Articole

Cum să ne schimbăm obiceiurile: strategii de stopare a procrastinării

Precum am discutat într-unul dintre articolele trecute, procrastinarea se referă, de regulă, la acel obicei de a amâna o sarcină importantă și de a ne focaliza pe activități mai puțin prioritare, dar mai plăcute și mai ușor de executat, fiind folosită adesea și ca un mecanism de gestionare a unor emoții neplăcute asociate cu acele sarcini sau acțiuni. Ne vom focaliza azi pe câteva strategii specifice pentru a stopa acest obicei.

Te poți numi un procrastinator atunci când în mod repetat și nenecesar amâni sau reprogramezi decizii și acțiuni sau activități. De exemplu, dacă în mod constant amâni să te apuci de o sarcină de la muncă sau de la școală până ajungi cu o zi înainte de deadline, chiar dacă știi că ți-ar fi mai bine să le faci din timp, atunci te poti numi un procrastinator.

Oamenii sunt niște procrastinatori înnăscuți, iar problema aceasta se întinde peste multe secole de existență umană, încât filozofii Greciei antice, precum Socrates sau Aristotel, au găsit chiar un cuvânt care să descrie acest tip de comportament: Akrasia.

Akrasia este descrisă ca acea stare a omului de a acționa împotriva rațiunii sale sau cu alte cuvinte, atunci când ne facem planuri după cea mai bună judecată, dar nu le urmăm.

În caz că ai vreo îndoială, oamenii înalt funcționali, de succes, procrastinează și ei. Procrastinarea este un obicei, deci, ca și în cazul altor obiceiuri, atunci când înțelegem de unde vine și care sunt mecanismele care întrețin un obicei, putem sa căutăm alternative pentru a-l înlocui.

Unul dintre multipli factori care contribuie la „bunul mers al lucrurilor” când vine vorba de procrastinare este faptul că așteptăm să ne simțim inspirați sau motivați să lucrăm la acea sarcină. Realitatea este că dacă vei aștepta până în momentul în care vei avea dispoziția necesară să te apuci de acea activitate, sarcină sau decizie, în special de acelea pe care nu ni le dorim, dar sunt necesare, vei afla cu tristețe că acel „moment perfect” nu vine niciodată, în consecință, rămâi cu sarcinile neterminate și cu descurajare.

Până aici totul pare clar, avem un sistem de auto-sabotaj care ne împiedică să facem lucrurile importante pe care ni le propunem. Dar ce se întâmplă în creierul nostru încât să cauzeze evitarea masivă a lucrurilor despre care știm că trebuie executate oricum? 

Unul dintre lucrurile pe care ni le spune știința este că există o tendință a creierului nostru de a pune mai multă valoare, a prefera recompensa imediată, în detrimentul unei recompense care poate să vină în viitor. E ca și atunci când obiectivul tău este să slăbești și să fii în formă, dar acum în fața ta ai o cutie cu gogoși. Ce alegi?

Dar pentru că am înțeles ce poate să stea la baza procrastinării, am găsit și o multitudine de strategii pentru a ne stopa acest obicei și pentru a ajunge să funcționăm mai eficient. Haide să ne uităm la câteva:

1. împachetarea tentației: Dacă reușești să transformi beneficiile acela viitoare în mici recompense imediate, atunci devine puțin mai ușor să stopezi procrastinarea.

 De exemplu: 

– doar atunci te uiți la serialul tău preferat, când îți calci hainele

– doar atunci îți faci pedichiura, când îți faci și ordine în e-mailuri sau

– doar atunci asculți un podcast, când îți faci exercițiile fizice, astfel, vei simți că primești o recompensă în timp ce faci sarcina mult amânată în trecut.

2. consecințe imediate: Există multe metode de a te „face să plătești” costurile procrastinării mai repede. 

Atunci când faci sport singur, de exemplu, consecințele procrastinării nu vor avea impact imediat asupra vieții tale, sănătatea ta nu se va deteriora în momentul în care tu ai sărit 2 zile de antrenament. Pe de altă parte, atunci cand îți iei un angajament să faci sport alături de un prieten, luni de la 19:00, costul procrastinării va fi resimțit imediat: prietenul tău se va supăra că l-ai lăsat baltă.

3. porții mici: atunci când îți setezi obiceiuri care sunt ușor de început și mici, va exista o mai mică probabilitate ca tu să procrastinezi. De exemplu: dacă vrei să citești o carte pe lună, atunci propune-ți să citești în fiecare zi câte 15-20 de minute, astfel îți vei forma un obicei care este realizabil în fiecare zi și vei depăși scuza clasică „Azi nu am timp.” 

Acestea sunt doar câteva lucruri pe care poți să le faci atunci când observi acest obicei în viața ta, însă înainte de a începe să implementezi tehnici și strategii, un pas esențial este să înțelegi de unde vine și ce înseamnă această procrastinare în cazul tău. 

Ia-ți două minute de introspecție și stai cu gândurile tale, întrebându-te: Ce mă deranjează la acest comportament? Ce ma împiedică să realizez acest obicei? Sunt dispus să depun efort conștient pentru a schimba acest obicei?” 

Cred că acest proces te va ajuta să iei o decizie asumată în vederea schimbării procrastinării. Mulți dintre noi ajungem la informații care ne aduc mai multă lumină și ne ajută să înțelegem de ce facem sau nu facem anumite comportamente, însă a cunoaște și a citi aceste informații nu înseamnă schimbare. Schimbarea vine ca o consecință a conștientizării și a asumării nevoii de a acționa în direcția modificării unor aspecte din viața noastră, de aceea implementarea schimbărilor vine ca un pas ulterior luării deciziei de schimbare. 

Dacă vrei să afli mai multe despre cum funcționează obiceiurile, vei găsi mai multe informații în cartea „Atomic Habits” de James Clear, iar dacă crezi ca ai nevoie de ajutor și suport cu schimbările pe care vrei să le faci în viața ta, nu uita că poți să contactezi oricând oamenii care pot să facă asta pentru tine. 

Noi te așteptăm cu drag la cabinetele noastre din București sau Cluj sau pe www.gandestesanatos.ro, unde înregistrarea și primele 3 ședințe-lecții sunt gratuite. Pentru mai multe detalii poți accesa pagina de Contact a site-ului și poți realiza o programare.

NOU! Accesează gratuit primele 3 ședințe-lecții ale platformei de psihoterapie și dezvoltare personală online descărcând aplicația GândeșteSănătos din AppStore și GooglePlay. Dacă dorești și interacțiune cu un psiholog te poți înregistra gratuit pe www.gandestesanatos.ro.

Psiholog Larisa Paul

0737 039 446

larisa.paul@psihosolutii.ro

www.gandestesanatos.ro

www.psihosolutii.ro