Articole

Afla mai multe despre panica, anxietate, depresie si despre intreaga viata psihica

Cum sa fii mai bland cu tine

Gabriel Dinu

“Suntem cei mai mari critici ai nostri!” – cu totii am auzit fraza aceasta cel putin o data in viata. Fie ca ne-am spus-o noi sau am auzit-o de la colegi, prieteni, sefi sau parinti, stim cum e sa vedem partea goala a paharului. Pentru multi incepe chiar in scoala cand dupa lucrarile de control ne concentram pe ce am gresit sau pe ce nu am stiut atunci cand eram ascultati. Pentru altii e mai evident la locul de munca atunci cand evaluarile anuale sunt despre ce putem face mai bine si mai putin despre ce am facut bine sau despre cum ne-am dezvoltat.

Auto-critica este atat de larg raspandita incat nici nu ne dam seama cand apare. Ne focusam atat de mult pe ce nu ne iese, pe lucrurile negative din viata noastra, pe greseli si esecuri incat uneori la final de zi, ajungem sa nu ne mai dam seama ce a mers bine in ziua precedenta.

Din experienta mea de la cabinet, consecinta cea mai evidenta a auto-criticii este pierderea bucuriei, a motivatiei, acestea ducand la aparitia starilor de anxietate si chiar depresie.

De ce apare auto-critica?

Contra-intuitiv, aceasta apare pentru ca ne ajuta sa progresam. Creierul nostru este setat sa invete din ce nu merge bine si e foarte comun sa apara ceea ce psihologii numesc „inclinatia catre negativ” sau in engleza „negativity bias”. Aceasta inseamna practic ca acordam mai multa importanta evenimentelor negative decat celor pozitive. Cu alte cuvinte, suntem mai inclinati sa acordam o importanta mai mare defectelor noastre, greselilor si esecurilor.

Din punct de vedere evolutiv, este esential sa vedem ce nu facem bine. Ca sa putem evolua, e nevoie ca lucrurile care nu ne ies sa fie recunoscute, si repede. De aceea, evolutia ne-a inzestrat cu aceasta capacitate de a vedea foarte repede ce nu merge bine, ce poate fi imbunatatit. Aceasta era valabil la inceputul omenirii pentru situatii de supravietuire, acum e valabil pentru situatiile cu care ne confruntam de zi cu zi.

Atunci cand observam ca nu ne tinem de obiectivele de fiecare zi, fie ca este vorba despre a ne face toate sarcinile stabilite dintr-o zi sau ca nu ne-am tinut de dieta propusa, creierul nostru va observa acest lucru. Aceste lucruri sunt necesare pentru a face o evaluare si a imbunatati actiunile.

Cand devine o problema?

Auto-critica devine problematica atunci cand observarea faptului ca nu am reusit ce ne-am propus se transforma intr-o „spirala a negativitatii”. Cu alte cuvinte, cand incepem sa ne auto-etichetam negativ („Nu sunt bun de nimic!”; „Ce incapabil sunt!”) si apoi sa ruminam la esecuri, ignorand complet lucrurile care ne-au iesit bine sau cele la care am depus un efort.

Ce e de facut?

Experienta mea de lucrat cu oameni cu o auto-critica pronuntata este ca inamicul numarul 1 al acesteia este auto-compasiunea. Cuvantul compasiune vine din latina din imbinarea cuvintelor „pati” si „cum” care inseamna a „suferi impreuna”.

Compasiune e diferita de resemnare si duce mai mult in a ne accepta pe noi cu toate experientele noastre, si cele bune si cele mai putin bune. Inseamna a ne vedea ca pe niste persoane compuse dintr-o multitudine de trasaturi, comportamente, actiuni, unele mai bune, altele mai putin bune, totul dispus intr-un proces continuu. Acest proces nu se opreste atunci cand facem o greseala, asa cum nu se opreste nici cand facem un lucru bun.

Un al doilea lucru pe care il putem face este sa ne separam persoana de comportament. Faptul ca facem un comportament negativ chiar ne anuleaza toate celelalte comportamente pozitive? Faptul ca avem un succes ne anuleaza toate esecurile? Sigur ca niciuna din variantele de mai inainte nu e adevarata.

E important sa gandim actiunile noastre pe un continuum de progres. Orice experienta, orice lucru pe care ni-l propunem ne duce mai departe, ne invata ceva. Asa cum spuneam mai sus, creierul invata din identificarea greselilor. Insa daca ne etichetam negativ, invatarea se opreste, ajungem sa nu mai vedem niciun lucru bun, iar progresul nu se mai poate intampla.

Al treilea lucru pe care il putem face este sa intarim muschiul acceptarii. Ca orice comportament nou, a fi blanzi cu noi, a ne accepta cu bune si cu rele este un proces. Asa cum dobandim din ce in ce mai multa rezistenta fizica la sport propunandu-ne sa facem miscare des, asa si in cazul acceptarii, a ne propune sa ne spunem cuvinte blande atunci cand gresim e ceva ce ne propunem constient si voluntar. Poate functioneaza un biletel pus undeva la vedere, sau un reminder pe telefon.

O alta actiune sanatoasa in practicarea blandetii fata de propria persoana este sa vorbesti cu un prieten drag sau cu cineva apropiat care te stie in toate posturile tale, mai bune sau mai rele. Cere-i un feedback, intreaba-l care crede ca sunt calitatile tale, ce faci bine. Alege pe cineva care stii sigur ca e alaturi de tine tocmai pentru vulnerabilitatile tale si va fi sincer. In felul acesta te poti detasa de „spirala negativitatii” si poti vedea lucrurile si dintr-o alta perspectiva.

Nu in ultimul rand, intampina critica cu blandete. Gandeste-te cum ai reactiona daca un prieten ar veni si ti-ar spune: „Nu am reusit sa ies azi la alergat cum mi-am propus, sunt un ratat, nu o sa reusesc niciodata!”. Cu siguranta ca raspunsul nu ar fi „da, asa este, esti un ratat!”. Cel mai probabil ai incerca sa il asculti si sa il incurajezi, aducandu-i aminte de toate momentele in care a reusit sa obtina ce si-a dorit.

Fa acelasi lucru si in cazul tau. Cand simti ca iti vine sa te critici, gandeste-te ce i-ai spune unui prieten care a facut aceeasi greseala si spune-ti asta in loc.

Nu uitati ca practicarea compasiunii si blandetii e un proces, dar e unul dintre cele mai valoroase pe care le puteti face. Progresul vine din gandirea constructiva, nu din etichetare negativa. Daca ne spunem „Sunt un ratat!” atunci un „ratat” nu va putea face progres prea mult. Si eu personal nu cunosc oameni care sa aiba numai esecuri. Voi?

Mult succes!

Daca doriti sa va dezvoltati abilitatea de a fi blanzi cu voi insiva, va asteptam la cabinetele noastre din Bucuresti sau Cluj-Napoca sau pe www.gandestesanatos.ro, unde inregistrarea si primele 3 sedinte-lectii sunt gratuite. Pentru mai multe detalii puteti accesa pagina de Contact a site-ului si sa realizati o programare.

NOU! Accesati gratuit primele 3 sedinte-lectii ale platformei de psihoterapie si dezvoltare personala online descarcand aplicatia Gandeste Sanatos din AppStore si GooglePlay. Daca doriti si interactiune cu un psiholog va puteti inregistra gratuit pe www.gandestesanatos.ro.

Irina Paraschiv

Emotional Health Specialist

www.gandestesanatos.ro

www.psihosolutii.ro

Facebook

Bucură-te și tu de avantaje!

Inregistrează-te și ai 3 ședințe - lecții gratuite!
Inregistrarea durează 2 minute.