Articole

Gândurile obsesive: ce să (nu) facem cu ele

Când se vorbește despre sănătate mentală și problemele cu care se confruntă lumea, marea majoritate se gândește la depresie și, mai nou, la anxietate sau atacuri de panică. Dar destul de puțină lume este familiarizată cu conceptul de gânduri obsesive. Media nu ajută nici ea prea mult, și portretizează tulburarea obsesiv-compulsivă (TOC) ca fiind o preferință puternică pentru curățenie / ca lucrurile să fie într-o anumită ordine sau se referă doar la un subtip de TOC, TOC-ul de contaminare, arătând persoane care au o teamă puternică de a nu se contamina cu germeni și care recurg la compulsii, cum ar fi spălatul pe mâini, pentru a se liniști. Însă TOC-ul vine în diverse forme, tematica gândurilor obsesive putând să varieze de la ideea că o să pierd controlul și o să fac rău celorlalti la întrebări filozofice în legătură cu sensul existenței pe care nu le pot scoate din minte. De aceea, cred că este foarte important să avem o educație corectă în legătură cu aceste gânduri și chiar dacă pentru a le înțelege si gestiona cel mai recomandat este să se facă psihoterapie, câteva indicații pot să ajute pe cei care trec prin asa ceva sau care au persoane apropiate care trec prin asa ceva.

1. Nu confunda un gând cu un comportament

Fuziunea gând-acțiune este unul din principalii factori care mențin gândurile obsesive. De exemplu, pot să cred că pentru că mi-a venit în minte gândul că o să spun un lucru imoral în timpul unei ședințe, sigur așa o să fac. Credința că a avea un gând este echivalent cu a face un comportament poate să ducă la multă anxietate sau vinovăție atâta timp cât nu este dezbătută. Și pentru a o dezbate, putem să facem un mic exercițiu de imaginație în care să presupunem că ne vine în minte gândul “O să donez Asociației X un milion de dolari”. Faptul că am gândit asta înseamnă că într-adevăr o fac? Nu, am avut un gând dar nu s-a materializat în acțiune doar pentru că mi-a trecut prin minte. Până nu fac efectiv acest lucru, adun un million de dolari, iau decizia să îi donez și apoi fac toate demersurile pentru ca aceasta să se întâmple, “O să donez Asociației X un milion de dolari” este pur și simplu un act mental care nu are nicio legătură cu vreun comportament, vreo acțiune concretă.

2. Nu te evalua negativ

Foarte multe persoane care au gânduri obsesive pot să se evalueze ca fiind oameni răi, păcătoși, slabi, periculoși sau alte astfel de însușiri negative. Dar aceste etichete nu reflectă nimic din ceea ce fac ele. De fapt, gândurile obsesive se leagă de foarte multe ori de valorile pe care le avem, ceea ce prețuim in viață. De exemplu, cu cât e mai importantă familia pentru mine, cu atât sunt șanse mai mari să am gânduri cum că aș putea face rău cuiva din familie. De aceea este foarte important să nu lăsăm mintea să ne convingă că doar pentru că din frica să nu se întample ceva contrar a ceea ce ne dorim avem unele gânduri mai ciudate, suntem oameni răi.

3. Nu te aștepta să poți controla tot ce e in mintea ta

Așteptarea să pot controla tot ce gândesc este una nerealistă și de multe ori dăunătoare. La fel cum nu eu controlez cum îmi bate inima, acesta este un proces care se întâmplă natural, involuntar, la fel nu controlez ceea ce face creierul meu. Desigur, asupra gândirii am un mai mare control, pot să fac de exemplu calcule mentale, să analizez cele mai bune opțiuni când iau o decizie, să îmi aduc intenționat în sfera conștientă o informație pe care am asimilat-o la un moment dat. Dar asta nu înseamnă că nu sunt foarte, foarte multe lucuri care îmi vin în minte automat, fără decizia de a mă gândi eu la acel lucru. Astfel, încercarea de a controla un gând obsesiv este nerecomandată, pentru că efectul încercării va fi de fiecare dată altul decât îmi doresc. Paradoxal, îmi vor veni și mai mult în minte lucrurile pe care vreau să le controlez.

4. Nu căuta certitudine de 100%

Un alt lucru care poate să mențină și să intensifice anxietatea dată de gândurile obsesive este intolerența la incertitudine, adică dorința de a avea o siguranță de 100%. Probabilitatea ca ceva să se întâmple nu va fi niciodată de 0 sau 100%, ci undeva între. Acceptarea că nu o să pot ști niciodată cu o certitudine de 100% dacă se va întâmpla sau nu ceea ce îmi imaginez este esențială. De aceea, ce poate ajuta foarte mult în reducerea frecvenței gândurilor obsesive este renunțarea de a mă reasigura în diverse moduri (căutând pe Internet, întrebându-i pe cei apropiați, cerând psihologului o garanție, etc.) că nu o să se întâmple ce gândesc.

5. Nu lăsa TOC-ul să îți invadeze viața

Tulburarea obsesiv compulsivă ne poate stoarce de aproape toată energia pe care o avem dacă… o lăsăm să facă asta. Dacă îmi organizez viața in jurul gândurilor obsesive, evit activități pe care înainte le făceam, petrec foarte mult timp ruminând la ceea ce se întâmplă, mă axez doar să nu mai am gândurile pe care le am, am doar de pierdut. Apariția inițială a acestor gânduri a creeat suficientă suferință, suferință pe care o dublez sau intensific mult mai mult în cazul în care mă reduc pe mine ca persoană la aceste gânduri și nu văd aspectele din viața mea bune, valoroase, lucrurile pe care pot în continuare să le fac.

Dacă te confrunți cu gânduri obsesive și dorești ajutor în gestionarea lor, te așteptăm cu drag la cabinetele noastre din Bucuresti sau Cluj, dar dacă nu poți ajunge, intra pe www.gandestesanatos.ro, unde inregistrarea si primele 3 sedinte-lectii sunt gratuite. Pentru mai multe detalii poti accesa pagina de Contact a site-ului si realizezi o programare.

NOU! Acceseaza gratuit primele 3 sedinte-lectii ale platformei de psihoterapie si dezvoltare personala online descarcand aplicatia GandesteSanatos din AppStore si GooglePlay. Daca doresti si interactiune cu un psiholog te poti inregistra gratuit pe www.gandestesanatos.ro.

Psihoterapeut Alexandra Pacurar

www.gandestesanatos.ro

www.psihosolutii.ro