Somatizarea este expresia fizică a stresului și a emoțiilor prin conexiunea minte-corp: apare atunci când preocupările psihologice sunt convertite în simptome fizice, de la oboseală severă și dureri articulare până la pierderea temporară a vederii. Deși nu au o cauză fizică, aceste simptome sunt reale, nu false sau imaginare. Cu toții somatizăm uneori, iar până la 12% din vizitele la medic sunt pentru simptome somatice. Somatizarea devine o problemă clinică atunci când produce un distres sever și prelungit; în acest caz, un psihoterapeut te poate ajuta.
De ce este greu de înțeles somatizarea
Mi se întâmplă frecvent să fiu întrebată, mai ales de către cei care se confruntă cu probleme de anxietate, ce este somatizarea și cum este posibil să apară și să persiste o gamă largă de simptome fizice chinuitoare în corp, pe care nicio afecțiune medicală nu le explică. Multora le este aproape imposibil, cel puțin la început, să înțeleagă legătura dintre ce se întâmplă în mintea lor și modificările fizice din corp. Tocmai din acest motiv m-am gândit să tratez această temă în articolul de față, pentru a aduce câteva clarificări importante.
Conexiunea minte-corp
Fiecare dintre noi trăiește în permanență conexiunea minte-corp. Această conexiune este automată și involuntară. Legătura dintre emoții și simptomele fizice se numește conexiunea minte-corp. Răspunsurile de luptă sau fugă (fight-flight response) și de îngheț (freeze response) sunt exemple perfecte ale acestui tip de conexiune.
Atunci când simțim că ne aflăm în pericol, se declanșează un răspuns fizic foarte puternic. Acest lucru se poate întâmpla atunci când simțim teamă în fața unui pericol major, dar și atunci când ne simțim speriați sau stresați, iar „pericolul” nu reprezintă o amenințare reală pentru viața noastră.
Cum funcționează răspunsul de luptă, fugă sau îngheț
Cele două răspunsuri menționate (fight-flight și freeze) încep în momentul în care urechile, ochii și nasul detectează un semnal. Creierul se concentrează pe informațiile primite și decide că este vorba despre un pericol și ce trebuie făcut. Apoi, creierul trimite semnale corpului, folosind semnale electrice și chimice. Aceste semnale îi transmit corpului să rămână alert și să fie pregătit să acționeze rapid.
De exemplu, inima începe să bată mai repede, mușchii se încordează, pupilele se dilată, astfel încât să ne ajute să acționăm. Asta ne ajută să supraviețuim pericolului, luptând sau fugind. Toate aceste reacții fizice se întâmplă rapid și fără ca măcar să ne dăm seama. Mai târziu, după ce pericolul a trecut, corpul se relaxează. Foarte important de reținut este că simptomele fizice de luptă sau fugă nu sunt periculoase, dar pot fi foarte puternice.
Ce este somatizarea
Toate emoțiile au o parte fizică (de exemplu, respiri mai repede când simți frică). „Soma” este termenul grecesc pentru corp. Somatizarea este termenul pe care îl folosim pentru expresia fizică a stresului și a emoțiilor prin conexiunea minte-corp. Mai exact, somatizarea apare atunci când preocupările psihologice sunt convertite în simptome fizice. De exemplu, o persoană care a pierdut recent pe cineva drag își poate somatiza suferința prin oboseală severă.
Simptomele somatice pot varia de la dureri articulare până la pierderea temporară a vederii. Cu toții somatizăm. De fapt, până la 12% din vizitele la medic sunt pentru simptome somatice.
Simptomele somatice sunt reale
Deși aceste simptome nu au o cauză fizică, ele sunt cât se poate de reale. Nu sunt false sau imaginare. Absența unor probleme digestive nu schimbă faptul că greața cuiva o face pe acea persoană să vomite. Somatizarea este un simptom, nu un diagnostic în sine.
Când devine somatizarea o problemă clinică
Așa cum spuneam, cei mai mulți oameni trec prin somatizare la un moment dat în viață. Vărsăturile pe fond de anxietate, durerile de cap pe fond de stres sau slăbiciunea fizică în urma unei traume sunt toate exemple de somatizare. Aceste manifestări sunt însă situaționale și temporare.
Somatizarea devine o problemă clinică atunci când cauzează un distres sever și prelungit. O persoană își poate interpreta simptomele ca pe o boală fizică și poate merge la medic. Dar, cel mai adesea, medicul nu va găsi o explicație fizică pentru simptomele respective. Iar dacă totuși este găsită o problemă fizică, cel mai probabil simptomele nu vor avea legătură cu acea afecțiune. Simptomele somatice pot să nu aibă o cauză observabilă, dar durerea și distresul sunt reale. Persoanele care se confruntă cu această problemă merită la fel de multă compasiune ca cele care au un diagnostic fizic.
Cum poate începe somatizarea
Somatizarea este rezultatul conexiunii dintre minte și corp și poate începe în câteva feluri:
- Independent: emoțiile și stresul pot cauza simptome fizice.
- Prin intensificarea unei afecțiuni medicale: emoțiile și stresul pot face simptomele unei afecțiuni medicale mai puternice sau mai intense.
- Ca urmare a unei boli: uneori, o boală poate cauza anxietate și distres, care duc apoi la simptome somatice.
Când să ceri ajutorul unui psihoterapeut
Atunci când simptomele ajung să îți afecteze sănătatea emoțională sau îți îngreunează viața de zi cu zi, este o idee bună să apelezi la ajutor de specialitate, iar aici mă refer la un psihoterapeut. Acesta te poate ajuta să recunoști ce anume îți provoacă stresul, cum reacționează corpul tău și cum să gestionezi situațiile în care somatizezi.
Fă primul pas către o stare de bine
Nu trebuie să treci singur prin anxietate, atacuri de panică, depresie, tulburare obsesiv-compulsivă (TOC), anxietate socială sau alte dificultăți emoționale. Primul pas este să înțelegi ce ți se întâmplă și să ai acces la informații corecte și la sprijinul unui psiholog.
Dacă nu poți ajunge la cabinetele noastre din București sau Cluj, poți beneficia de psihoterapie online, de oriunde te-ai afla, prin intermediul platformei Gândește Sănătos.
Descarcă gratuit aplicația Gândește Sănătos din App Store sau Google Play sau creează-ți un cont gratuit pe www.gandestesanatos.ro. Vei avea acces imediat la primele 3 lecții ale programului de psihoterapie online, fără niciun cost.
Dacă alegi să continui programul, poți lucra alături de unul dintre psihologii noștri specializați în terapia cognitiv-comportamentală (CBT), care te va ghida pe parcursul procesului terapeutic. Pentru întrebări sau pentru programarea unei ședințe individuale, accesează pagina Contact de pe site.
De asemenea, pe platformă vei găsi un forum dedicat comunității Gândește Sănătos, unde poți citi experiențele altor persoane care s-au confruntat cu probleme similare și poți afla cum le-a ajutat psihoterapia în procesul de recuperare.



