a ajutat psihoterapia în procesul de recuperare.

Psihoterapeut Mihaela Stîngă

0760 737 493

mihaela.stinga@psihosolutii.ro

www.gandestesanatos.ro

www.psihosolutii.ro