2020 va rămâne în memoria colectivă ca un an aparte, iar pandemia a lăsat urme psihologice vizibile: mai multă anxietate, mai multă depresie și mai mult stres. Îți poți întări însă reziliența psihologică prin patru direcții: găsești un sens, îți întărești conexiunile sociale, ai grijă de minte și de corp și practici acceptarea.

Impactul pandemiei asupra sănătății psihice

Cu siguranță anul 2020 va rămâne în mentalul colectiv drept un an aparte. Pandemia cu care ne confruntăm ne-a afectat pe toți într-o măsură, chiar dacă pe unii mai mult decât pe alții. Consider că este important să tragem câteva concluzii după acest an și să ne încărcăm cu puțin optimism pentru ceea ce urmează. În prima parte a articolului voi vorbi despre impactul pe care l-a avut pandemia asupra noastră din punct de vedere psihologic, iar în a doua voi oferi câteva sugestii pentru întărirea rezilienței psihologice.

Din cauza nivelului crescut de incertitudine și a nivelului scăzut de control care au venit odată cu răspândirea covidului, depresia și anxietatea au devenit condiții mai comune decât anul trecut în aceeași perioadă. Dacă înainte unul din cinci americani declara că se confruntă sau s-a confruntat cu o tulburare psihică, sondajele de anul acesta arată că unul din trei americani a raportat simptome de anxietate sau de depresie.

Datorită nivelului crescut de stres, consumul de substanțe a devenit mai frecvent, peste 13% dintre adulți spunând că au consumat mai des substanțe pentru a face față stresului cauzat de coronavirus. Printre alte probleme menționate de cei interogați se numără și cele legate de insomnie, comportamente compulsive precum spălatul pe mâini, sentimente de neputință și frustrare sau ideație suicidară.

Aceste statistici sunt făcute pe populația americană, însă cu siguranță întreaga lume a fost afectată emoțional de pandemie. Factorii care au condus la aceste consecințe pot fi diverși: de la virusul în sine, la izolarea socială recomandată sau impusă, la pierderea locului de muncă sau dificultatea de angajare în această perioadă și încrederea sau, mai bine zis, neîncrederea în autorități.

Ce este reziliența psihologică

Așadar, lucrurile nu arată prea bine la finalul acestui an, de aceea este important să găsim modalități prin care să facem față „moștenirii” pe care ne-a lăsat-o 2020. Probabil ai tot auzit de termenul reziliență psihologică și, până să ofer câteva sugestii despre cum poate fi ea întărită, îți voi spune pe scurt la ce se referă.

Reziliența psihologică este capacitatea unui individ de a se adapta la situații de criză, de multe ori situații traumatice, și de a reveni la un nivel de funcționare la fel de bun sau mai bun decât înainte de criză. Reziliența este influențată atât de factori genetici sau experiențe de viață timpurii care nu pot fi modificate, cât și de factori care sunt în controlul nostru. Concentrându-ne pe cele din urmă, putem să ne creștem reziliența, adică în urma acestei crize să ieșim mai puternici. Ce putem face concret?

Cum îți întărești reziliența psihologică

1. Găsește un sens și când este greu să faci asta

În această perioadă unii dintre noi au ajuns să vadă lucrurile fără speranță și sens. Însă a avea un sens în viață s-a dovedit a fi extrem de important pentru sănătatea emoțională. De aceea, chiar și când îți este greu să mai vezi un sens, amintește-ți care sunt valorile tale. Pentru ce merită să treci prin aceste momente dificile? Ce fel de persoană vrei să fii? Ce îți aduce satisfacții? Unii dintre noi poate își doresc să exceleze în carieră sau e important pentru ei să fie părinți buni, alții își doresc să investească timp în hobby-urile lor sau să se implice în comunitate. Oricare ar fi valorile tale, menține-le în câmpul conștiinței, astfel încât să îți păstrezi echilibrul și în vremuri tulburi.

2. Întărește-ți conexiunile sociale

Reziliența psihologică poate fi crescută prin întărirea relațiilor sociale. Nevoia unui mediu în care să ne simțim susținuți, validați și acceptați, mai ales în timp de criză, dar nu numai, este una esențială. Chiar dacă aceasta este o nevoie de bază, unii dintre noi au tendința în momentele grele să se retragă și să se detașeze de ceilalți. Iar contextul ne permite asta mai mult ca oricând.

Dacă știi despre tine că te încadrezi în această categorie, îți recomand să faci opusul a ceea ce ești obișnuit: rămâi conectat cu ceilalți și creează oportunități de a te apropia. Măsurile de izolare socială pot reprezenta un obstacol în comunicarea și conexiunea cu prietenii și familia, însă cu o doză de creativitate acest obstacol poate fi depășit.

3. Îngrijește-te de mintea și corpul tău

Persoanele reziliente se preocupă de mintea și corpul lor în mod constant. Așadar, obiceiuri sănătoase precum somnul odihnitor, alimentația sănătoasă, mișcarea fizică și gândirea rațională joacă un rol extrem de important în gestionarea stresului și creșterea rezilienței la stres. Îți recomand să prioritizezi grija față de tine, astfel încât impactul negativ pe care îl are criza prin care trecem să fie contrabalansat de efectele unei gândiri rațional-optimiste, a sportului sau a meditației.

4. Practică acceptarea

În decurs de câteva luni, au fost o mulțime de schimbări la care am fost nevoiți să ne adaptăm. Putem accepta mai greu sau mai ușor aceste lucruri. Însă cu cât ne întrebăm mai mult „De ce se întâmplă asta?” sau ne spunem că „Nu ar trebui să trecem prin așa ceva”, cu atât ne îndepărtăm de o atitudine de acceptare și ne hrănim negarea. De aceea, e important să privim lucrurile așa cum sunt, nu cum am dori să fie.

Este foarte greu de făcut asta când vine vorba de pierderea celor dragi sau de acceptarea faptului că suntem muritori și e normal să nu reușim mereu să acceptăm. Dar cu cât se exersează o atitudine flexibilă față de aceste aspecte negative ale vieții, cu atât ne vom întări reziliența.

De-a lungul istoriei, noi, oamenii, am dat dovadă de reziliență psihologică și am depășit o grămadă de adversități. Sunt convinsă că vom face la fel și în legătură cu evenimentele nefericite prin care am trecut în 2020 și prin care vom mai trece. Sper că aceste recomandări să îți fie de folos.

Fă primul pas către o stare de bine

Nu trebuie să treci singur prin anxietate, atacuri de panică, depresie, tulburare obsesiv-compulsivă (TOC), anxietate socială sau alte dificultăți emoționale. Primul pas este să înțelegi ce ți se întâmplă și să ai acces la informații corecte și la sprijinul unui psiholog.

Dacă nu poți ajunge la cabinetele noastre din București sau Cluj, poți beneficia de psihoterapie online, de oriunde te-ai afla, prin intermediul platformei Gândește Sănătos.

Descarcă gratuit aplicația Gândește Sănătos din App Store sau Google Play sau creează-ți un cont gratuit pe www.gandestesanatos.ro. Vei avea acces imediat la primele 3 lecții ale programului de psihoterapie online, fără niciun cost.

Dacă alegi să continui programul, poți lucra alături de unul dintre psihologii noștri specializați în terapia cognitiv-comportamentală (CBT), care te va ghida pe parcursul procesului terapeutic. Pentru întrebări sau pentru programarea unei ședințe individuale, accesează pagina Contact de pe site.

De asemenea, pe platformă vei găsi un forum dedicat comunității Gândește Sănătos, unde poți citi experiențele altor persoane care s-au confruntat cu probleme similare și poți afla cum le-a ajutat psihoterapia în procesul de recuperare.