Ca să ții cont mai bine de nevoile celorlalți, analizează avantajele și dezavantajele neînluării lor în calcul, dispută gândurile care te împiedică să te axezi și pe nevoile lor, exersează-ți empatia și cere feedback. Un echilibru între nevoile tale și ale celorlalți protejează relațiile de prietenie, de cuplu sau de muncă.

De ce contează echilibrul între nevoile tale și ale celorlalți

Într-unul din articolele trecute vorbeam despre cum să ne identificăm mai bine nevoile astfel încât să ne crească șansele pentru a ni le satisface. Mi-am propus atunci să scriu un articol și despre cum să ținem cont mai bine de nevoile altora.

În relațiile pe care le avem, raportul dintre cât de mult se respectă nevoile fiecăruia din relație poate fi dezechilibrat, în sensul în care fie ne concentrăm prea mult asupra celuilalt, fie asupra noastră în detrimentul nevoilor celorlalți. În cazul celei de-a doua situații, dacă tiparul acesta se perpetuează, se poate ajunge chiar și la neglijență și abuz, iar asta să aibă efecte nedorite asupra sănătății indivizilor, cuplului, familiei sau organizațiilor. De aceea consider că este important să ne uităm fiecare la dinamica relațiilor pe care le avem și să ne asigurăm că există un echilibru. Sugestiile de mai jos te ajută să înveți cum să iei în considerare nevoile persoanelor cu care ai o relație, fie ea de prietenie, de cuplu sau de muncă.

1. Analizează avantajele și dezavantajele neînluării în calcul a nevoilor celorlalți

Cu siguranță există avantaje în concentrarea pe propriile nevoi în detrimentul nevoilor celorlalți. Probabil obții multe lucruri pe care ți le dorești sau ai impresia că ceilalți te respectă mai mult. Tocmai din cauza acestor avantaje poate fi greu să decizi să echilibrezi balanța între tine și ceilalți. Însă destul de rar stai să te gândești și la minusurile acestui mod de relaționare. Ce impact are asta asupra persoanelor din jurul tău? Ce fel de relații ajungi să ai? Există riscul să fii evitat, respins, părăsit din această cauză? O listă cu avantaje și dezavantaje reprezintă primul pas pe care e important să îl faci pentru a face demersuri înspre schimbare.

2. Dispută gândurile care te împiedică să te axezi și pe nevoile celorlalți

La baza comportamentelor de îndreptățire se află gânduri disfuncționale. Acestea pot apărea sub forma: „Eu sunt mai important decât restul”; „Ceilalți trebuie să se conformeze dorințelor și nevoilor mele”; „Nu e corect să fac ce vor alții”; „Nu suport să fiu îngrădit”.

Pentru ca schimbarea comportamentală să fie mai ușoară, prima dată e nevoie să combatem activ acest tip de gândire. Sunt aceste gânduri susținute de dovezi? Unde scrie că așa trebuie să fie? Cum adică nu suport (să fiu îngrădit, să fac ce vor alții etc.)? Nu au ceilalți aceleași drepturi ca și mine? Nu suntem toți la fel de importanți? Mă ajută să mă gândesc astfel? Răspunzând la aceste întrebări, poți ajunge la o viziune mai flexibilă, îți poți crește toleranța la frustrare și poți fi pregătit pentru următorul pas.

3. Exersează-ți empatia

Empatia e ca un mușchi. Cu cât îl lucrezi mai mult, cu atât devine mai puternic. Problema celor care se focusează doar pe propriile nevoi este că nu își exersează suficient empatia, astfel că pot să se comporte nepotrivit fără să se gândească ce impact au asupra celorlalți.

Partea bună e că acest lucru se poate schimba, și poți începe cu a face „exerciții” de a te pune în locul celor de lângă tine. Când soțul / soția îți reproșează ceva, oare cum se simte? Dacă el / ea s-ar comporta cu mine cum mă comport eu, cum ar fi pentru mine? Pot să privesc puțin prin ochii celorlalți chiar dacă nu sunt de acord cu ei? A încerca să iei în calcul perspectiva celorlalți fără să devii defensiv este o unealtă extrem de importantă care poate avea impact major asupra relațiilor tale.

4. Cere feedback

Schimbarea este un proces lung și pe parcursul ei te poate ajuta să soliciți feedback de la ceilalți. Astfel, poți cere persoanelor apropiate să îți semnaleze când observă o schimbare în comportament, când ești mai atent la nevoile lor. Faptul că acest lucru e semnalat și apreciat poate reprezenta o recompensă și îți poate indica că ești pe drumul cel bun. De asemenea, când mai ai o „recădere”, cum e normal pe parcursul schimbării, ceilalți te pot face conștient de ea și astfel să analizezi unde mai e de lucrat.

Sper că aceste idei te ajută să ții cont cât mai mult de nevoile celorlalți.

Fă primul pas către o stare de bine

Nu trebuie să treci singur prin anxietate, atacuri de panică, depresie, tulburare obsesiv-compulsivă (TOC), anxietate socială sau alte dificultăți emoționale. Primul pas este să înțelegi ce ți se întâmplă și să ai acces la informații corecte și la sprijinul unui psiholog.

Dacă nu poți ajunge la cabinetele noastre din București sau Cluj, poți beneficia de psihoterapie online, de oriunde te-ai afla, prin intermediul platformei Gândește Sănătos.

Descarcă gratuit aplicația Gândește Sănătos din App Store sau Google Play sau creează-ți un cont gratuit pe www.gandestesanatos.ro. Vei avea acces imediat la primele 3 lecții ale programului de psihoterapie online, fără niciun cost.

Dacă alegi să continui programul, poți lucra alături de unul dintre psihologii noștri specializați în terapia cognitiv-comportamentală (CBT), care te va ghida pe parcursul procesului terapeutic. Pentru întrebări sau pentru programarea unei ședințe individuale, accesează pagina Contact de pe site.

De asemenea, pe platformă vei găsi un forum dedicat comunității Gândește Sănătos, unde poți citi experiențele altor persoane care s-au confruntat cu probleme similare și poți afla cum le-a ajutat psihoterapia în procesul de recuperare.