Articole

Afla mai multe despre panica, anxietate, depresie si despre intreaga viata psihica

Divortul, sindromul alienarii parentale si consecintele asupra copilului

Gabriel Dinu

Una dintre traumele importante in viata unui copil este separarea si/sau divortul parintilor. Atat pentru adulti cat si pentru copii o astfel de experienta aduce suferinta. Din pacate, conflictele dintre cei doi parinti degenereaza, adesea neintentionat, in aspecte care influenteaza sanatatea emotionala a copilului deja fragila datorita contextului familial.

Sindromul alienarii parentale, acum inclus in DSM-V de catre Asociatia Psihiatrilor din America si recunoscut de unele instante judecatoresti din Romania, este un concept introdus de Richard A. Gardner. Acest sindrom are ca scop excluderea de catre parintele care obtine custodia copilului (numit si parinte alienator) a celuilalt parinte din viata copilului, printr-o „campanie” de denigrare nejustificata. Astfel, parintele care ingrijeste copilul vorbeste de rau celalalt parinte, induce copilului vina daca se bucura de celalalt parinte, realizand o “spalare a creierului” intr-un mod constant si subtil. Adesea, aceasta campanie este neconstientizata de parinte sau neintentionata. Parintele alienator dezaproba comportamentul si caracterul celuilalt parinte si transmite inconstient si copilului acest lucru, descurajand relatia copilului cu celalalt parinte.

Parintele aflat oricum intr-o perioada tensionata si conflictuala, intentionat sau nu, distanteaza copilul de parintele care nu a primit custodia acestuia, alienand relatia dintre acestia. In acest context, mai ales prin impartirea weekendurilor, a vacantelor etc, conflictele dintre fostii soti sporesc, avand ca obiect divergentele de crestere si educatie a copilului. Prin urmare, determinarea copilului sa se distanteze de celalalt parinte, pare o solutie pentru aceste conflicte: distanta pare sa rezolve lucrurile si incheierea relatiilor pare sa aduca liniste si pace.

Care sunt insa consecintele asupra copilului? Parintele care ingrijeste copilul se linisteste intr-o anumita masura (se reduc conflictele, are un aliat in copil, etc), insa pentru copil lucrurile devin dimpotriva, mai complicate. In clasificarile recente, sindromul alienarii parentale este numit abuz emotional (psihologic), fapt ce in esenta reprezinta profitarea de pe urma diferentei de putere dintre adult si copil. Iata care sunt cele mai des intalnite consecinte ale sindromului alienarii parentale asupra copilului:

– scindarea emotionala: copilul ajunge sa aiba o identitate si o lume diferita cu fiecare parinte, creandu-se tulburari de apartenenta si de atasament.

– sentimentul de vina: copilul simte ca abandoneaza parintele ingrijitor atunci cand pleaca la celalalt parinte; evita sa imparta cu el bucuriile si experientele traite cu celalalt parinte, se simte vinovat si invata sa se ascunda. Acest aspect are potential problematic foarte mare, avand in vedere ca abuzurile, sub orice forma ar fi ele, sunt tinute secret.

– alienarea de unul dintre parinti, traita de copil ca o forma de abandon. Poate parea ca ceva de acceptat, dar de fapt, trauma abandonului se reflecta din plin asupra copilului devenit adult.

– ambivalenta in ganduri, in emotii si in comportament: copilul gandeste si simte si de bine si de rau acelasi parinte, devenind confuz. Copiii mai mari se simt inadecvati si “defecti”.

– alianta cu un parinte: copilul invata sa respinga, sa “poarte” ura, sa saboteze, ura copilului fata de celalalt parinte capatand uneori un aspect fanatic, obsesiv. Toate acestea afecteaza grav sanatatea mentala a copilului.

– anxietate, manifestata prin agitatie, frici, obsesii si compulsii.

– depresie si ideatie suicidara: copilul devine trist si apatic, boala devenind un strigat dupa atentie, iar moartea purtand in ea iluzia unei solutii reale.

– tulburari de atasament in viata de adult.

Cand este cazul sa apelam la psiholog?

Conflictele de familie, separarea si divortul nu sunt normalitate. Inca de la aparitia acestora, parintii si copiii au nevoie de asistenta si suport. Din pacate insa, majoritatea dintre noi ajungem la doctor doar cand doare. Cu alte cuvinte, cand apar tulburari care pericliteaza serios dispozitia noastra emotionala sau a copilului, cautam ajutorul specializat ceea ce inseamna ca copilul a ajuns deja la suferinta. Adultul si copilul suferinzi trebuie ajutati. Cere ajutor, fii deschis la efort si schimbare si ai facut deja un prim pas spre ameliorarea suferintei.

Cu profesionalism si rabdare, sindromul alienarii parentale poate fi observat din timp, limitat ca actiune si cu consecinte mult mai mici.

Daca nu poti ajunge la cabinetele noastre din Bucuresti sau Cluj, intra pe www.gandestesanatos.ro, unde inregistrarea si primele 3 sedinte-lectii sunt gratuite. Pentru mai multe informatii acceseaza pagina de Contact a siteului si realizeaza o programare. Psihoterapia se poate face si online (mai multe detalii aici). Totodata, iti poti impartasi dificultatile pe forumul siteului, unde poti afla despre cum vad alte persoane problema si despre cum i-a ajutat psihoterapia.

Curaj!

Psiholog Simona Chiriluta
0736.632.542
simona.chiriluta@psihosolutii.ro
www.psihosolutii.ro
www.gandestesanatos.ro

Facebook

Bucură-te și tu de avantaje!

Inregistrează-te și ai 3 ședințe - lecții gratuite!
Inregistrarea durează 2 minute.