Articole

Afla mai multe despre panica, anxietate, depresie si despre intreaga viata psihica

Care este diferența dintre auto-reflecție și ruminație

Gabriel Dinu

Spre deosebire de animale, noi, oamenii avem creierul dezvoltat în așa fel încât să fim conștienți de noi înșine. Conștiința de sine aduce cu ea un mare avantaj: capacitatea de a reflecta asupra noastră, a trecutului, a viitorului, a lumii în care trăim. Și deși această capacitate are o mulțime de beneficii, uneori se poate transforma în ceva nesănătos. Putem trece de la o auto-reflecție benefică la ruminație, adică să ajungem să fim “prinși” într-un șir nesfârșit de gânduri care apoi pot da naștere anxietății sau depresiei. Deși poate să existe un adevăr în citatul “O viață neanalizată nu merită trăită”, cred că e valabilă și ideea că o viață analizată prea mult, nu mai are când să fie trăită. Așadar, e bine să cunoștem diferențele dintre auto-reflecție și ruminație, astfel încât să schimbăm felul în care gâdim despre noi și despre viața noastră. 1. Reflecția presupune observare cu curiozitate și acceptare; ruminația e făcută de multe ori criticând și cu neacceptare O primă diferență importantă dintre cele două ține de atitudinea cu care ne angajăm în aceste procese. Dacă observăm că suntem critici la adresa noastră și la emoțiile pe care le avem, că suntem prinși într-o “luptă” și avem multe gânduri negative, punem etichete și facem generalizări este mult mai probabil să fie vorba de ruminație. “Mereu trec prin asta!”, “Ce e în neregulă cu mine?”, “Viața nu e dreaptă!”, ”De ce mi se întâmplă tot timpul asta?” – cam așa ar suna unele gânduri specifice ruminației. În schimb, dacă într-adevăr manifestăm curiozitate la adresa noastră și a vieții noastre și suntem dispuși sa acceptăm ce simțim și ce ni se întâmplă, procesul poate fi o reflecție sănătoasă. “Ce emoție simt în acest moment?”, ”Mă simt puțin tensionat/ă, haide să văd ce mi-a declanșat această tensiune”, “Ce interpretări dau acestei situații?”, “Sună familiar acest gând, când am mai gândit așa?” – astfel de gânduri pot să facă parte din procesul de auto-reflecție. 2. Auto-reflecția ne ajută să vedem lucrurile din unghiuri diferite, ruminația nu O altă diferență constă în felul în care ajungem să privim situația pe care o analizăm. Prin procesul de reflectare, luăm în calcul și alte perspective decât interpretarea inițială. Putem să vedem mai multe unghiuri, mai multe puncte de vedere. În schimb, ruminația ne face mai degrabă să repetăm aceeași “placă” din nou și din nou. De aceea, nu e de mirare că emoțiile nu scad în intensitate, chiar de multe ori ajungem să ne simțim și mai triști sau anxioși după o astfel de sesiune. 3. Auto-reflecția e pe o perioada determinată, aleasă de noi; ruminația poate să dureze mult și să simțim că nu avem controlul asupra duratei ei În timp ce reflectarea este limitată în timp și de obicei alegem noi când o facem, ruminația poate fi de durată foarte lungă și neprogramată. Astfel, ruminația se transformă într-un obicei mental nesănătos. Chiar dacă avem impresia că cu cât ne gândim mai mult la o problemă, cu atât o să “descoperim” care e cu adevărat cauza ei și cum să o rezolvăm, studiile arată că nu există o legătură între timpul petrecut analizând și nivelul de insight dobândit. Și cu atât mai mult, doar înțelegerea nu e suficientă pentru a rezolva, într-adevăr, problema. De aceea, este recomandat să ne programăm momentul pe care îl alocăm auto-reflecției și să stabilim dinainte cât timp va dura. 4. Auto-reflecția se încheie cu un plan de acțiune, pe când ruminația nu Cum spuneam mai sus, simplul fapt că înțelegem cauzele problemei nu e suficient. O altă diferență majoră dintre auto-reflecție și ruminație este faptul că după ce ne angajăm în reflectare, putem veni și cu un plan concret de schimbare. Dacă acest lucru nu se întâmplă, este mult mai probabil să fie vorba despre o ruminație, care nu presupune acțiune. Reflectarea sănătoasă ne ajută să vedem care este rolul nostru în perpetuarea problemei și să avem încredere că depinde în mare măsură de noi să o rezolvăm. În schimb, prin ruminație ne perpetuăm rolul de victimă a circumstanțelor exterioare și astfel nu trecem la acțiune. Sper că aceste lucruri au adus câteva clarificări cu privire la diferențele dintre ruminație și reflectare. De asemenea, psihologul este cel care vă poate ajuta să vă angajați în procese constructive, precum auto-reflecția. De aceea, dacă aveți nevoie de ajutor pe partea aceasta, vă așteptăm cu drag la cabinetele noastre din București sau Cluj. În caz că nu puteți ajunge, intrați pe www.gandestesanatos.ro, unde înregistrarea și primele 3 ședințe-lecții sunt gratuite. Pentru mai multe detalii puteți accesa pagina de Contact a site-ului și puteți realiza o programare. NOU! Accesați gratuit primele 3 ședințe-lecții ale platformei de psihoterapie și dezvoltare personală online descărcând aplicația GandesteSanatos din AppStore și GooglePlay. Dacă doriți și interacțiune cu un psiholog vă puteți înregistra gratuit pe www.gandestesanatos.ro. Psihoterapeut Alexandra Păcurar www.gandestesanatos.ro www.psihosolutii.ro

Facebook

Bucură-te și tu de avantaje!

Inregistrează-te și ai 3 ședințe - lecții gratuite!
Inregistrarea durează 2 minute.