Articole

Cum facem diferența între tristețea funcțională și cea disfuncțională

Atunci când vorbim despre depresie știm că fiecare persoană în parte o experimentează în felul ei. Aceasta poate să interfereze cu activitățile noastre de zi cu zi generând o productivitate mai scăzută sau chiar poate să influențeze relațiile interpersonale.

Unul dintre criteriile principale de identificare a depresiei este tristețea, însă cu toții avem perioade în care ne simțim mai triști sau poate chiar descurajați, la capătul puterilor, însă aceste sentimente de obicei dispar în decurs de câteva zile.

Așadar care este pragul dintre tristețea obișnuită și tristețea regăsită în depresie? Cum știm să facem această diferență? Când tristețea este adaptativă, funcțională și când aceasta este dezadaptativă, ne ține pe loc?

În primul rând este important să înțelegem existența diferenței dintre aceste două stări: starea de tristețe obișnuită și tristețea identificată în tulburarea depresivă.

Pe de-o parte tristețea e o emoție regăsită în paletarul nostru emoțional, o emoție primară, de obicei tranzitorie și care nu periclitează în mod drastic activitatea persoanei, iar în funcție de categoria de vârstă sau poate de interesele acesteia, tristețea poate însemna o notă mică obținută la școală, o zi fără telefonul mobil, ratarea unui interviu de angajare, precum și o dispută cu o persoană dragă.

În toate aceste situații vorbim de o tristețe potrivită contextului. Tristețea este aici o resursă care ne pune în contact cu nevoile noastre sau poate cu pierderile și reflectă modul în care investim emoțional într-un lucru, o experiență sau poate într-o persoană.

Pe de altă parte, pentru a fi diagnosticat cu depresie, trebuie ca timp de mai bine de două săptămâni să resimțim continuu această stare de apăsare profundă, însoțită de pierderea interesului și a plăcerii pentru activităţi altădată plăcute (anhedonie), la care se adaugă oboseala, dificultăţile de somn, de concentrare, scăderea sau creşterea apetitului alimentar, sentimentele de inutilitate, vinovăţia, precum şi gândurile legate de moarte.

Astfel, dacă sentimentele de tristețe se diminuează în timp, sunt mai mult ca o rană superficială care se vindecă de la sine, depresia poate ține luni sau chiar ani, depășind limita care o defineste doar ca o stare apăsătoare, fiind resimțită de cele mai multe ori ca o stare de amorțeală și letargie, ca o rană deschisă care necesită îngrijire.

Este foarte important să ținem minte ca tristețea nu este rea sau bună și că a te simți mai abătut din când în când este o experiență normală a vieții. Tristețea sau evenimentele mai supărătoare apar în viața fiecăruia. Însă dacă vorbim despre ceva continuu, dacă simți că lipsa de speranță este prezentă în viața ta în fiecare zi, ar fi bine să vezi dacă nu cumva este vorba despre depresie și să soliciți ajutor specializat.

Poate să fie un prim pas pe care să îl faci pe drumul spre vindecare, chiar dacă și acest lucru poate să pară greu și copleșitor.

Te așteptăm cu drag la cabinetele noastre din București sau Cluj-Napoca sau pe www.gandestesanatos.ro, unde înregistrarea și primele 3 ședințe-lecții sunt gratuite. Pentru mai multe detalii poți accesa pagina de Contact a site-ului și poți realiza o programare.

NOU! Accesează gratuit primele 3 ședințe-lecții ale platformei de psihoterapie și dezvoltare personală online descărcând aplicația GândeșteSănătos din AppStore și GooglePlay. Dacă dorești și interacțiune cu un psiholog te poți înregistra gratuit pe www.gandestesanatos.ro.

Psiholog Larisa Paul

0737 039 446

larisa.paul@psihosolutii.ro

www.gandestesanatos.ro

www.psihosolutii.ro